July 21st, 2008 | Posted In: Uncategorized | (2) Comments
Deocamdata nu exista, nu au existat cruciade negre, dar razboaie interetnice exista in Africa, iar rasismul negru exista si in Africa (evenimentele recente din Africa de Sud) si chiar la Hollywood. Dupa scandalul iscat de Watson, laureat al Premiului Nobel impreuna cu Crick, pentru descoperirea structurii ADN, care a pretins ca negrii (in romana aceasta exprimare e corecta politic) au coeficient de inteligenta mai scazut decat albii, putem spune ca din acest punct de vedere rasa neagra nu este cu nimic inferioara celei albe sau galbene. Rasismul e in natura umana. A nega existenta rasismului este o lipsa de realism si o idealizare, nociva pentru educatia copiilor. Oamenii sunt inclinati spre rasism, asa cum sunt susceptibili de a se ucide intre ei. De ce?
Diferente culturale
De fapt tribalismul, faptul de a avea un comportament diferit fata de oamenii din alt grup fata de cei din grupul de provenienta, este o caracteristica umana. Pseudospeciata, tratarea oamenilor din alte grupuri ca pe membrii altei specii a fost avansata ca motiv al capacitatii de ucidere a congenerilor la om. Mie personal mi se pare neinspirat termenul de pseudospeciatie, pentru ca oamenii au mai degraba tendinta naturala de a considera oameni numai anumiti indivizi cu care au multe in comun, cel mai important lucru fiind probabil apartanenta la aceeasi cultura. deci mai degraba putem vorbi de dezvoltarea unei constiinte de specie, aparuta recent, decat de pseudospeciatie. In copilarie am asistat la tara la discutii in care erau numiti “oameni” numai acei indivizi apartinand culturii europene, fie romani, fie unguri, sarbi, nemti etc., dar nu si …Tiganii. O data am auzit o discutie despre niste carutasi, care erau “oameni”, nu “tigani”. Discriminarea oribila la adresa Tiganilor se reflecta in primul rand in faptul ca toata lumea accepta mizeria materiala si nu numai in care acestia traiau. Era normal ca ei sa manance de pe jos, sa se hraneasca cu pasari moarte, lucruri care oripilau doar oamenii cu o anumita moralitate si educatie. Intr-o perioada in care natura umana, drepturile omului nu contau, Tiganii aveau o situatie care facea rasa umana de ras si care ar fi putut fi acceptata numai de o minte ca a lui Hitler.
Se pare ca omenirea nu a invatat nimic nici pana acum din evenimentele de la Auschwitz si Dahau. Istoria e facuta sa se repete, altfel nu ar fi stiinta. Daca noua, Romanilor, ne era rusine cu faptul ca Evreii din tara noastra au fost persecutati in timpul ocupatiei Germane, si am crescut cu ideea falsa a inexistentei holocaustului in Romania, lucrurile se repeta acum cu Tiganii, care oricum au fost si ei ucisi in aceleasi lagare ca si Evreii. Ne place sa credem ca atunci am fi luat apararea Evreilor, dar acum nu facem nimic pentru Tigani…Si avem ocazia. Poate pentru ca ei nu sunt …oameni. Ei au o cultura prea diferita de a noastra, sunt nomazi, se imbraca diferit etc.
Cultura diferita pare a fi o cauza foarte clara a rasismului si a fenomenelor legate de el. Carl Linne, celebrul biolog, parintele sistematicii (de la care avem denumirile stiintifice pentru specii), intr-o carte in care vorbea despre rasele umane, trecea la caractere asociate raselor si…vestimentatia. Aceasta viziune exprima legatura indisolubila intre om si apartenenta culturala. Sclavii din Antichitatea Europeana, multi proveniti din razboaie, deci din alte grupuri etnice, cu culturi foarte diferite pentru acea perioada, aveau acea situatie deloc de invidiat probabil si din cauza prapastiei culturale. De fapt Grecii si Romanii ii numeau barbari pe toti ceilalti care nu apartineau culturii lor. Pe timpul Apartheidului, am vazut la televizor cum unui negru din Europa i se permitea sa faca baie in piscina unor albi, lucru inacceptabil pentru un negru autohton. Dar acesta era…din Europa, cum s-ar spune cultura Europeana ii mai spala din caracterul de negru. Romanii din Grecia Medievala erau dispretuiti de Greci, in ciuda marilor asemenari genetice, chiar a identitatii de religie, din cauza diferentelor de limba si cultura, asa cum arata documentele Bizantine, citate de George Murnu in cartea sa despre “Istoria Aromanilor”.
Recent am vazut pe pielea mea care inca purta urmele unor arsuri solare de gradul II discriminarea pe baza apartanentei la o anumita tara. Si era la nivelul unor intruniri stiintifice internationale… Faptul ca probabil port genele primilor locuitori ai Europei si pe cele ale creatorilor primelor civilizatii ale acestui continent (civilizatia a inceput in sudul Europei, oamenii din sud sunt considerati primii locuitori ai Europei), m-a ajutat la fel de mult cat i-a ajutat pe Evreii din timpul celui de-al doilea razboi mondial faptul ca cele mai stralucite minti ale epocii apartineau nationalitatii lor.
In concluzie, ideea de umanitate e ceva nou, sofisticat, ce apartine mai degraba filosofilor, decat oamenilor obisnuiti. Pentru ei, om e doar cel care e ca ei, mai ales cultural. Dar rasismul (discriminarea de orice fel) e in natura animala, nu numai umana. Cimanzeii isi izoleaza semenii care au suferit accidente, care au ramas cu sechele in urma unor maladii, ca poliomielita, asa cum observa Jane Goodall. Orice diferenta care se sustrage normei poate fi sursa de discriminare. Faptul de a fi alb cultivat heterosexual nu te face imun la discriminare chiar in Europa. Oricand poti fi o minoritate abjecta. Putini stiu ca detinutii politici au fost intr-o perioada considerati “dusmani ai poporului” si au cunoscut dispretul fara margini al semenilor, astfel incat puscaria a ramas doar un aperitiv pentru situatia in perioada comunismului.
Apartenenta la un grup
Pentru cei mai multi oameni, daca nu esti aparat de legi, adica intr-un fel de oameni puternici, devii foarte vulnerabil. Oamenii in societatile corupte sunt foarte vulnerabili in fata abuzurilor pentru ca legile nu se respecta, justitia nu functioneaza. Atunci trebuie sa ai protectori, ceea ce in Romania se traduce de exemplu prin pile. Daca lucrezi la stat, dar nu numai, si nu ai pile, vei cunoaste discriminarea indiferent ce calitati individuale care te recomanda pentru postul pe care il ocupi ai avea. Ziarele sunt pline de exemple in acest sens. Evreii au fost alesi ca tapi ispasitori de Hitler pentru ca nu le lua nimeni apararea. Chiar asa s-a exprimat calaul lor. Cand devii un paria, cand esti exclus din societate, cand nu te mai apara legile, esti extrem de vulnerabil. La fel se intampla cu emigrantii, ei nu au armata si justitia in spate, nu sunt aparati. Oricat de ciudat ar parea, statele moderne functioneaza pe principiul gastilor de cartier, daca nu faci parte din niciuna, ai cam incurcat-o. Daca esti dintr-o gasca mica, de importanta minora, cum e Romania, nu e prea bine. Dar ea e intr-o gasca mai mare, UE, ceea ce ajuta intr-o oarecare masura. Dar nimeni se revolta de situatia imigrantilor din statele non-UE, de faptul ca si ei sunt in primul rand oameni, nu cetateni, s-au nascut ca membri ai unei specii, in primul rand, apoi ca membri ai unei gasti.
Si totusi exista diferente rasiale
Oamenii sunt diferiti, desi varietatea in cazul oamenilor de pretutindeni e mai mica decat in cazul unei populatii de gorile de munte. Dar orice biolog stie ca unele populatii sunt mai predispuse la anumite boli. De asemenea, se stie ca in muzica actuala, negrii au avut o mare contributie, iar in muzica populara din multe tari ale Europei, poarta amprenta influentei Romilor. Cel mai cunoscut produs de export din Spania este Flamenco, un dans creat de numeroasa minoritate Roma din aceasta tara.
Pe de alta parte e adevarat ca negrii au in medie creierul ceva mai mic decat albii, femeile albe au creierul in medie de dimensiuni asemanatoare cu barbatii negri, dar ceva mai mic decat barbatii albi, totusi ele au scoruri mai bune la unele teste decat negrii.Teste create de albi, pentru albi, desigur. Si totusi, trebuie sa existe si diferente mici intre aptitudini. Ceea ce e clar e ca la albi talentul muzical e mai rar decat la Tigani si la oamenii de culoare. Ar fi normal ca alte talente sa fie mai dezvoltate la ei. In “Civilizatia foametei” este prezentat motivul foarte prozaic, fara nimic ezoterism, fara avantaje evolutive misterioase, al diferentelor dintre marimea creierului in diverse populatii, ca si motivul cresterii acestuia in istoria speciei. Modelul e concordant cu datele de acum din diverse populatii, dar si din trecut.
Ceea ce mai putin se stie, e ca unii dintre cei mai mari ucigasi din istorie au avut creiere pe masura faptelor, adica foarte mari. In multe cazuri de autism, creierul e mai mare decat in media populatiei. Foarte probabil ca diferentele de marime ale creierului sa fie implicate mai degraba in niste reglaje comportamentale, care se reflecta in unele teste de aptitudini. Asta suna cam ca faptul ca oamenii pasionati de stiinta o sa ia scoruri mai bune la testele de stiinta decat cei pe care stiinta nu-i intereseaza, de exemplu. Oare de aceea exista atat de multa coruptie in Africa, dar nu exisa terorism organizat negru, si nici nu se preconizeaza razboaie mondiale care sa porneasca din Africa? Chiar daca putem specula pe aceasta tema, Africa e in aceasta stare in primul rand din cauza mostenirii colonialismului. In primul rand niste diferente culturale subtile, legate de istorie, fac sudul Europei mai corupt decat nordul.
Dar societatea ar trebui sa tina seama de potentialul uman diferit al diverselor populatii si sa-l exploateze in mod pozitiv. Globalizarea exista, fie ca vrem, fie ca nu. Votul Germanilor pentru Hitler si partidul lui in 1933 a condus la moartea a milioane de oameni. Si atunci gradul de globalizare nu era ca acum. Dar istoria se repeta….
July 6th, 2008 | Posted In: Uncategorized | No comments
Omul nu a inventat minciuna. Exista multe specii de animale care disimuleaza pentru a obtine diferite lucruri (aparare, sex, hrana), ba chiar plante (plantele carnivore etc.). Dar omul e singura specie care cauta adevarul, singura specie care vrea sa se cunoasca pe sine, sa isi cunoasca natura.
