Civilizatia Foametei

Noua propunere legislativa legata de parteneriatele civile dintre persoanele de sexe diferite si de acelasi sex mi-a aratat din nou cat de rupta de realitatatea autohtona pot sa fiu. Probabil stiu mai multe despre genele populatiei Yoruba din Nigeria (foarte studiata) decat despre cultura din care fac parte, cel putin pe hartie. Desi sunt feminista, recunosc ca nu prea stiu multe despre situatia absolut sinistra a femeilor din Romania (cum frumos a zis Bendeac la o emisiune), dar incultura mea se manifesta mai ales in ce priveste religia. Nici acum nu pot sa inteleg cum pot unii oameni sa puna atat de mult pret pe religie si asta sa le influenteze deciziile politice. Poate pentru ca nu imi imaginez cum e sentimentul religios. Cert este ca acum cateva zile l-am vazut pe Remus Cernea, unul dintre putinii politicieni care chiar fac ce au promis in campanie, la o emisiune pe Nasul TV cu doi politicieni conservatori, o femeie si un barbat. Pe scurt, politicienii respectivi se opuneau initiativei lui Remus Cernea de a face posibile din punct de vedere legal parteneriatele civile pentru oameni de acelasi sex. Motivul invocat: neconcordanta cu perceptele religioase. Cum sa creasca homosexualii copii? Pai e ceva mai rau decat familia patriarhala clasica pentru crescutul copiilor? Pai e ceva mai rau decat sa ai o mama-obiect, care se prostitueaza pentru casa, masa si status social? Care e batuta, violata si redusa la tacere prin teroare?

Dar nu despre asta era vorba, ci in primul rand despre invocarea constanta a naturalismului in sprijinul acestor idei. Adica homosexualitatea ar fi ceva nenatural, nu ar fi in natura umana, deci ceva aberant, patologic, care nu trebuie incurajat si sprijinit ca forma de manifestare. In primul rand, as intreba ce e natural si ce nu? E natural sa faci politica? E natural sa apari la televizor? E natural sa vorbesti, sa te imbraci, sa umbli in doua picioare? Pai acei politicieni faceau amandoi numai lucruri nenaturale, astfel condamnabile dupa teoria lor. Desi homosexualitatea exista si la animale, mergem mai departe, daca vrem sa stim ce e natural, trebuie intai sa studiem ce e natura umana. Dar si asta, de la Darwin incoace, care a impus o gandire populationala, nu tipologica (adica exista nu un tip de porumbel, de exemplu, ci o populatie de porumbei diferiti) e destul de greu. Familia patriarhala e naturala? Sa intrebe femeile nespalate pe creier, sa intrebe chiar barbatii cu un anumit IQ. Toti vor fi de acord ca nu e ceva placut, iar in natura mai degraba gasim homosexualitate decat familie patriarhala, mai ales la rudele noastre, primatele.

Daca ar fi sa dam o definitie omului (este chiar in introducere in “Civilizatia”) este aceea ca face cele mai multe lucruri inutile pentru supravietuirea imediata si pentru cresterea fitness-ului dintre toate animalele. Sigur, cu cat un animal e mai sus pe scara evolutiei, adica mai nou aparut filogenetic si mai complex, cu atat face si el mai multe lucruri “inutile”. Acest aspect, pe langa paradoxul reproducerii (adica fitness-ul cel mai mare il au organismele cele mai vechi, mai putin complexe) pun serios in dificultate teoria actuala a evolutiei (darwinism plus sinteza moderna, pe scurt mutatiile care dau variabilitatea). De ce ar fi evoluat in acelasi mediu, cand intre microevolutie si macroevolutie exista continuitate de mecanism, fiinte care sa fie din ce in ce mai proaste la capitolul fitness, dar care sa-si complice la propriu viata atat de mult? Si mai ales prin ce mecanism? Daca selectia e cea care a condus la complexitate, iar ea actioneaza prin cresterea fitness-ului, atunci totul e un mister….Sau nu…Oricum, o contributie in toata problema homosexualitatii, ca si in cea a misoginismului crunt o are ideea de crestere a fitness-ului din teoria evolutieie. Puiul ei, sociobiologia sau psihologia evolutionista, pe care o consider cel mai important bastion “stiintific” al misoginismului in epoca actuala, contribuie la aceasta stare de lucruri. Atunci cand vom intelege ca organismele vii sunt in primul rand reactii chimice, ci nu masini de reprodus, poate optica generala asupra unor probleme sociale se va schimba.