Dar privilegiul cautarii adevarului, despre lume si despre sine, il au din pacate putini oameni. In primul rand pentru ca e dificil, in al doilea rand ca e dureros. Adevarul e ca si bautura aceea tare, al carei nume vine de la “otel” in rusa, nu-i facem reclama, pentru cei puternici. Pentru ceilalti raman jumatati, sferturi, zecimi, sutimi de adevar sau minciuni, uneori mai simplu de inteles si de acceptat. Oamenii vor sa fie indoctrinati, le place, prefera sa li se intample acest lucru, decat sa caute si sa accepte adevarul. Sunt multe studii in acest sens, citate si in “Civilizatia foametei”, dar si de catre Wilson in “Sociobiologia” (Humanitas).
Indoctrinarea ucide
Dar acest aspect al naturii umane e mai periculos poate decat uciderea deliberata a congenerilor, un fenomen rar la alte specii (dar prezent la rudele noastre cele mai apropiate, cimpanzeii). De fapt, unul dintre motivele vehiculate ale uciderii congenerilor este indoctrinarea. Armele care creaza o distanta intre adversari, astfel incat nu mai percepe semnalele de supunere, care in mod normal duc la incetarea luptei, dar si pseudospeciatia, tratarea membrilor propriei specii ca si cand ar fi ai altei specii, sunt alte ipoteze care explica acest comportament uman (Civilizatia foametei_Comportamente umane aberante). In aceeasi carte, e prezentata si o alta explicatie, noua dupa cunostintele mele (n-am gasit-o pe nicaieri) aceea a faptului ca omul, ca si cimpanzeul, dar si alte specii de mamifere, are capacitatea de “a se rupe de mediu” in anumite conditii, de a nu mai observa ce se intampla in jurul sau, ceea ce il face sa ignore semnalele de supunere. Puterea de concentrare il face sa nu vada in jur in conditiile in care nu e violent sau agresiv. Dar nu asta e subiectul acestui articol.
Omul- facut sa fie indoctrinat
Dar indoctrinarea e vinovata de uciderea congenerilor, printre alte, la fel de grave. Si de unde vine indoctrinarea? De ce omul e atat de usor de indoctrinat? Una dintre tentativele de explicare a unor caractere umane (printre care pierderea blanii, grasimea de rezerva, cresterea creierului), destul de veche, este neotenia, adica pastrarea caracterelor de embrion la adult. Fara a intra in amanunte, a explica ce e neotenia, ca e vorba de o anumita nuanta a neoteniei la om. Omul nu numai ca are caractere de embrion (lipsa parului de pe corp, par pe cap, cum au puii foarte mici ai altor primate), dar aparitia lui are multe puncte comune cu puii de primate.
Neotenia se refera nu numai la caractere morfologice, dar si la cele psihologice. Puii mamiferelor, ca si copiii, sunt mai supusi, mai docili, asculta de adulti intr-un mod in care animalele adulte n-o fac. Puii se joaca, omul, un animal neoten, se joaca si ca adult. Mamiferele domestice sunt neotene (de ce apare in Civilizatia foametei), blandetea lor a fost candva factor de selectie care a ajutat la domesticirea lor. Ele sunt docile si ca adulti, cainele e neoten fata de lup (de exemplu, puii de lup latra, nu lupii adulti), cainele adult e foarte prietenos, lupul adult, desi poate fi destul de sociabil, nu se ridica la nivelul cainelui. Neotenia face posibila invatarea indelungata, creativitatea, care are puncte comune cu jocul.
Dar orice medalie are doua fete. Un animal care e mai docil, mai ascultator, care accepta mai multe dintre partea liderului, asa cum copiii accepta din partea adultilor, poate fi mai usor indoctrinat. Un experiment prezentat recent pe National Geographic arata copii (pui de om) care invata sa deschida prin mai multe operatii, unele inutile, o cutie. Ei imita totul, pas cu pas, nu numai operatiile utile. Cimpanzeii adulti nu fac asta, ei repeta numai operatiile relevante pentru deschiderea cutiei. Sa fie cimpanzeii mai destepti decat copiii, puii de om? Asa cum se spunea si in reportaj, copiii au incredere in invatator, asa cum este perceput cel care i-a instruit sa deschida cutia. El are autoritate, ceea ce la cimpanzei nu se intampla. Pentru ca ei nu sunt neoteni, am adauga noi. Autoritatea aceasta se aplica si la oamenii adulti, care se comporta intr-un fel ca puii de cimpanzeu.
Fara neotenie, prin urmare o anumita docilitate, nu am fi azi 6 miliarde, nu am locui inghesuiti in mari orase, nu am fi suportat multe in istorie, nu am fi facut civilizatii. Neotenia permite aglomerarea. Dar fara ea n-am fi fost cu atata usurinta indoctrinati. Fara ea, nu ne-am fi ucis cu atata sarg intre noi, nu ne-am fi urat, nu am fi facut mult rau.
Ecuatia religiei
Si inca ceva: nu am fi avut religie! Religia e un mijloc de indoctrinare a unei populatii, grup uman, in scopul foarte binecunoscut de exploatare, impartire inechitabila a resurselor. Asta nu spun eu in carte, asta se stie foarte bine, nu as fi vehiculat intr-o carte originala o banalitate atat de mare. Preotii maiasi care ucideau in mod spectaculos oameni fericiti de a fi alesi sa fie sacrificati faceau asta in scopul de a-si mentine privilegiile. La fel inchizitorii, cruciatii etc. Ce fel de oameni sunt acestia din punct de vedere moral, nu e greu de ghicit. Ce om onest ar accepta sa fie luat de o populatie traditionala (de salbatici) drept zeu? Ce om onest accepta sa insele alti oameni? Dar acesti oameni au profitat de niste caracteristici tipic umane: frica de necunoscut, de natura, usurinta de a fi indoctrinat (deci neotenia), eventual gandirea simbolica, care face oamenii sa vada lucruri acolo unde nu sunt (cati il vad pe Iisus, pe Fecioara Maria in diverse pete?).
Ecuatia aparitiei religiei (mai precis a credintei) ar putea fi neotenie + gandire simbolica. Fara aceste conditii, e greu sa ne asteptam la aparitia religiei. Cimpanzeii nu au nicio sansa sa aiba zei.
Educatia si pericolul indoctrinarii
Cunoscand natura umana, marea ei capacitate de indoctrinare, mai ales in copilarie, responsabilitatea educatiei e foarte mare. Oamenii se urasc pentru aspecte culturale, cum ar fi limba si religia, insusiri care nu spun nimic despre ei ca oameni, in care nu se manifesta deciziile lor, pentru ca au fost educati sa urasca alti oameni pe aceste principii. Sa fim seriosi, cine ar alege sa fie chinez, daca ar avea aceasta posibilitate, mai ales avand in vedere ca invatarea semnelor chinezesti nu e prea placuta? Si totusi, unul din 5 oameni e chinez…Altii vorbesc tot felul de limbi ciudate, unele impuse stramosilor lor cu sabia de catre cuceritori (cele mai multe, inclusiv a noastra), altii sunt musulmani, evrei, crestini, hindusi etc. Foarte putini isi aleg ideologia, religia, limba si cultura e si mai greu.
Dar efectele indoctrinarii, educatiei din copilarie, dar nu numai, asimilata fara rezerve, se vad in fiecare zi. Oamenii sunt adesea superficiali, ceea ce e mai greu e ca uneori judecatile noastre de valoare sunt superficiale. Unele sunt rezultatul indoctrinarii sau sunt intarite prin indoctrinare. Celor care le e greu sa gandeasca le consuma nemestecate.
Recent, a fost un adevarat scandal in jurul cazului unei profesoaredin Zalau, directoare de scoala, ale carei poze sexy au ajuns pe net. Desi femeia era buna profesionista si apreciata de elevi, toate tunurile au fost indreptate contra ei. Sa-si dea demisia! Din pacate, asta s-a si intamplat. In acelasi timp, s-au difuzat mai multe stiri despre fraude la bacalaureat, teze identice, bani de protocol, fapte de care pe un om normal ar trebui “sa-l doara mintea”. Dar nu a curs atata cerneala, si nici atata adrenalina din cauza asta, cum a curs din cauza “pornoprofesoarei”. La ce se ajunge prin indoctrinare: niste poze sexy ale unei femei atragatoare sunt o crima, iar furtul la toate nivelurile, de la elevi la profesori, e trecut cu vederea. Femeia, prin acele poze, nu numai ca nu a facut rau nimanui, chiar a facut placere. Sexul nu e o crima, ceea ce diferentiaza omul de alte animale (inafara de inruditii cimpanzei bonobo, dar si delfinii) este sexul de placere. Exacerbarea instinctului sexual nu e animalica, ci umana. Pe cand furtul, inselatoria, sunt si la alte animale, pe de alta parte, sunt dezastruoase pentru o societate. Din pacate, in 2008 s-a ajuns la sanctionarea unui om competent pentru ca si-a aratat fundul pe net, iar cei care au luat bani de la elevi sa-i lase sa copieze au ramas nepedepsiti, mai mult, autoritatile nici nu s-au aratat prea dornice sa-i identifice.
Daca i-ai intreba pe cei porniti contra acelei profesoare, care e motivul furiei lor, ar spune ca nu era un exemplu pentru copii. Dar cei care ii lasa sa copieze, le iau bani de protocol, le schimba tezele la bacalaureat, sunt un exemplu? E mai simplu sa gandeasca asa, de fapt sa simta asa, in creierul lor, sexualitatea exprimata e asociata cu o incarcatura afectiva puternica, tabu-uri, pe cand operatiunile fraudei sunt complicate, incerte etc. Daca indoctrinarea face azi asemenea victime, ce ne mai miram de vanatoarea de vrajitoare, de teroristii islamisti care ucid oameni nevinovati?
Educatia oamenilor, mai ales la cele mai fragede varste, trebuie privita cu mai multa seriozitate, asa cum natura umana, cu implicatiile ei in viata de zi cu zi, dar si a mersului societatii, trebuie privita cu mai multa seriozitate. Ideea de libertate umana, de drepturi naturale, ar trebui sa evolueze fata de ceea ce era acum peste 200 ani, in timpul Revolutiei Franceze, apoi a fost garantat in Constitutia Americana. Acum stim mai multe despre om, despre natura umana. Iar un drept fundamental al omului ar trebui sa fie nu numai libertatea de gandire, ci libertatea de a fi invatat si stimulat sa gandeasca de mic. Dreptul la placere ar fi altul. Dar despre asta, altadata…
June 30th, 2008 | Posted In: Uncategorized | (2) Comments
Binefacerile liberalismului in economie sunt atat de cunoscute, incat nimeni nu mai incearca sa ne convinga azi de ele. Pana ce si controversatull Sorin Ovidiu Vantu, care se pretindea un om de dreapta, facea apologia liberalismului in economie acum cativa ani pe un post tv. Nu e intamplator ca Statele Unite, cea mai liberala tara din lume, reprezinta in acelasi timp si tara cu cea mai puternica economie din lume, dar si cea mai dezvoltata tehnologie. America de Nord e plina de resurse, ce-i drept, dar nu mai mult decat America de Sud. Diferenta dintre ele este si a fost la nivel politic, in primul rand. Cauzele succesului economic al liberalismului sunt pe atat de simple, pe atat de putin discutate la noi in tara. Daca ar fi discutate mai mult in locul barfelor politice, poate oamenii ar intelege ca nostalgia fata de comunism e mai contraproductiva si mai neintemeiata decat nostalgia unui om fata de perioada cand era un copil incapabil sa mearga si sa vorbeasca. Pare greu de explicat cum oameni cultivati precum artisti, filosofi etc. au putut sa simpatizeze cu comunismul si ideile comuniste, cand e atat de usor de prevazut ca acest sistem conduce la faliment economic si social. A face reclama comunismului si ideilor comuniste e mai nerealist decat a face reclama starilor generate de halucinogene sau euforizante. Ambele sunt dezastruoase pe termen lung, dar macar starile determinate de halucinogene si euforizante sunt intr-adevar o realitate foarte placuta, chiar daca pe termen foarte scurt. Comunismul e o iluzie si mai mare decat opiul (heroina, la moda acum). Dar din pacate, viata noastra e dominata de iluzii la care tinem si pentru care suntem in stare de multe sacrificii.
Feudalismul pandeste la fiecare pas
Contrar a ceea ce spune bunul simt si postuleaza comunismul, societatile umane nu tind spre progres. Istoria e o dovada in acest sens. Stiinta, tehnologia, organizarea societatii, au evoluat atat de incet timp de sute chiar mii de ani. In Europa este binecunoscut exemplul Evului mediu, care a insemnat declin in toate domeniile. De ce? Evul mediu a fost poate cea mai putin liberala perioada din istorie. Atunci cand un sistem complex de apartenenta sociala (breslele, vasalitatea, dar mai ales dominanta Bisericii) ingradeste manifestarea individuala si concurenta, dar si schimburile economice, nu ne putem astepta decat la un dezastru pe toate planurile. Orice societate umana se bazeaza pe exploatarea de resurse naturale pana la urma. Dar cu cat oamenii adauga prin activitatile lor specifice o valoare mai mare resurselor naturale, cu atat societatea devine mai bogata. Cu cat se inglobeaza mai multa inteligenta, creativitate in produse, cu atat acestea devin mai valoroase. Exemplul clasic este cipul, nisipul devenit foarte scump.
Dar inteligenta si creativitatea umana au nevoie de mediu ca sa se manifeste. Feudalismul, dar si comunismul, au fost sisteme ostile manifestarii umanului in general, deci si a inteligentei si a creativitatii umane. Liberalismul, care promoveaza concurenta reala, incurajarea initiativei, individualismul, nu numai ca stimuleaza dezvoltarea unui mediu de afaceri sanatos, dar e propice si dezvoltarii stiintei si tehnologiei.
Din pacate, liberalismul nu apare din senin, e nevoie de anumite conditii istorice bine determinate, deloc placute. Printre loviturile care au doboarat Evul mediu European sunt Moartea neagra, care a bantuit incepand din secolul al XIV-lea, dar si caderea Constantinopolului. In situatii de criza, se recurge la solutii disperate, oamenii nonconformisti, creativi, chiar daca nu fac parte din paturile privilegiate (si care in conditii normale sunt de cele mai multe ori indezirabili) au sansa sa se manifeste, pentru ca sunt singurii care pot aduce aceste solutii. Societatile liberale sunt consecinta adaptarii la astfel de crize. Ele se comporta ca si cand crizele ar fi tot timpul prezente. In lumea actuala, sustinerea progresului ar putea fi considerata o astfel de criza. Dar din pacate, liberalismul, ca si democratia, nu este in natura umana, mai precis in natura celor mai multi oameni. Dupa ce criza dispare, iar subzistenta este posibila numai prin impartirea resurselor deja existente, fara a cauta altele noi, atunci societatile umane revin la ceea ce sunt ele in mod curent, adica pline de coruptie, nepotism, etc. Tendinta asta se observa si la ora actuala in tarile dezvoltate, inclusiv Statele Unite, cand in aceasta tara se intampla lucruri dintre cele mai respinse de creatorii Constitutiei. Intoarcerea la feudalism, intr-un domeniu sau altul, e intotdeauna posibila.
Istoria umanitatii e o insiruire de evenimente legate de impartirea resurselor (prin diverse mijloace, de la razboi la indoctrinare de toate tipurile) dar si de crearea acestora (agricultura, mestesuguri etc.). Diferenta dintre societatile umane moderne democratice e in primul rand ponderea pe care o dau acestea crearii resurselor, adesea cu totul noi. Unealtele cu care se creaza aceste noi resurse sunt inteligenta si creativitatea, desigur alaturi de stiinta, acumularea de noi cunostinte. Daca o societate nu investeste suficient in dezvoltarea acestor unelte, productivitatea ei va scadea, si ori se va reorienta spre impartirea resurselor existente, care sunt limitate, ori se va prabusi. Soarta oricarui imperiu e decaderea. Imperiul Roman nu s-a prabusit din cauza chefurilor monstruase, ci a faptului ca, fiind bazat pe cucerirea si administrarea de noi teritorii, la un moment dat nu a mai avut ce cuceri, iar administrarea teritoriilor cucerite a devenit foarte dificila. S-ar putea prabusi “imperiile” moderne bazate pe tehnologie din cauza incapacitatii de a-si gestiona, de la un anumit nivel, dezvoltarea?
Liberalismul in stiinta
Stiinta si inovatiile fac ca totul sa devina mai ieftin. Din pacate, si in stiinta politica e importanta. Stiinta la ora actuala se bazeaza pe impartirea de resurse, cel putin intr-o prima faza. Stiinta e finantata, nu se autofinanteaza, in primul rand pentru ca beneficiile din cercetare vin in timp, sunt foarte riscante, si astfel sunt nerentabile. Dar cand intervine impartirea resurselor, nu crearea lor in mod direct, atunci intervine natura umana, natura primatelor mai precis (apare coruptia, nepotismul, goana dupa ierarhii bazate pe orice, numai valoare, nu). Ca urmare a acestor fenomene, se cheltuie sume gigantice, adesea pe nimic, oamenii fac proiecte cu scopul finantarii, nu al obtinerii unor rezultate. Ca exemplu as da sumele ametitoare folosite pentru dezvoltarea unui tratament pentru maladia Alzheimer. Unele astfel de strategii terapeutice sunt atat de fanteziste si cu efecte secundare negative atat de previzibile, incat ar face pe cineva care mai stie si mecanisme sa se ia cu mainile de par. Am revizuit acum mai multe strategii terapeutice pentru aceasta maladie. Randamentul predictiei rezultatelor pe care am facut-o (care vor merge care nu, atunci cand au fost propuse, acum cativa ani) a fost de aproape 100% (de fapt 100% as spune, dar in stiinta e intotdeauna o marja de eroare). Daca as fi avut acelasi randament si in sport, as fi castigat milioane. Dar la Campionatul European de fotbal n-am ghicit nici macar un rezultat, la fel si la Cupa Davis. In stiinta, reusita predictiilor vine din cunoasterea profunda a unui domeniu. Probabil sunt mii de biochimisti in lumea asta care ar fi facut aceleasi predictii, care ar fi spus ca acele tratamente propuse reprezinta doar bani aruncati, eventual pacienti cu stare agravata sau mai rau. Dar cine i-a intrebat? Evaluatorii sunt oameni care nu sunt intotdeauna cei mai pregatiti, cei care propun proiecte nu sunt dintre cei cu cea mai larga viziune, cea mai buna intelegere a fenomenului respectiv. Tocitul si docilitatea sunt prezente si la cercetatorii din tarile dezvoltate. Aste “calitati” ar fi primele care ar trebui inlaturate, care nu au ce cauta in cercetare.
Aceste situatii sunt foarte criticate in Vest (la noi agentiile care se ocupa cu distribuirea resurselor pentru cercetare sunt sub orice critica, mult mai rau decat in Vest) dar din pacate, masurile necesare sunt dificil de luat. Ce se poate face? Sisteme de finantare bazate pe alte principii, mai liberale, si nu in ultimul rand rentabilizarea cercetarii fundamentale sau a celei cu rezultate pe termen lung. Cercetarea se face in Occident, mai ales in State, si in domeniul privat. Nu e nicio minune, doar legi ale naturii respectate, ca adesea cercetarea privata e cu un deceniu inaintea celei academice. Din pacate, in Europa, cercetarea privata e rara, mai ales in unele tari. In Romania, cercetarea e asa cum e, incurajarea cercetarii din domeniul privat fiind foarte firava.
Personal am o firma al carei obiect de activitate e cercetarea stiintifica, exista deja un brevet de inventie pe ea.
June 15th, 2008 | Posted In: Uncategorized | No comments
In Romania nu te poti face de ras, nu esti sanctionat daca faci lucruri rele, nu esti recompensat daca faci lucruri bune. Din pacate, Capitala Romaniei nu face exceptie in acest sens. Ca o consecinta a acestui fenomen, Oprescu este noul primar al Bucurestiului. Desi am fost victima hotilor de buzunare, a hartuirii nenumarate si variate ale minoritarilor coloarati, nu am niciun fel de resentiment fata de acesti oameni defavorizati. Ei (mi)-au facut ceea ce au facut din lipsa de educatie, de cultura, sau pur si simplu pentru a supravietui. Cine a vazut hot de buzunare milionar? Hotul de buzunare vrea doar sa supravietuiasca, adesea intr-o lume care nu ii da alte sanse.
Dar plagiatul mi se pare mult mai grav decat furtul de buzunare, furtul rufelor de pe sarma, furtul fructelor din curte in timp ce locatarii se afla acolo, hartuirea sexuala pe strada etc.
Plagiatul apare pentru supravietuirea sau ascensiunea pentru o anumita functie inalta, nu pentru supravietuirea pura. Plagiatorul fura persoana careia ii ia munca _iar munca intelectuala nu e orice munca, e o munca nu numai pentru “alesi”, dar presupune un consum nervos extraordinar, o investitie de timp extraordinara, o mare daruire afectiva, deci cand furi o munca intelectuala nu e ca si cand ai fura un obiect_dar fura si societatea. Nu numai ca poate distruge destinul unei persoane (au existat oameni care s-au sinucis atunci cand inventiile lor au fost furate), dar tine in loc societatea. Plagiatul distruge progresul, franeaza noul cu adevarat valoros. Daca o persoana ajunge sa ocupe o functie inalta pe baza plagiatului, in locul uneia care merita acest lucru, care avea sanse mai mari de a aduce progres, inovare, valoare, distruge sansele ca societatea sa beneficieze de toate aceste posibile efecte pozitive pe care le-ar fi adus ocuparea acestei functii pe competenta.