Ca oameni, tocmai pentru ca suntem oameni, trebuie sa acceptam si sa incurajam varietatea in tot, in comportament, in societate, in modul nostru de viata. Si comportamentele “inutile”, cele mai valoroase dezvoltarii unei societati, nu doar supravietuirii. Asta ne-ar ajuta sa evoluam mai departe ca oameni si ca societate. Numai ca unii dintre noi se confrunta cu propriile limite rationale si emotionale. Si atunci au tendinta sa standardizeze, sa simplifice, sa incadreze in tipare. Sigur, toti facem asta pana la un punct, adica si in stiinta se cauta anumite tipare comune in fenomene, dar uneori se merge foarte mult cu simplificarea si standardizarea. Psihologia face asta, dar nu numai. Oamenii mediocri, din indiferent ce punt de vedere, incearca sa reduca lucrurile la cateva aspecte, ca atata poate memoria lor de lucru sa duca. Dar ca lumea lor sa fie mai buna incearca sa le impuna si altora viziunea lor. Si de aici marea simplitate filosofica in care ne scaldam, reflectata si in stiinta, din nefericire. Sunt de acord cu intoarcerea sau mai precis cu impacarea la natura. Dar mai intai sa stim si noi ce e natura, s-o studiem. Daca nu stim, atunci ce facem? Decretam anumite lucruri ca naturale ca religiosii? De acord, dar atunci sa nu le mai numim “stiimta”. Despre asta e vorba cu “nenaturalul” homosexualitatii. Daca homosexualii exista, sunt naturali, indiferent ce inseamna asta, la fel ca si politica. Oamenii pot fi multe lucruri, se pot simti bine in multe feluri. Nu le impunem noi viziunea noastra. E natural sa gandesti? Eu zic ca da, atata timp cat putem s-o facem. Sau pentru ca alte animale nu o fac, trebuie sa nu o facem si noi?

Sunt pentru parteneriatele civile intre persoanele de acelasi sex si pentru orice forma de convietuire care respecta drepturile omului. Familia patriarhala, forma de prostitutie, trebuie sa dispara.

ro homosexualitate, naturalism, parteneriate civile, Remus Cernea

Este vorba despre Australopithecus sediba, vechi de aproximativ 2 milioane de ani, descoperit in 2008. Respectiva specie are cam 2 milioane de ani vechime, si reprezinta, dupa cum arata Science, preluat de Nature, un mix de caractere umane si simiene. Desi avea bratele simiene, mainile si incheieturile erau umane. Pelvisul era uman, ceea ce sugereaza mersul biped, dar toracele era ca la alte australopithecine, adica similar cu cel de maimuta. Se pare ca se deplasa biped, dar mersul sau era leganat deoarece calca nu pe calcai, ca oamenii moderni, ci pe partea exterioara a plantei, care era plata. Probabil se catara in arbori, si se deplasa biped de la o zona impadurita la alta prin savana.

Dentitia are multe caractere umane, comune cu oamenii timpurii, dar si multe comune cu alte australopithecine ceea ce sugereaza ca intre aceasta specie si a noastra ar fi o legatura, adica aceste caractere “umane” nu ar fi aparut independent la A. sediba. Forma cutiei toracice arata ca nu avea o capacitate toracica suficienta pentru a alerga si a se deplasa pe distante lungi.