Progresul tehnic, stiintific, social, economic, in comunism a fost cel care a fost pentru ca acea societate era profund corupta, functiile inalte erau ocupate nu pe competenta, ci pe dosar, pile etc. Competitia reala e baza progresului. Dar la noi, in Romania, zicala “sa castige cel mai bun” e desueta. Chiar cu ocazia unui meci in care juca echipa nationala (cu Italia la acest campionat european), un reporter a urat echipei nationale sa castige ea, chiar specificand ca de data asta nu vrea sa castige cea mai buna echipa. Toti dorim sa castigam, sa castige echipa favorita, dar uneori, aceste castiguri ne pot aduce pierderi pe termen lung, uneori avem mai mult de castigat daca suntem invinsi, iar cei mai buni decat noi castiga in defavoarea noastra. Ce ar fi fost daca la Cernobal, in locul acelor tineri ingineri care au determinat explozia din 1986 ar fi fost altii, care ar fi evitat acel dezastru? In cercetare, chiar daca pare o activitate monotona, nespectaculoasa, rezultatele pe termen lung pot fi dramatice. Ocupand o functie importanta in locul cuiva care ar fi putut aduce adevarate minuni sau macar ar fi creat conditiile pentru asta, poti face mai mult rau decat Jack Spintecatorul.
Din pacate, societatea te pedepseste daca ucizi un om, nu daca ucizi milioane, daca furi o paine, nu daca furi sansele oamenilor de a trai mai mult, mai bine, de a se bucura mai mult de viata. Plagiatorii din domeniul stiintei cam asta fura. SI noi ii votam….
June 2nd, 2008 | Posted In: Uncategorized | No comments
Campania electorala reincepe pentru turul al II-lea al localelor. Nu intentionez sa amestec politica la acest nivel cu stiinta si afacerile mele cu cartea, dar politica e cel mai important lucru, poate inafara de economie, intr-o societate. De fapt, politicul dicteaza economicului, dar si invers. Diferenta dintre statele dezvoltate si cele mai putin dezvoltate e in primul rand de natura politica, ele au avut o democratie si niste legi care sa sustina dezvoltatea economica, dar si culturala si stiintifica, inainte de a ajunge la acest nivel. In Romania, de obicei oamenii sunt multumiti ca au ce consuma, ca binefacerile societatii de consum au ajuns si la ei, nu se gandesc, de cele mai multe ori, ca nu numai consumul, supermarketul si mall-ul ii diferentiaza de locuitorii tarilor dezvoltate, ci importanta pe care o dau aceste societati culturii, nu numai celei materiale. La no, stiinta, cultura, nu conteaza, si ceea ce e si mai dureros, nu prea exista.
Noul brand de tara: Romania, o tara numai de consumatori
Discutam acum cateva saptamani cu o persoana educata din Romania, care considera ca e bine ca noi sa consumam doar, fara sa producem nimic notabil, fara sa inventam nimic, nici macar un fel de mancare. Sa faca altii asta. Si asta e mentalitatea multora de la noi din tara. Visele celor mai multi romani sunt legate de material, sa-si cumpere casa, masina etc. Astea sunt scopurile lor in viata, zeii la care se inchina. De ce? E in regula sa cheltui aproape tot ce castigi pentru a-ti asigura un adapost, locuinta e cam mult spus, pentru ca a locui inseamna altceva, dar nu e in regula sa consumi cultura, sa iesi in oras, acolo banii se considera ca se risipesc. Consecinta saraciei in care am trait? Probabil. A lipsei de educatie? Probabil. Dar si a politicilor care incurajeaza o astfel de viata, astfel de mentalitati. Sigur. Animalele investesc si ele toata energia in hrana, adapost, reproducere. Diferenta dintre om si aninal este cultura, incluzand aici si cultura materiala. Oamenii se adapteaza prin cultura la mediul in care traiesc, nu am fi reusit sa traim in aproape toate zonele de clima de pe planeta daca nu am fi avut cultura, adica bunuri create de noi. Si inventate de noi, desigur. Daca noi, Romanii, acceptam sa fim numai piata de desfacere pentru cultura materiala a alora, nu vrem sa inventam si sa aducem nimic nou, ne pierdem cu totul identitatea, si asa destul de greu de identificat. Noul brand de tara ar fi “Romania, o tara exclusiv de consumatori, unde nu se inventeaza nimic, nu se face stiinta, nu se face cultura!” Din pacate, chiar ni se potriveste.
De unde incepe buba? Bineinteles din comunism. In Romania comunista, promovarea se facea pe dosar, apartenenta la Partidul Comunist, calitatea de a fi agreat de Securitate, vezi cazul Academicianului Balaceanu-Stolnici. Deci orice inafara de competenta. Universitatile, institutele de cercetare erau pline de astfel de oameni, ajunsi acolo pe dosar. Acesti oameni, foarte corupti, au blocat ascensiunea celor competenti, care astfel le-ar fi stricat piata. In consecinta, acestia din urma ori nu au ajuns in cercetare, ori au plecat daca au avut norocul sa se strecoare. Mediul uman a fost si este inca infect in institutele de cercetare romanesti, tensiunile sunt puternice, invidia si mancatoria sunt omniprezente, ca si hartuirea celor capabili, care “strica piata”. Cu astfel de oameni, nu s-au creat scoli de gandire, nu s-au format tineri cercetatori. De fapt in Romania nici nu prea mai exista tineri cercetatori, mai ales in unele domenii, precum cel biomedical. In parte pentru ca numarul cercetatorilor in general s-a redus, predominand veteranii. Angajarile se fac greu, si aproape numai pe baza de pile si nepotism. E atat de greu sa nu gasesti relatii de rudenie intr-un institut de cercetare din Romania, incepand de la telefoniste si soferi, pana la director, toti si-au adus rudele. Daca in sport, o situatie similara este vizibila, prin rezultatele obtinute la concursurile internationale, in cercetare e mai putin vizibila. Romania se afla pe ultimele locuri la productia stiintifica din Europa. A fost o mare realizare cand in top 500 al celor mai bune universitati din lume a aparut una romaneasca, fapt care ma mira foarte mult, cunoscand acest mediu.
Lipsa scolilor de gandire, coruptia si nepotismului, fac din institutele de cercetare romanesti niste institutii care impart resurse de la stat (acum din ce in ce mai multe si mai inutil cheltuite), nu care creaza valori. Cu asemenea personal, aceste institute nu vor avea rezultate nici in 1000 ani. Ca dovada sunt titlurile stupide ale temelor de cercetare finantate cu generozitate de la bugetul statului. Din banii “capsunarilor” si ai fermierilor Romani!
Dar pana la urma ce conteaza, institutele oricum au personal din ce in ce mai redus, celor care se pensioneaza sau pleaca li se blocheaza posturile, iar cercetarea trebuie sa se faca la universitate? Din pacate, universitatile nu sunt mult diferite, iar daca sunt, sunt in sens rau. Pentru ca aici sunt si mai multe resurse de impartit, lupta pentru ele e si mai mare. Plagiaturile nu sunt cazuri izolate, sunt regula, ca si spaga perceputa de la studenti. Ar fi interesant ce procentaj din lucrarile personalului universitar sunt originale, in limita in care pot fi, si cate sunt plagiaturi. Manualele profesorilor sunt adesea plagiate atat de ieftine, incat se vede diferenta de stil a a cartilor straine dupa care au fost traduse si apoi imbinate. Concursurile sunt aranjate, nu poate participa oricine, ca in strainatate. Poti sa ai Premiul Nobel, daca nu ti s-a scos post la concurs, nu ai cum sa ajungi universitar in Romania.
Scoli de gandire in universitate? In asemenea sistem, in niciun caz. Cand selectia se face pe baza coruptiei sau a apartenentei la o ginta universitara, sansele sunt aproape inexistente. De unde sa apara dintre acesti oameni talentati si pasionati, cand ei sunt acolo pe alte criterii? Daca ne gandim cu cata grija isi angajeaza marile firme contabilii, cate interviuri, teste psihologice, pentru a avea performanta, iar la noi, personalul universitar ajunge acolo pe dosar, in care nu trebuie sa fie neaparat lucrari peer reviewed, adica lucrari a caror informatie a fost verificata de niste specialisti independenti, care nu ii cunosc pe autori…Cazul doctorului Oprescu e celebru. A fost suspectat ca dosarul lui nu cuprindea nici macar numarul necesar de lucrari aparute in reviste romanesti (neindexate).
Daca nu ne place metoda ISI (cu lucrari peer reviewed), contestata in Romania, atunci ce punem in loc? Exista vreun test psihologic macar pentru un om care vrea sa faca cercetare? Nu. Si totusi, se recunoaste faptul ca foarte putini oameni sunt apti pentru cercetare, foarte putini oameni sunt creativi, pasionati, au calitatile necesare?Atunci pe ce criterii ajung ei acolo, daca nu stim nimic despre ei? Toata lumea stie, nimeni nu face nimic. Asa se ajunge la declaratii foarte picante ale unor oameni de stiinta Romani, adesea cu functii, unele aparute la televizor.
Noi tocim, nu gandim
Ce-i de facut? Ce ar trebui facut ar trebui sa inceapa de la clasele mici. Ar trebui creata o noua optica despre ceea ce e cu adevarat valoros. Scoala la noi, incepand din clasele mici si pana in facultate, unde se scrie in continuare dupa dictare si unde gandirea originala si creativitatea nu sunt in niciun fel incurajate, se bazeaza pe toceala. Toceala e respectata, nu gandirea, intelegerea, creativitatea, care nu valoreaza nimic. Acum admiterea la liceu, la facultate se face pe baza notelor (care se stie cum se obtin). Am gasit mai demult un articol in New York Times, in care se critica un sistem asemanator de admitere la facultate, care functioneaza in State. Numai ca acolo notele nu se iau pe pile, sistemul incurajeaza gandirea si creativitatea, iar pe langa note, iti trebuie si alte activitati inafara programei pentru a obtine un punctaj mare. Sistemul era criticat pentru ca o persoana care reuseste sa ia note bune si sa indeplineasca toate acele conditii, are putine sanse sa mai fie interesanta. Dar era acolo la ei, la noi nu conteaza daca esti interesant. La noi nu faci lucruri, ocupi functii, asta era si asta e in continuare idealul, nu numai in mediul academic. La noi ideile nu au nicio valoare, de aceea se fura cu atata usurinta in mediul academic. Daca elevii ar sti de mici ca ideile fac bani, si ca a fura o idee echivaleaza cu a fura un lucru, lucrurile s-ar putea schimba in timp.
Recompensarea tocitului vine probabil tot din incompetenta personalului cu functii in invatamant si cercetare in comunism, care apela la tocit, pentru ca era cel mai usor. Sa recompensezi lucrurile inteligente trebuie in primul rand sa poti sa faci diferenta intre ele pe aceste criterii. Si stim cine erau persoanele importante in epoca si din ce medii se recrutau…Fostii nomenclaturisti nu trebuiau votati pentru ca erau niste oameni profund corupti, in cazul in care nu erau si profund incompetenti. Nu poti accepta situatia dintr-o tara comunista, avand o functie, daca nu esti corupt.