Ramane intrebarea daca era sau nu stramosul omului modern. Aici parerile sunt impartite. Debbie Guatelli-Steinberg, de la Ohio State University din Columbus considera ca era inrudit cu oamenii timpurii, dar si cu alti australopitheci. Donald Johanson, descoperitorul impreuna cu Tom Grey, al lui Lucy, scheletul 40% complet de A. afarensis, descoperit in 1974, si vechi de 3,2 miliaone de ani, crede ca e vorba de o ramura colaterala a evolutiei, o fundatura.

Nu sunt in masura sa interpretez datele de anatomie, dar daca ar fi sa fac o predictie conform ipotezei din “Civilizatia”, speciile care sa fi facut parte din genealogia omului ar fi cele mai putin adaptate la mediul in care traiau prin caractere specializate. Omul ar fi evoluat din specii “ratate”. Astfel s-ar fi ajuns la heterocronism (neotenie), asociata cu o presiune redusa a pradarii. De fapt era nevoie de lipsa stressului datorat pradarii si de “ratarea” de a dezvolta caractere specializate cu efecte mai putin profunde asupra dezvoltarii. Aceasta idee ar putea avea impact nu numai asupra modului cum privim evolutia in general, dar si asupra psishologiei evolutioniste si a filosofiei in general.

http://www.nature.com/news/ape-like-fossils-show-hints-of-human-ancestry-1.12788

ro A. sediba, Donald Johanson, Lucy, neotenie

Cand e vorba de o problema misterioasa, francezii spun “Cherchez la femme!” Dar dupa ce mai citesti istorie, biologie, evolutie, mai incerci sa-ti si explici probleme, concluzia fireasca cand vrei sa gasesti un fir este “Cherchez l’argent!” Bineinteles, asta dupa ce s-au inventat banii. Dar si inainte de aceasta inventie, si dupa ce ei nu vor mai exista in forma asta, tot de resurse va fi vorba. Dincolo de ideologii, de idei, de vise, cauza e una materiala. Totul pana la bani si totul de la bani!

Marx nu ar fi avut nicio problema cu asta. Am gasit undeva o referinta la conexiunea pe care el o facea cu dezvoltarea uneltelor si organizarea societatii. Considera ca moara cu apa a condus la iobagie. Cum? Nu stiu, si oricum nu pare o functie bijectiva. Adica iobagie nu implica moara de apa si invers.

O intrebare pe care mi-am pus-o mereu, am incercat sa-i raspund in “Civilizatia”, dar nu mai tin minte daca am taiat subiectul in varianta finala sau nu, este cum a aparut patriarhatul. (Cred ca am pus o fraza cel mult, si oricum trebuia sa tai eu multe). Am intrebat si persoane de la organizatii feministe. M-au trimis la literatura fara sa-mi raspunda. Am intrebat istorici… Ipoteza mea, scrisa de atunci si vazuta de cateva persoane era ca ponderea relatiilor dintre un sex sau altul in societate a fost determinanta pentru situatia femeilor. Relatiile implicand…productia de bunuri materiale.

Era clar ca agricultura, cel putin la inceputuri, trebuie sa fie fost insotita de matriarhat. Ma rog, societati matriliniare, adica in care rangul si averea se transmite pe linie feminina. Femeile in societatile de vanatori-culegatori culeg plante, asigurand cea mai mare parte a hranei comunitatii. Vanatoarea e ceva rar, avand in vedere si mijloacele cu care se practica, ceva care asigura o pondere mica din hrana. Jared Diamond arata in “De ce e sexul o placere”ca de fapt vanatoarea e mai mult o activitate sociala masculina, iar femeile beneficiaza putin de vanatul adus de parteneri. CU alte cuvinte, serveste mai ales la “datul mare” al acestora, ajutandu-i in schimb cu ierarhia. Sa nu uitam ca vanatul se imparte in comunitate, adica de el beneficiaza si vecinii/vecinele, care pot consuma si suplimente sexuale de la vanatorii de succes. Desi sunt atatea date care arata cam ce e vanatoarea in aceste comunitati, unii biologi evolutionisti se tot incapataneaza sa vorbeasca de marile progrese aduse de aceasta activitate ca de un motor al evolutiei. Doar o dovada de falocentrism!