Acum lucrurile s-au mai schimbat, dar invatamantul universitar si cercetarea (cel putin in unele domenii) sunt enclave temporale ale comunismului. Acolo comunismul, un sistem supercorupt, functioneaza in continuare. Atunci cum se poate vota un exponent al acestui sistem?
May 22nd, 2008 | Posted In: Uncategorized | (7) Comments
Toata lumea a auzit de acele povestiri science fiction in care masinile foarte complicate (adica avansate tehnologic) “se umanizeaza”, capatand caracterul tipic uman cel mai valoros - constiinta, si chiar ajung sa conduca lumea, revoltandu-se contra creatorului lor- omul. Ultimul film de mare succes pe aceasta tema este Matrix. Pe de alta parte, daca exista un domeniu al tehnologiei actuale care avanseaza dincolo de orice previziune a ultimelor decenii, acela este domeniul tehnologiilor IT, deci al masinilor de calcul.
Teoria vitalista a constiintei
Pentru cei carora li s-a picurat marxism in urechi, oricat de tineri si de dezinteresati erau de ideologia oficiala din tarile foste comuniste, sintagma “constiinta este un produs al materiei evoluate” suna foarte familiar. Dar marxismul e doar un exponent al materialismului, originalitatea sa aici, ca si in alte domenii, e destul de limitata. Orice materialist e de acord cu ideea ca aparitia constiintei e o consecinta a superorganizarii materiei. Evolutia biologica conduce la superorganizare a materiei. Ea rezulta din experimente naturale derulate pe parcursul a milioane de ani. Daca deocamdata nu se poate crea viata, chiar si neevoluata, in laborator, materie nevie, din ce in ce mai organizata, se pare ca se poate. Daca se ajunge la aceasta stare a materiei, nu neaparat prin evolutie, se poate ajunge la constiinta? Concluzia fireasca a acestui rationament ar fi ca si masinile foarte complicate ar trebui sa fie capabile de constiinta. Deci, in aceste conditii, am putea sa ne intrebam azi, in epoca exploziei stiintei calculatoarelor, cat mai e pana la aparitia masinilor cu constiinta? Dar parerea unui biolog evolutionist e urmatoarea: masinile construite pe principiile actuale nu vor avea niciodata constiinta.
Sa fie constiinta apanajul materiei vii (foarte organizate), aparuta prin mijloace naturale? Nu, o teorie vitalista a constientei nu e necesara. Dar pentru a crea masini cu constiinta trebuie sa intelegem de unde vine ea in materia vie. In biologie caracterele noi aparute sunt utile supravietuirii individului sau deriva din unele care au fost utile in istoria speciei. Natura vie nu vrea sa se perfectioneze, sa ia premii, ea face lucruri utile. Si pentru ca o face la intamplare, are adesea erori . Constiinta ar fi una dintre aceste “erori” ale evolutiei.
Constiinta vine din interior
Ce e de fapt constiinta? Ce e sentimentul de vinovatie? Constiinta presupune cunoasterea efectelor propriilor fapte, cu implicatiile lor logice, materiale, dar si afective. Inainte de a face un anumit lucru, vizualizezi efectele lui fizice, materiale, dar si felul in care te vei simti dupa ce ai efectuat aceasta actiune. Constiinta presupune un feedback cognitiv, dar si afectiv extraordinar, adica relatii multe dintre zonele din creier implicate in cunoastere, dar si in afectivitate. Bineinteles e dependenta de un creier mare.
Sentimentul de vinovatie apare dupa ce faptele (actiunile constiente) sunt in contradictie cu coloratura afectiva care insoteste consecintele lor. Fie ca ni se pare ca am lezat sentimentele cuiva, ca am facut rau cuiva sau ca am produs actiuni care sa determine un rau impersonal, ceea ce se rasfrange asupra propriei imagini de sine, culpabilitatea e un sentiment care are legatura mai mult sau mai putin cu empatia, adica acea capacitate de a ne pune in locul altora. Psihopatii, persoane adesea foarte inteligente, nu au sentimente de culpabilitate. Ei sunt incapabili de empatie, care exista si la animale, chiar la unele specii aparent putin “amabile”, cum sunt cimpanzeii. Un astfel de individ povestea intr-un documentar difuzat pe Discovery Channel cum privea rece un accident oribil al unui copil, pe care el il provocase.
Deci constiinta are legatura nu numai cu inteligenta, ci si cu afectivitatea. Dar de unde vine afectivitatea? Teoria James-Lange, cu varianta mai noua, teoria markerului somatic, emisa de Antonio Damasio (prezentata in cartea Eroarea lui Descartes, editura Humanitas) presupune ca afectivitatea vine din interior, adica semnalele provenite din muschi (starea de incordare a lor), dar si de la organele interne (tensiune arteriala, puls, gol in stomac, si multe altele) determina afectivitatea. Adica ne simtim bine sau rau afectiv dupa cum primim semnale din interiorul corpului. Aceste semnale, cum se stie, sunt nespecifice, nu esti “constient” de semnalele de la inima, de exemplu. Oricum, pana ce si durerea viscerala, dupa cum se stie, e foarte greu de localizat. Deci oamenii au constiinta in primul rand pentru ca au afectivitate, adica primesc mesaje din interiorul corpului lor, care le arata starea de functionare a acestuia.
Mai e insa un amanunt, la om si cimpanzeu aceste semnale ajung in creier (insula anterioara dreapta, o formatiune veche filogenetic, implicata in functii vitale), pe cand la alte vertebrate, acestea se opresc in etajele inferioare ale sistemului nervos central. Adica aceste specii foarte inrudite isi informeaza intr-un fel creierul care face legatura cu mediul extern de ceea ce se intampla in interiorul lor. Un aspect mai putin cunoscut de catre omul de pe strada este ca omul nu numai ca are un creier urias, dar el are si o mare sensibilitate, atat externa (semnale de la organele de simt), cat si din interior. Adica omul este foarte “cablat” de nervi, mai mult chiar decat rudele sale, cimpanzeii si speciile acum fosile ca Homo erectus.
Constiinta e economica
Deci constiinta vine de la semnalele nespecifice venite din interiorul organismului, de la muschi si viscere. Daca aceste semnale ar fi transmise direct, curat, separat, creierului, atunci ar mai fi posibila constiinta? Probabil nu, atunci lucrurile ar fi cu totul altfel. In conditiile actuale, in diferite situatii cu care se confrunta animalul, cum ar fi exemplul clasic “fuga sau lupta”, parametrii fiziologici se modifica, iar animalul superior si mai ales omul, invata ce stari afective are in situatii de acest tip, invata cum raspunde organismul lui, si incearca sa evite anumite astfel de situatii.
Si totusi, cum a aparut afectivitatea? Afectivitate nu exista la reptile, amfibieni etc. Exista la pasari, iar la mamifere este foarte dezvoltata. De ce ar fi aparut? Ipoteza pe care am prezentat-o in “Civilizatia foametei” este aceea ca aceste animale, printre altele, sunt homeoterme, ele trebuie sa-si regleze temparatura tot timpul, ele dispun de o energie pe care atunci cand o au, intr-un fel sau altul trebuie s-o economiseasca. Ele au nevoie intr-o masura mult mai mare de accesul la datele despre functionarea organismului lor. Reptilele, cand nu au caldura, pur si simplu trec in standby. In plus mamiferele si pasarile au creierul mai mare. Deci afectivitatea, asa cum e, are un avantaj adaptativ. Desi lucrurile ar fi putut sta mult mai bine, natura defileaza, ca de obicei, cu ce are. Iar omul a ajuns atat de departe cu afectivitatea si a dezvoltat si constiinta pentru ca toate astea sunt economice. Un corp mai sensibil e mai bine controlat. Un comportament “mai constient” e de asemenea mai bine controlat, deci mai economic. (Aceste aspecte, ca si multe altele legate de constiinta, afectivitate sunt explicate pe larg in “Civilizatia foametei/o alta abordare a umanizarii”.)
Cum se fac masinile constiente?
Doar masinile actuale, oricat de “evoluate” ar deveni, oricat de spatioasa ar fi memoria lor, oricat de rapide, nu primesc semnale din interiorul corpului lor. Ele au doar un creier “de relatie”, sa zicem. Functiile lor interioare nu sunt prelucrate de acesta. Mai mult, ele nu au nevoie de asta, pentru ca ele nu trebuie sa faca niciun efort pentru a supravietui, sunt alimentate constant de la priza. Modul lor de functionare nu are nicio legatura cu materia vie, care exista pe cu totul alte principii. Sistemul nervos, la animalele care primesc totul din mediu (viermii paraziti) involueaza, devine rudimentar, pentru ca nu mai e nevoie de el.
Cum s-ar putea o masina cu constiinta? Una care sa mimeze constiinta s-ar putea face si acum: i s-ar putea instala un soft care sa ii furnizeze informatii despre functionarea ei, gradul de incalzire, de incarcare, care intr-un fel sau altul, sa se simta obosita, furioasa etc. Dar pentru o constiinta cat mai aproape de realitate, ar fi multe conditii de indeplinit, ar fi necesara gestionarea unei anumite cantitati de energie limitata, ar trebui sa fie intr-o retea complicata, care sa mimeze societea etc. Si masinile pot fi mult mai performante evitand constienta…
In Matrix, oamenii erau alimentati artificial, functionarea lor era monitorizata de masini, care preluasera functiile creierului. Daca oamenii ar ajunge sa isi monitorizeze functiile interne prin intermediul masinilor, probabil ar face-o mult mai bine, dar afectivitatea, dar si constiinta ar fi serios afectate. Lumea aceea e greu de imaginat acum. Oamenii din Matrix ar fi fost cu totul altfel de oameni…Constiinta e doar unul dintre caracterele umane care rezulta din imperfectiunea sa biologica. Dar lumea noastra actuala se bazeaza, printre altele, pe existenta ei.
Ideea acestui articol mi-a venit in urma unei discutii pe care am avut-o sambata cu un prieten psiholog, Dan.