Agricultura s-a dezvoltat din cules, ceea ce spune si Jared Diamond in “Guns, germs and steel”. E clar, femeile au inventat agricultura, ele au mers mai departe si cu proprietatea ei, transmiterea ereditara, adica societatile erau matriliniare. Pana cand? Ce am invatat si noi la scoala, ce zicea si Engels, e ca la inceput a fost matriarhatul (societati matriliniare). Dar cum s-a ajuns la patriarhat? Ce s-a intamplat cu agricultorii?

Ipoteza mea a fost ca aceste societati au fost cucerite de altele razboinice, care erau in principal de crescatori de animale nomazi. Fiind superiori militar, ei le-au supus pe cele pasnice (tot primitive) de agricultori. Sigur, lucrurile erau mai complicate, nu exista nimic pur, toate faceau cam si una si alta, in proportie diferita in functie de clima.

In societatile de crescatori de animale nomazi, femeile au un rol economic mai putin important, pe cand barbatii sunt implicati in principala activitate economica. Mai mult, relatiile economice dintre barbati devin mai importante decat cele de rudenie pe linie feminina din societatile de agricultori. Unde nu merge agricultura, sau merge foarte prost si putin, cresterea animalelor prospera. Arabii, evreii din Biblie, chiar vechii indo-europeni se pare ca erau astfel de societati. Cand erau probleme cu resursele pentru animale, populatiile respective migrau si praduiau agricultorii pasnici. Asa ar fi putut aparea unele state. Unele date istorice pareau sa fie in acord cu aceasta idee. Chiar istoria recenta vorbeste de simbioza din Ruanda dintre populatia Tutsi, veniti din nord, crescatori de animale si Hutu, agricultori Bantu, autohtoni. Tutsi detineau puterea politica prin traditie, si nimeni nu se supara pana sa nu-si bage omul alb codita rasista.

Iata insa ca intrebarea “cum a aparut patriarhatul” pare sa aiba alt raspuns. Sau nu? Intr-adevar, primele societati de agricultori au fost matriarhale si inca sunt. Diferenta dintre cele matriarhale si cele patriarhale o fac…uneltele. La inceput se folosea sapa, iar femeile se pricepeau la asta. Apoi a aparut plugul si lucrurile s-au schimbat. Unde sapa a ramas, femeile au ramas cu un status cat de cat demn. Femeile din aceste societati, chiar daca au imigrat, tind sa lucreze inafara casei intr-o proportie foarte mare. Urmasele societatilor de plugari tind sa lucreze mai putin inafara casei, iar in aceste societati barbatii sunt considerati lideri mai buni. Inutil sa spunem de unde vin cei mai multi europeni, inclusiv romanii. Mentalitatile se perpetueaza.

Dar nu pot sa ma predau fara conditii. Poate plugul a dus la aparitia patriarhatului. Dar de ce ai nevoie pentru plug? De boi! Cuza a improprietarit taranii dupa numarul de perechi de boi. Totusi, intre domesticirea animalelor si a plantelor de cultura in zona noastra de lume, (Orientul apropiat pe care il bombardam acum, ca de acolo vin toate), cel putin, nu a fost un defazaj foarte mare, au avut loc cam simultan.

Dar indiferent cum a fost, cauza patriarhatului e una singura: banii (resursele). Femeile au devenit obiecte de vanzare, ca animalele, ca alti oameni, sclavii adica. Toate restrictiile puse femeilor in societatile patriarhale vin tot de la bani. Am vazut un documentar “Femei din Kabul”. Acolo era vorba despre niste femei care erau la puscarie pentru sex premarital. Toata lumea, inclusiv ele, vorbea numai despre bani. Erau vinovate de un fel de evaziune fiscala. Se sustrasesera tranzactiilor normale in acea societate. Biblia vorbeste, se pare, despre trecerea la patriarhat. Societatile din jur facusera tranzitia, era momentul si pentru evrei. Sa fi fost si circumcizia masculina o consecinta? Ca o masura antiplacere feminina? Asta nu e ideea mea, dar inclin sa o accept.

Oricare ar fi originea lui, patriarhatul e sclavie, iar o societate civilizata ar cam trebui sa se descotoroseasca de toate urmele lui ca de cel mai rusinos trecut. Foametea, goana dupa resurse pare sa aiba foarte multe implicatii istorice. Dar nu intotdeauna legate de ceea ce numim “civilizatie”.
Iiobagia si moara de apa la marx. femei din Kabul, obiecte de schimb, biblia e trecerea de la matriarhat la patriarhat.

http://www.descopera.ro/cultura/8573984-patriarhatul-sustinut-de-tehnologie

ro agricultura, crescatori de animale, Engels, Jared Diamond, Marx, matriarhat, patriarhat, plug

Un articol recent aparut in ”Trends in Genetics” sugereaza ca trecerea timpului nu inseamna neaparat progres. Ceea ce se stia deja, dar nu si in ce priveste specia umana, mai precis inteligenta ei. Pe scurt, articolul spune ca, deoarece presiunea selectiva pe inteligenta a scazut de cand oamenii practica agricultura, genele pentru inteligenta, oricum sensibile la mutatii care pot fi dezavantajoase, se vor modifica in urmatorii 3000 ani. Cu alte cuvinte, peste cateva milenii vom asista la materializarea scenariului din ”Idiocracy”. Desi filmul respectiv vorbeste foarte bine despre epoca noastra…

Sigur, predictiile legate de gene, de ce se va intampla cu ele, nu au cum sa fie decat vagi. Mediul se poate modifica in mod imprevizibil si rezultatul va fi neasteptat. Pe de alta parte, e adevarat ca de ceva timp lumea nu mai moare din prostie (la propriu) sau nu in proportia de altadata. Si da, ”salbaticii” (adica vanatorii-culegatori) sunt mai destepti decat noi. Din nou, sa nu ne miram de succesele copiilor din astfel de culturi, care ajung sa studieze in scolile occidentale. Acesti oameni se descurca in medii incredibile, pentru ca au cunostinte vaste despre aceste medii. Culegatorii stiu sute (chiar mii) de specii de plante, fac deosebiri fine intre ele. Au nume pentru ele, stiu ce sa faca cu ele.  Descrierea naturii, cel putin la un anumit nivel, e foarte vasta in lumea lor. Nu e deloc usor sa fii ”salbatic”.

Pe de alta parte, nu stim ce era inainte de vantori-culegatori, mod de organizare sociala probabil contemporan cu cel al agricultorilor. Cu alte cuvinte, societatile umane au inceput sa fie una sau alta cam in acelasi timp. Ce era inainte? Nu stim, dar sigur nu era ceva placut. Inainte insa, acum peste 10000 ani, in timpul ultimei glaciatiuni, probabil relatiile dintre grupurile umane erau foarte dure.  Ceea ce mai putin se stie este ca societatile de vanatori-culegatori sunt caracterizate de intrajutorare intensa. ”Salbaticii” se sperie si se deprima de existenta home-less-ilor din Occident. Ei colaboreaza pana si la testele de inteligenta pe care li le facem noi.
Dar si la vanatori-culegatori, nu numai la agricultori, dimensiunile creierului au scazut acum cca 10000 ani. Sa fie inceputul intensei cooperari interumane, in cadrul propriului grup, mai mare oricum? Asta s-ar fi putut spune pe timpul lui Darwin, dar nu am spus-o in ”Civilizatia”. Sincer, nici nu m-am gandit, ideea asta mi-a venit chiar acum. Iar de lipsa intrajutorarii, noi, cei din societatile neoliberale, nu prea avem de ce ne teme.