May 15th, 2008 | Posted In: Uncategorized | No comments
De ce oamenii nu acceptă evoluţia
Recent, în prima lună a anului 2008, Academia Naţională de {tiinţe (National Academy of Sciences) cu sprijinul revistei Science, a editat o broşură, “ştiinţă, evoluţie şi creaţionism” (Science, evolution and creationism) destinată publicului larg. Broşura are rolul de a populariza, la nivelul unui elev de gimnaziu, principalele idei despre evoluţie. Această iniţiativă a venit ca răspuns la ascensiunea designului inteligent (intelligent design), o formă de creaţionism mascat, care formal admite evoluţia, dar consideră că anumite aspecte deosebit de complexe ale lumii vii nu pot fi explicate pur şi simplu prin întâmplare, fără intervenţia unei inteligenţe externe, a cărei origine nu se precizează. Designul intelligent a început să fie predat în unel şcoli în Statele Unite. În 2005, în SUA s-a înregistrat un process, primul care a ajuns la o curte federală, intentat de părinţii unor copii din Dover, Pennsylvania cărora li s-a predat în şcoală designul intelligent, ca o alternativă la teoria lui Darwin. Predarea în şcoli a acestei teorii a fost interzisă, deoarece designul intelligent a fost catalogat drept creaţionism, deci religie, nu şţiinţă, predarea religiei în şcoli fiind în contradicţie cu Constituţia Americană.
Deşi designul intelligent nu se bucură de foarte multă popularitate, evoluţia e greu de acceptat adesea chiar în rândurile intelectualilor şi nu numai în State. Conform unui studiu din 2005, aproximativ 10% din adulţii americani considerau că omul este prea complex pentru a fi evoluat din alte specii (practic adepţi ai designului intelligent), dar 54 % credeau că omul nu a evoluat din alte specii, faţă de numai o cincime (22%) care acceptă faptul că omul a evoluat din alte specii (evoluţia)1. Un alt studiu, tot din 2005, relevă faptul că numai 63% dintre medicii americani consideră teoria evoluţionistă mai legitimă decât designul inteligent, iar în rândurile medicilor protestanţi susţinerea designului inteligent o surcleasează pe cea a evoluţiei2.
Nu dispunem de date despre viziunea românilor referitoare la evoluţie. Dar probabil şi aici se manifestă aceeaşi tendinţă de diminuare a simpatiei faţă de teoria lui Darwin. Probabil parţial acest fenomen se explică prin diminuarea încrederii faţă de ştiinţă şI tehnologie. Evoluţia, care nu se reduce la schimbarea materiei vii, considerată ca atingând un plan de organizare superior prin acest proces, înseamnă optimism legat de tehnologie, ştiinţă, dezvoltarea societăţii. Deşi oamenii obişnuiţi beneficiază de progresul ştiinţific acum mai mult decât oricând în trecut, aceştia, spre deosebire de generaţiile anterioare, care se bucurau de orice nouă descoperire sau invenţie, consideră că ştiinta nu le face cadouri, doar îşi face datoria. {tiinţa nu mai e regină, a devenit sclavă.
Apoi schimbările datorate progresului ştiinţific sunt prea multe, sunt greu de asimilat, nu mai produc surprise plăcute, acum obosesc. Progresele numai pot fi înţelese, nu mai produc entuziasm, speranţe, sunt consumate şi atât. Ele nu mai influenţează filosofia vieţii, care în lipsa timpului şi a efortului de gândire, devine mai simplă. S-a ajuns cumva la situaţia prezentată în romanele SF, a luptei dintre oameni şi maşini. De fapt, nu maşinile se revoltă contra oamenilor, ci oamenii ajung să nu le mai înţeleagă, se simt depăşiţi de complexitatea lor, care devine astfel ostilă.
Întoarcerea la tradiţii, la misticism e o urmare firească a acestui mod de viaţă. Oamenii au nevoie de răspunsuri, chiar şi cei mai puţin sofisticaţi, iar filosofia care vine cu cele mai simple răspunsuri, chiar dacă nu sunt apte să facă faţă criticilor, conduc la contradicţii, răspund doar parţial, e cea mai bună. Fără pretenţia ca această observaţie să aibă valoare ştiinţifică, am constatat că oamenii care resping evoluţia pur şi simplu nu o înţeleg, nu ştiu mai nimic despre ea, dar nici nu sunt dispuşi să facă un efort intelectual pentru a o înţelege.
Dar ideea evoluţiei biologice însăşi are o mare încărcătură filosofică. Ea însăşi e o abordare a problemelor filosofice precum fericirea, sensul vieţii etc. Dacă admiţi evoluţia biologică, inclusiv cea a speciei umane, admiţi că omul a evoluat din alte specii, din păcate specii de primate. Maimuţa este considerată unul dintre cele mai patetice mamifere. Evoluţia din primate înlătură şi ultimul bastion al antropocentrismului. Nu mai suntem în centrul universului, nici al sistemului solar. Orginea omului devine extreme de umilă, nu mai e nimic special în geneza noastră. Pământul nu a fost populat de plante şi animale spre bucuria omului, din contră, a apărut şi el, din întâmplare, ca orice muscă sau şobolan, pe deasupra, şi din maimuţă. Condiţia umană per se nu mai are nimic nobil, nimic divin.
Dar evoluţia oferă şanse. Din păcate, doar pentru aleşi, adică pentru cei mai apţi. Adică e şi un pic cinică. Totuşi, ideea “supravieţuirea celui mai apt” (survival of the fittest) care ilustrează într-o oarecare măsură teoria lui Darwin, nu aparţine acestuia, ci unui lamarckist American. Darwinismul consideră că variaţiile individuale ale unor caractere apar spontan, apoi cele care sunt avantajoase pentru specie vor fi fixate cu o rată mai mare, printr-un număr mai mare de urmaşi. Dar lamarckismul, o teorie evoluţionistă care precede darwinismul, presupune acţiunea directă a mediului asupra unor caractere cu apariţia unor modificări transmise apoi ereditar. Deşi teoria actuală a evoluţiei respinge transmiterea ereditară a caracterelor dobândite, ca şi modelarea directă de către mediu a unor caractere, lamarckismul a avut chiar după apariţia teoriei lui Darwin (1859) foarte mulţi adepţi în Statele Unite. Simpatia de care s-a bucurat această teorie într-o ţară liberală provine din dimensiunea liberală a acesteia. Lamarckismul presupune evoluţia din timpul vieţii, cu rezultate vizibile, deci autoperfecţionarea individului. Contrar unor păreri, lamarckismul nu presupune existenţa unui plan divin, adepţii ei nu sunt religioşi, ci liberali. Darwinismul descrie un liberalism ceva mai blând, în care norocul (variaţia întâmplătoare) contează, dar de asemenea calităţile individuale sunt recompensate prin mai mulţI urmaşi. Individul este obiectul selecţiei naturale, motorul evoluţiei după Darwin. Nu trebuie să fii cel mai apt, dar ca şI în economie, trebuie să fii un pic mai bun, să ai ceva în plus, ca să fii de succes.
Când eşti sărac, neinstruit, fără şanse de a-ţi schimba situaţia, cum poţi fi evoluţionist? Într-adevăr, democraţii şI oamenii educaţ simpatizează într-o măsură mai mare cu evoluţionismul, deşi şi în rândurile acestora cei care nu o acceptă sunt majoritari, arată primul studiu citat. În România, lucrurile stau şi mai rău, iar teoria lui Darwin pare o glumă proastă. Când vezi în jurul tău că indivizii “cei mai apţi” sunt unii dintre cei mai păguboşi pentru specie, ca om simplu te întrebi ce înseamnă să fii apt sau dacă specia nu merge spre autodistrugere. Calităţile individuale reale nu contează, ci doar relaţiile şi lipsa moralităţii, extrem de avantajoase într-o societate ca a noastră.
Pe de altă parte, mobilitatea socială (migraţia între păturile şi clasele sociale) este acum mai mică decât în trecut, cel puţin în România, dar şi în alte ţări mai dezvoltate. Evoluţionismul s-a bucurat de un mare succes, şi chiar a influenţat ideologii politice (efect mai puţin pozitiv) într-o perioadă când mobilitatea socială era foarte mare, când copiii de la ţară, cu părinţi săraci şi analfabeţi, ajungeau adesea oameni de afaceri, politicieni, oameni de ştiinţă de succes. În prezent, când cea mai mare speranţă unui copil român de a ieşi din mizerie este aceea de a deveni fotbalist, nu medic, avocat, om de ştiinţă sau cultură, e greu ca oamenii să mai creadă în evoluţie.
Ceea ce credem are o importanţă socială, viziunea oamenilor despre un fenomen poate avea implicaţii politice, economice etc. A vedea lucrurile într-un fel sau altul poate însemna o reclamă implicită pentru unele grupuri de interese politice sau economice (eventual religioase, care se subscriu adesea politicii). Prozelitismul, pentru o anumita idee poate fi pe termen lung sau scurt avantajos economic pentru o anumite organisme economice şi sociale. De exemplu, cei mai puternici susţinători ai designului inteligent sunt protestanţi sau catolici, şi încearcă să beneficieze de sprijinul organizaţiilor religioase, cărora la rândul lor le fac publicitate.
Dar în primul rând viziunea oamenilor le influenţează dorinţele, visele, deciziile, influenţează societatea în bine sau în rău. Faptul că oamenii nu mai cred în ştiinţă, iar evoluţionismul e ştiinţă, pe când creaţionismul, inclusiv designul inteligent, nu, e un fapt îngrijorător pentru viitorul unei societăţi. Credinţa în progres a Occidentului, din care facem parte şi noi, a condus la progres. Omul e cea mai mare avuţie a unei societăţi. O societate în care oamenii sunt educaţi, au speranţe, o viziune luminoasă şi progresistă asupra vieţii, e mai bogată şi are şanse mai mare de succes decât una cu oameni puţin educaţi şi optimişti faţă de ştiinţă şi progres. Istoria recentă oferă exemple, puţin avantajoase pentru România. Înapoierea cruntă la nivelul mentalităţilor, în care se zbătea România la începutul anilor ’90, consecinţă a unui regim comunist foarte dur, a avut o contribuţie la pauperizarea cruntă şi la tranziţia lentă care a urmat acelei perioade. Istoria din păcate se repetă. Dar fiind o ştiinţă, evenimentele se pot prezice.
Bibliografie
Nearly Two-thirds of U.S. Adults Believe Human Beings Were Created by God. The Harris Poll #52. Harris Interactive (July 6, 2005). Retrieved on 2007-07-13.
Majority of Physicians Give the Nod to Evolution Over Intelligent Design. Retrieved on 2007-10-08.
May 1st, 2008 | Posted In: Uncategorized | No comments
Special am ales acest titlu. Cei care sunt familiarizati cat de cat cu stiintele biologice stiu ca dovezile evolutiei sunt peste tot, materia vie are atatea trasaturi comune la toate speciile, in plus asemanarile la nivel de ADN se suprapun asemanarilor morfologice si fiziologice dintre specii, de aceea noi le numim “inrudite filogenetic”. Dovezile evolutiei sunt nenumarate si la tot pasul pentru oamenii neutri, dar nu si pentru cei (sa nu le zicem creationisti) care o resping din start ca pe o idee proasta. Ei spun mereu ca oricate “missing links” (verigi lipsa) s-ar descoperi, cate rase de animale si soiuri de plante s-ar obtine artificial, ei nu se lasa convinsi de existenta evolutiei pana nu o vad in actiune, adica pana nu vad specii create in laborator.