Dar cel mai probabil schimbarile de mediu, climatice adica, ar fi cele mai responsabile de toate aceste schimbari. Sigur, exista gene implicate in inteligenta. Si sufera mutatii…Dar cel mai important, sunt supuse reglajelor genetice. Modificarile epigenetice insele pot conduce la aparitia unor alte gene prin mutatii datorate de modficarile materialului genetic. In inteligenta pot fi implicate gene care sa aiba la origine cu totul alte functii, si nu numai la origine. Unde dai si unde crapa! Adica inteligenta poate suferi influente la distanta, de la gene de la care nu te astepti.

Cel mai important, nivelurile de ”finantare” a activitatii unei gene sunt determinante pentru aparitia, mentinerea sau dezvoltarea unui caracter. Adica numarul de copii ale unei gene care pot aparea in unitatea de timp. Si aici intervin interactiuni cu alte gene. Dar pana la urma ce e inteligenta? Cum apare si de ce? Daca noi nu stim asta, nu prea putem face predictii prea clare despre ceea ce se va intampla. Problema noastra acum ar trebui sa fie bolile care afecteaza inteligenta prin tulburari metabolice. Supraalimentarea e mai periculoasa acum decat soarta misterioaselor gene ale inteligentei.

http://news.yahoo.com/humans-becoming-less-intelligent-173400651.html

http://www.dailymail.co.uk/sciencetech/article-2231924/Are-getting-stupid-Researchers-claim-longer-need-intelligence-survive.html#ixzz2C4ecIAfZ

Uncategorized gene, inteligenta, supraalimentatie, vanatori-culegatori

Anul acesta au luat premiul Nobel pentru medicina John Gurdon, 79 ani, de la  Gurdon Institute, Cambridge, Marea Britanie si Shinya Yamanaka, 50, de la Universitatea  Kyoto din Japan. John Gurdon e o figura cunoscuta pentru biologi, e autorul primei clonari a unui vertebrat in 1962. Dar Shinya Yamanaka este autorul unui articol din 2006 care anunta clonarea de celule stem multipotente din celule adulte de soarece. Ceea ce a facut el prin inserarea unui mic numar de gene se numeste pluripotenta indusa. Las la o parte discutia despre celulele stem embrionare si despre cele adulte, despre limitele lor.

Dar tin sa mentionez importanta cercetarilor lui Michael West, un pionier al cercetarii cu celulele stem, care a avut o mare influenta in directionarea cercetarilor de acest tip. Dar tin sa reamintesc si importanta clonarii oitei Dolly de catre Jan Wilmut, care probabil nu va lua niciodata premiul Nobel, asa cum a declarat dupa aceasta realizare. Jan Wilmut a indepartat o mare prejudecata in stiinta, aceea a imposibilitatii clonarii mamiferelor.

Cum se arata si in acest articol,  dezvoltarea e un drum cu doua sensuri. De fapt cu multe. Cred ca se poate face orice din orice celula, si nu neaparat cu gene de afara sau cu activare complicata de gene punctuale. Dar mai cred si ca nu va fi de ajuns. Desi rezultatele de laborator cu celule stem au rezultate spectaculoase, cel putin cele cunoscute, sunt inca nu numai multe necunoscute, dar si multe rezultate negative care sunt mai putin date publicitatii. Stiu de la cei care lucreaza in domeniu.

Dar orice ar fi, toate aceste lucruri sunt mai mult decat laudabile. Dar condamnabila este atitudinea fata de studiul celulelor stem embrionare. Intr-un interviu, Sanda Ladosi spunea ca daca i s-ar fi prelevat celule stem ombilicale la nastere, cumnata ei ar fi trait inca, nu ar fi murit de leucemie. Dar nu lipsa tehnicii, ci etica imbecila, a ucis-o pe cumnata ei. Nu stiu cum oamenii de stiinta accepta toata aceasta gimnastica in loc sa treaca direct pe celule stem embrionare. Dincolo de avorturi, biserica ucide mii de oameni cu aceasta interdictie. Toate eforturile care au dus la crearea de celule stem multipotente din celule adulte ar fi fost indreptate spre progrese mai rapide in tratarea bolilor grave cu celule stem embrionare.

Sunt pentru legalizarea cercetarilor pe celule stem embrionare, nu ma sfiesc s-o declar. Si pentru clonarea umana, de ce nu?
Din comentariile de pe blogul meu, am constatat ca un motiv pentru care unii, chiar atei, considera neetica manipularea embrionilor umani este ca datorita genelor de tip uman, ii considera oameni in miniatura. Dar omul are 70% ADN comun nu cu animale evoluate, ci cu buretele. Omul viu e mai mult decat gene de om, mai mult decat o ingramadire de celule, omul e o suma complexa de interactiuni biochimice, care inglobeaza anumite experiente, anumite moduri de reactie proprii. Omul nu e o carcasa, cum nu e nici ADN. Genele nu sunt nici egoiste si nici altfel, sunt doar compusi chimici imbecili, ca acetona, alcoolul, nitroglicerina (ca astea au efecte spectaculoase). Nimic mai mult. Ai in tine ADN, dar ai si aminoacizi simpli, si minerale, si o multime de substante patetice. Omul e o matrice data naiba de reactii intr-o inlantuire inmbarligata, nu substante. Pot sa-mi clonez o mie de celule, nu vor fi eu in miniatura.

ro celule stem, clonare, Ian Wilmut, John Gurdon, Michael West, premiul Nobel, Sand Ladosi, Shinya Yamanaka

Ieri am fost la radio Guerilla. Nu am apucat sa spun lucrurile importante despre carte, despre cercetarile actuale, dar pot spune ca m-am distrat foarte bine. Prezentatorii si producatoarea sunt foarte simpatici.  Timpul era scurt, formatul era de un anumit tip, dar macar am reusit sa spun unele lucruri.

Pentru ca am fost intrebata de unde se poate cumpara cartea, si mi-am dat seama ca de fapt neglijez cel mai important lucru, sa vorbesc despre locurile unde se gaseste. Reiau o postare de scurta prezentare, care se afla undeva in subsolurile blogului, in staturi arheologice foarte vechi.

Intrebari si raspunsuri

Omul e cel mai gras primat

….pentru ca puiul sau se naste neajutorat, de aceea are nevoie de caldura, iar stratul adipos, considerabil fata de cele existente la alte primate inrudite, are rolul de a-l apara de frig in savana ? (varianta oficiala in stiinta la ora actuala)

Mayr, E., “De la bacterii la om- evoluţia lumii vii”, Humanitas, 2004 p.308-309

…sau pentru ca a existat o perioada in evolutia sa in care a trait intr-un mediu semiacvatic, iar mamiferele marine au un strat adipos considerabil, pe care si-l pastreaza tot anul, nu sezonier, ca animalele care hiberneaza (teoria acvatica a umanizarii, neoficiala, contestata in stiinta) ?

Morgan, Elaine (1997). The Aquatic Ape Hypothesis. Souvenir Press. ISBN 0-285-63377-5.

Morris, D., “The naked ape: A Zoologist’s Study of the Human Animal” McGraw-Hill Companies, 1967

Puiul de om este atat de neajutorat fata de puii altor primate

…. pentru ca selectia a favorizat un creier mai mare, de fapt inteligenta pe care o presupunea acesta ? Creierul a crescut foarte mult inainte de nastere, dar cresterea lui nu putea sa aiba loc decat pana la un punct. Punctul acela era reprezentat de canalul de nastere, limitat la randul sau de mersul biped, in sensul ca daca ar fi fost mai mare, atunci capacitatea de a merge biped ar fi fost afectata. Atunci puiul este un prematur cu 17 luni, continuandu-si cresterea cu un ritm similar celei din viata intrauterina, de fapt continuandu-si viata intrauterina dupa nastere, ajungand ulterior la stadiul de dezvoltare atins de puiul de cimpanzeu la nastere.