Ce inseamna o specie? O specie e o populatie in care are loc nelimitat un schimb de gene intre membrii ei, dar e izolata reproductiv de alte asemenea populatii. Adica pana nu obtinem dintr-o populatie-mama o alta populatie, care sa fie izolata reproductiv de cea initiala, nu avem evolutie. Experientele care au avut loc in acest sens nu au fost satisfacatoare, speciile “artificiale” de musculite dovedindu-se mai tarziu specii salbatice greu de detectat. Totusi, la plante se vorbeste adesea de specii incipiente.
O alta problema, la fel de importanta, e imposibilitatea obtinerii vietii in laborator, cel putin deocamdata. Daca viata nu se poate obtine in laborator, aparitia ei fiind imposibila din neviu, atunci viata nu a aparut din neviu, cum presupun evolutionistii. Urmarea o stim. Voi incerca sa raspund acestor probleme prin prisma cunostintelor actuale
Sexul e cel mai greu de dovedit
Ce vor cei care neaga evolutia, pentru a fi convinsi de existenta ei? Populatii care s-au izolat reproductiv de populatia mama. Aici e vorba numai de speciile cu reproducere sexuata. Altminteri, exista virusuri artificiale, dar virusurile sunt entitati la limita dintre viu si neviu. De asemenea, specii se considera ca exista si la bacteriile, desi ele nu se reproduc sexuat. Totusi, ele schimba material genetic (plasmide), iar bariera de specie nu prea exista in acest caz. De aici porneste problema rezistentei la antibiotice si a infectiilor intraspitalicesti. Bacteriile schimba plasmide care contin gene ale rezistentei la antibiotice atat in interiorul speciei, cat si interspecific. Adica isi daruiesc genele rezistentei atat rudelor, cat si prietenilor (se pare ca bacteriile nu sunt deloc egoiste, gena egoista a lui Dawkins nu si-au transmis-o inca, plasmida pentru ea nu a aparut).
Cat despre speciile cu reproducere sexuata, aici lucrurile sunt mai complicate. Sexul sau absenta lui (intre populatii) e foarte greu de dovedit, asta o stia cel mai bine Clinton, si a aratat-o magistral in procesul legat de hartuirea Monicai Lewinsky. Specii foarte inrudite, extrem de asemenatoare, de arbori de exemplu, sunt izolate reproductiv pentru ca au alte perioade de inflorire. De asemenea, la insecte, specii foarte inrudite sunt izolate reproductiv pentru ca au dansuri nuptiale usor diferite, care le fac sa nu-si recunoasca posibilii parteneri. Izolarea reproductiva tine uneori de niste amanunte putin importante din punct de vedere biologic, dar care au urmari importante. Asta e de fapt in spiritul darwinismului, care presupune ca evolutia are loc prin modificari mici, lente.
Aceste persoane care neaga evolutia, la intrebarea “cum explici atunci asemanarile dintre specii, daca nu prin evolutie” o sa spuna ca acestea decurg din legile organizarii materiei vii. Conform acestora, omul si cimpanzeul nu au un stramos comun, desi asemanarile dintre aceste specii sunt izbitoare. In acest caz, chiar sunt date care arata ca a existat hibridizare ulterioara intre ramurile initial separate care au dus la aceste specii (Patterson et al., 2006; doi:10.1038/nature04789).
O intrebare interesanta care ar putea fi adresata tuturor celor care neaga evolutia si trec cu vederea asemanarile dintre specii, ar fi aceea cum explica asemanarile lingvistice dintre limbi extrem de indepartate ca arie geografica, vorbite de oameni uneori de rase (populatii, corect politic si genetic) diferite? Cum explica asemanarea dintre turca si mongola? Si totusi, aici avem documente istorice ale unor migratii. Dar asemanarea dintre olandeza de azi si hitita de acum 3000 ani, vorbita in Anatolia, Turcia de azi? Ceram, in “Secretul hititilor” chiar spune ca strigatul unui hitit insetat, care cere apa, desigur, ar fi inteles de un olandez din secolul XX. Avem dovezi ca au existat legaturi intre stramosii hititilor si ai olandezilor? Sunt aici multe verigi lipsa pe care probabil nu le vom gasi niciodata, dar fara migratii, razboaie, comert, si desigur sexul care e nelipsit la contactul dintre populatiile umane, aceste asemanari nu se pot explica.
Daca admiti ca limbile ar fi evoluat unele din altele, ca toate asemenarile multiple ale vocabularului si gramaticii sunt urmarea fireasca nu a coincidentei, nici a unui model unic de organizare a limbilor (care ar fi, asa cum propune Chomsky, dar la un nivel bazal), ci a legaturilor itorice dintre populatii umane, atunci de ce nu ai admite ca asemanarile in biologie sunt urmarea legaturilor istorice dintre specii? Pentru ca nu iti place ideea. Toti respingem idei care nu ne plac, toti credem in lucruri extraordinare, care nu au legatura cu realitatea, precum liberul arbitru. Dar diferenta e ca unii sunt intr-o masura mai mare constienti de asta.
Sa fie viata… in laborator
O alta problema de care se leaga cei care nu admit evolutia este faptul ca deocamdata nu s-a reusit “crearea” vietii in laborator, adica a viului din neviu. Experientele de care am invatat cu totii in liceu nu arata decat ca se pot obtine substante organice importante in chimia viului din neviu sau ca lipidele au anumite proprietati care mimeaza existenta unor microorganisme (celebrele coacervate). Dar aceste experiente sunt foarte importante pentru intelegerea viului. Alte ipoteze de lucru, alte modele experimentale, care vor decurge din intelegerea teoretica a viului, vor conduce probabil mai curand sau mai devreme la obtinerea vietii in laborator. Daca pana acum nu s-a obtinut nimic, nu inseamna ca nu se poate. Curentul electric a fost necunoscut mii de ani, si azi e obtinut in fiecare zi ” in laborator”. Ce vor spune atunci cei care neaga evolutia? Daca sunt creationisti probabil se vor oripila ca oamenii de stiinta se joaca de-a Dumnezeu, cum au facut atunci cand a reusit clonarea, o reusita incomparabila.
E adevarat, nu se stiu multe despre evolutie. Daca noi azi am sti tot, daca teoria lui Darwin nu ar mai avea lipsuri, atunci nimeni nu ar mai scrie articole stiintifice pe teama evolutiei, nu s-ar mai scrie carti. Se mai scriu carti si articole despre mecanica newtoniana? Personal am scris o carte despre evolutia umana, “Civilizatia foametei”, nu despre aruncarea pe verticala. Cand am scris aceasta carte, am crezut, in naivitatea mea, ca va converti multi creationisti in evolutionisti sau cel putin unii nu vor mai nega evolutia. O teorie care explica de ce a crescut creierul, de ce a disparut blana, cum a aparut gandirea umana (care a facut posibila aparitita limbajului), sexualitatea specific umana, plus menopauza etc., ca fenomenul care ar fi la originea lor este unul singur, ecologic (documentat in istoria speciei), care are efecte documentate in directia acelor modificari, ar fi putut sa ofere mai putine locuri de atac celor care neaga evolutia. In stiinta, raspunsul cel mai simplu e adesea considerat cel mai bun, mai ales cand raspunde atator intrebari. Dupa ce a aparut cartea, am intrebat o astfel de persoana, despre care stiam ca e creationista, daca acum accepta evolutia, cand umanizarea poate fi redusa la o supraactivare a unei cai metabolice. Raspunsul a fost “nu”, pentru ca nu a vazut speciatie artificiala (aparitia de specii noi in laborator).
Stiinta ar trebui separata de religie si filosofie, iar oamenii ar trebui sa separe stiinta de convingerile religioase, politice, filosofice. Cand am citit prima data sociobiologie, in facultate, am fost foarte scandalizata de multe ipoteze si idei. Dar daca vrei sa respingi idei stiintifice, trebuie s-o faci cu mijloacele stiintei, daca nu poti, nu-ti ramane decat sa le inghiti. Stiu cum e, sociobiologia cade foarte greu la stomac unui liberal.
April 16th, 2008 | Posted In: Uncategorized | (1) Comment
Unii cred ca evolutia e o vorba goala, fara rost. Ce sunt cercetatorii care studiaza evolutia? Unii care vor sa se afirme, sa-si lanseze cariere, si de aceea emit ipoteze, fac studii de care nimeni nu are nevoie. Or fi si din astia, ca in orice profesie, dar evolutia e coloana vertebrala a biologiei, fara ea biologia e naturalism, adica descrierea unor specii si atat, cum se facea in secolul al XVIII-lea, dar si atunci incepusera sa se emita teorii evolutioniste (de exemplu cea a lui Lamarck). Ceea ce nu stiu e ca are aplicatii practice, conduce la creearea unor specii de plante mai productive, deci intervine in lupta cu foametea, dar si ajuta la intelegerea unor maladii, ceea ce ne aduce mai aproape de tratamentul lor. Stiu ca unii au alergie la discutiile despre boli, despre mecanismele lor, dar evolutia face si asta. Ca sa ma intorc la ciocanul meu, teoria mea evolutionista, expusa in cartea “Civilizatia foametei/o noua abordare a umanizarii” chiar face asta. Stiti ca omul sufera de maladii al naiba de grave sau incurabile, dar rare sau inexistente la cimpanzeu, desi asemanarea dintre aceste specii la nivel genetic e de aproximativ 99%? Dar cine vrea sa-i vorbesc de diabet de tip II, cancer, scleroza multipla, artrita reumatoia, Alzheimer sau boli psihice, de mecanismele comune ale acestor maladii, de legatura lor cu mediul in care ar fi evoluat omul? Oricum, pentru cine e interesat, exista un singur loc in care se gaseste raspunsul la intrebarea de ce omul face aceste boli sau le face intr-o proportie mult mai mare decat cimpanzeul (are si cum nu detaliez aici). Cartea mea si desigur ce are legatura cu ea. Bolile nu sunt un subiect dragut, iar vindecarea lor nu te face erou, ci lupta.
Razboiul evolutiei cu sacra embriologie
Deci pentru ca oamenii vor razboi, vor subiecte controversate, evolutia le da si asa ceva. Avortul e, spre marea mea surprindere, chiar in Romania, un subiect controversat. De ce? Pentru ca se considera ca viata umana incepe de la conceptie. Recent, intr-o declaratie, doamna Hillary Clinton, spunea ca, dupa ce a vizitat Romania, ea se pronunta in favoarea dreptului la avort, desi considera ca viata incepe de la conceptie. Se spunea despre doamna Clinton ca e o femeie foarte desteapta. Dar se pare ca e desteapta, dar biologia nu i-a placut. Cum incepe viata de la conceptie? Viata incepe cu mult timp inainte. Viata e in fiecare celula din corpul animal, uman etc. Atunci cum sa inceapa de la conceptie? Ovulele si spermatozoizii din care rezulta celula-ou erau morti? Nu. Atunci viata incepe inainte de conceptie, viata e si in celule diploide (somatice, toate celulele din corpul uman inafara de cele germinale), dar si cele haploide (cu numar de doua ori mai mic de cromozomi, adica ovulul si spermatozoidul). Exista organisme mature care sunt haploide la alte specii (plante, de exemplu). Atunci clar viata nu incepe de la conceptie.
Dar viata umana cand incepe? Asta e mai greu. Daca nu ma insel, desi imi recunosc incultura in domeniul religiei (dincolo de lectura Bibliei), se considera ca la conceptie se primeste sufletul. Pe de alta parte, animalele nu au suflet, ceea ce mie, trecand peste neexplicarea naturii sufletului si alte aspecte, mi se pare o mare nedreptate. Cel putin mamiferele ar trebui sa aiba suflet, desi “sufletul” ar fi aici o functie a sistemului lor nervos. Dar produsul de conceptie e om? Animalele nu au suflet pentru ca nu vorbesc, nu au gandire umana, nu au constiinta, se spune. Dar produsul de conceptie are? Cimpanzeii nu au suflet, dar cateva celulele cu ADN uman au…In dezvoltare sa, embrionul uman, asa cum se stie de la Haeckel, seamana cu alte organisme care preced omul in scara filogenetica (”ontogeneza repeta filogeneza”, desi lucrurile sunt mai complicate). In aceste faze, embrionul uman e peste, amfibian, mamifer, dar nu om.
Cand se poate considera om? Pai daca ne gandim ca in ultimul trimestru de sarcina creierul uman isi dubleaza volumul, “umanizarea” embrionului are loc foarte tarziu. Cimpanzeul are creierul de 3 ori mai mic decat omul, si celor care se opun avortului nu li se pare o crima sa ucizi un cimpanzeu, care comunica atat de “uman”, iar societatea lui seamana atat de mult cu a noastra… In plus, “umanizarea” puiului de om are loc dupa nastere intr-o masura extraordinara. Creierul isi continua cresterea rapida, dar sistemul lui nervos nu este inca uman. Nou nascutul nu numai ca nu vorbeste, nu are constiinta, dar nici macar nu poate merge sau isi mentine capul intr-o pozitie verticala. Omul nu e numai biologie umana, e educatie umana, influenta societatii umane. Copiii salbatici sunt o imagine a conditiei biologice umane, inafara educatiei umane. Oare ce considera teologii, copiii salbatici au suflet? Dar pe copiii din orfelinatele romanesti din timpul lui Ceausescu?
Societatea ne face oameni
Dupa legile romane, conditia de cetatean se obtinea la an, pana atunci copiii erau inafara legii, puteau fi ucisi fara urmari legale. Desigur, e o barbarie, dar reflecta modul de percepere a aparitiei conditiei umane la antici. Pentru un evolutionist modern, momentul inceperii vietii umane e destul de greu de plasat in timp, pentru asta avem nevoie mai intai de o definitie clara si precisa a conditiei umane. Ceea ce e sigur e ca, prin prisma evolutiei, trebuie sa dam cat mai multe sanse indivizilor umani sa existe. Ca oameni. “Scopul” oricarei specii este ca genele ei sa fie cat mai bine reprezentate. Da omul inafara culturii si a societatii umane nu e om. Un avort distruge sansa virtuala a unei existente umane. Dar poate fi considerat o crima infinit mai mica decat ingradirea accesului la educatie a unui copil, marginalizarea si condamnarea lui la o viata mizera, adesea in sistemul penitenciar. Intre aparitia produsului de conceptie si viata umana e o distanta masurata in evenimente decisive naturale, biologice, mai mare decat intre conditia unui copil inteligent si cea a unui adult educat, integrat in societate. Adica un copil inteligent, in mod natural are mai multe sanse sa devina un om cultivat, util societatii decat un embrion sa devina om, sanse pe care societatea i le poate distruge. E aceeasi societate care se face vinovata de avort, atunci cand cei mai nefericiti membri ai ei (femeile sarace, needucate, impreuna cu partenerii lor din aceleasi medii) recurg la aceasta practica. E dureros ca in secolul XXI se mai pun asemenea probleme. In loc sa interzica avortul, societatea ar trebui sa se ocupe de masuri pentru ca oamenii sa nu mai apeleze la el decat in conditii speciale (malformatii congenitale grave, punerea in pericol a vietii mamei). Dreptul la avort sa fie doar ca dreptul la legitima aparare sau apararea proprietatii. Sa fie inscris in lege, dar oamenii trebuie sa inteleaga ca nu e bine sa ucida infractorii care le intra in casa sau in masina.
March 22nd, 2008 | Posted In: Uncategorized | (8) Comments
Credeti ca:
Omul e cel mai gras primat
….pentru ca puiul sau se naste neajutorat, de aceea are nevoie de caldura, iar stratul adipos, considerabil fata de cele existente la alte primate inrudite, are rolul de a-l apara de frig in savana ? (varianta oficiala in stiinta la ora actuala)
Mayr, E., “De la bacterii la om- evoluţia lumii vii”, Humanitas, 2004 p.308-309
…sau pentru ca a existat o perioada in evolutia sa in care a trait intr-un mediu semiacvatic, iar mamiferele marine au un strat adipos considerabil, pe care si-l pastreaza tot anul, nu sezonier, ca animalele care hiberneaza (teoria acvatica a umanizarii, neoficiala, contestata in stiinta) ?
Morgan, Elaine (1997). The Aquatic Ape Hypothesis. Souvenir Press. ISBN 0-285-63377-5.
Puiul de om este atat de neajutorat fata de puii altor primate
…. pentru ca selectia a favorizat un creier mai mare, de fapt inteligenta pe care o presupunea acesta ? Creierul a crescut foarte mult inainte de nastere, dar cresterea lui nu putea sa aiba loc decat pana la un punct. Punctul acela era reprezentat de canalul de nastere, limitat la randul sau de mersul biped, in sensul ca daca ar fi fost mai mare, atunci capacitatea de a merge biped ar fi fost afectata. Atunci puiul este un prematur cu 17 luni, continuandu-si cresterea cu un ritm similar celei din viata intrauterina, de fapt continuandu-si viata intrauterina dupa nastere, ajungand ulterior la stadiul de dezvoltare atins de puiul de cimpanzeu la nastere.
Mayr, E., “De la bacterii la om- evoluţia lumii vii”, Humanitas, 2004 p.308-309
Talia stramosilor omului a crescut de la Australopithecine, apoi la genul Homo (Homo erectus) si pana la omul actual
…tot datorita cresterii creierului ? Pentru un creier mai mare, bebelusul era mai mare, de aceea mama a devenit mai mare. A devenit mai mare pentru ca sa aiba forta de a-l tine in brate. Tot din aceasta cauza, dimorfismul sexual (in cazul asta, diferenta de inaltime dintre femele si masculi) s-a diminuat fata de Australopithecine.
Mayr, E., “De la bacterii la om- evoluţia lumii vii”, Humanitas, 2004 p.308-309
Omul si-a pierdut blana
…. ca sa se apere de paraziti ? Mamiferele fara blana sufera mai putin de paraziti.
Pagel, M. and Bodmer, W. “A naked ape would have fewer parasites”, Proc Biol Sci. 2003;270(Suppl 1): 117–119 doi: 10.1098/rsbl.2003.0041.
Sau, varianta mai veche
…pentru ca micutul neajutorat sa primeasca mai usor caldura de la mama lui ?
Mayr, E., “De la bacterii la om- evoluţia lumii vii”, Humanitas, 2004 p.308-309
Omul traieste mai mult decat cimpanzeul
….pentru ca a are nevoie sa invete mai mult timp. Un factor de selectie a fost acela dat de vanatoare, ale carei practici sunt dificile si necesita mai multe decenii pentru asimilare. Adica omul traieste mult pentru ca invatarea vanatorii a selectat indivizii care traiesc mai mult, prin asta fiind mai buni vanatori. Pentru comparatie, Albert Einstein avea 26 ani cand a inceput sa-i invete pe altii Teoria Relativitatii, desi pe el nu l-a invatat nimeni…
Finch, C. E.,. Stanford, C. B. “Meat-adaptive genes and the evolution of slower aging in humans”, The Quarterly Review of Biology, March 2004; 79 (1)
Omul are o crestere mai lenta, o maturizare mai lenta, cu alte cuvinte, o viata mai lenta, comparativ cu cimpanzeul
….pentru ca o crestere mai lenta e asociata cu un creier mai mare ? Intr-adevar, exista anumite corelatii intre cele doua fenomene. Dar cresterea lenta ar fi permis invatarea mai indelungata, acumularea de cunostinte pentru mai mult timp.
Morris, D., “The naked ape: A Zoologist’s Study of the Human Animal” McGraw-Hill Companies, 1967
si daca va inchipuiti ca asta e tot….inca o idee
Menopauza a aparut la om
…pentru ca bunicile sa se poata dedica educatiei nepotilor, invatandu-i astfel sa culeaga radacini (desi cresterea fitness-ului, adica a capacitatii de a avea urmasi viabili trebuie sa fie rezultatul selectiei naturale, avantajele selective in asta se masoara) ? Teoretic, intr-adevar, investirea in nepoti sau alte rude conduce la perpetuarea propriilor gene, dar educatia unui copil trebuia sa fie pe atunci extrem de costisitoare
Hawkes, K., et al., “Grandmothering, menopause, and the evolution of human life histories” Proc Natl Acad Sci U S A 1998;95:1336-1339
Vreti o teorie care sa raspunda in acelasi timp la toate aceste intrebari ? Si in cateva fraze, (de fapt in cateva cuvinte, frazele vin pentru explicatii) fara ipoteze si postulate ajutatoare ? Daca nu ati devenit deja creationisti, asa ceva se gaseste in « Civilizatia foametei/ o alta abordare a umanizarii » . Evolutie 100%. Totusi, e o stiinta noua, teoria lui Darwin abia de la anul va implini 150 ani de la publicare. Daca medicina ar fi atat de tanara, am recomanda inca sangerarea pentru tot felul de maladii. Trebuie sa dam sanse unei stiinte care este inca in leagan, dar nu trebuie sa ramana acolo…E timpul ca si in evolutie sa se inventeze..antibioticele.
Unde se poate gasi aceasta carte…
www.librarie.net/carti/77178/Civilizatia-foametei-Amalia-G-Diaconeasa - 22k -
www.cartea-mea.ro/carte/civilizatia-foametei–i12638 - 36k -
www.carti.info/carte.php?c_id=77178 - 14k
www.devadata.ro/product_info.php?products_id=1370001 - 33k –
www.depozituldecarti.ro/carti/77178/Civilizatia-foametei-Amalia-G-Diaconeasa - 19k -
www.librariaeminescu.ro/carte/47501/Amalia-G-Diaconeasa__Civilizatia-foametei-O-abordare-a-umanizarii - 32k -