Mayr, E., “De la bacterii la om- evoluţia lumii vii”, Humanitas, 2004 p.308-309

Talia stramosilor omului a crescut de la Australopithecine, apoi la genul Homo (Homo erectus) si pana la omul actual

…tot datorita cresterii creierului ? Pentru un creier mai mare, bebelusul era mai mare, de aceea mama a devenit mai mare. A devenit mai mare pentru ca sa aiba forta de a-l tine in brate. Tot din aceasta cauza, dimorfismul sexual (in cazul asta, diferenta de inaltime dintre femele si masculi) s-a diminuat fata de Australopithecine.

Mayr, E., “De la bacterii la om- evoluţia lumii vii”, Humanitas, 2004 p.308-309

Omul si-a pierdut blana

…. ca sa se apere de paraziti ? Mamiferele fara blana sufera mai putin de paraziti.

Pagel, M. and Bodmer, W. “A naked ape would have fewer parasites”, Proc Biol Sci. 2003;270(Suppl 1): 117–119 doi: 10.1098/rsbl.2003.0041.

Sau, varianta mai veche

…pentru ca micutul neajutorat sa primeasca mai usor caldura de la mama lui ?

Mayr, E., “De la bacterii la om- evoluţia lumii vii”, Humanitas, 2004 p.308-309

Omul traieste mai mult decat cimpanzeul

….pentru ca a are nevoie sa invete mai mult timp. Un factor de selectie a fost acela dat de vanatoare, ale carei practici sunt dificile si necesita mai multe decenii pentru asimilare. Adica omul traieste mult pentru ca invatarea vanatorii a selectat indivizii care traiesc mai mult, prin asta fiind mai buni vanatori. Pentru comparatie, Albert Einstein avea 26 ani cand a inceput sa-i invete pe altii Teoria Relativitatii, desi pe el nu l-a invatat nimeni…

Finch, C. E.,. Stanford, C. B. “Meat-adaptive genes and the evolution of slower aging in humans”, The Quarterly Review of Biology, March 2004; 79 (1)

Omul are o crestere mai lenta, o maturizare mai lenta, cu alte cuvinte, o viata mai lenta, comparativ cu cimpanzeul

….pentru ca o crestere mai lenta e asociata cu un creier mai mare ? Intr-adevar, exista anumite corelatii intre cele doua fenomene. Dar cresterea lenta ar fi permis invatarea mai indelungata, acumularea de cunostinte pentru mai mult timp.

Morris, D., “The naked ape: A Zoologist’s Study of the Human Animal” McGraw-Hill Companies, 1967

si daca va inchipuiti ca asta e tot….inca o idee

Menopauza a aparut la om

…pentru ca bunicile sa se poata dedica educatiei nepotilor, invatandu-i astfel sa culeaga radacini (desi cresterea fitness-ului, adica a capacitatii de a avea urmasi viabili trebuie sa fie rezultatul selectiei naturale, avantajele selective in asta se masoara) ? Teoretic, intr-adevar, investirea in nepoti sau alte rude conduce la perpetuarea propriilor gene, dar educatia unui copil trebuia sa fie pe atunci extrem de costisitoare

Hawkes, K., et al., “Grandmothering, menopause, and the evolution of human life histories” Proc Natl Acad Sci U S A 1998;95:1336-1339

Vreti o teorie care sa raspunda in acelasi timp la toate aceste intrebari ? Si in cateva fraze, (de fapt in cateva cuvinte, frazele vin pentru explicatii) fara ipoteze si postulate ajutatoare ? Daca nu ati devenit deja creationisti, asa ceva se gaseste in « Civilizatia foametei/ o alta abordare a umanizarii » . Evolutie 100%. Totusi, e o stiinta noua, teoria lui Darwin abia de la anul va implini 150 ani de la publicare. Daca medicina ar fi atat de tanara, am recomanda inca sangerarea pentru tot felul de maladii. Trebuie sa dam sanse unei stiinte care este inca in leagan, dar nu trebuie sa ramana acolo…E timpul ca si in evolutie sa se inventeze..antibioticele.

Unde se poate gasi aceasta carte…

http://www.librarie.net/carti/77178/Civilizatia-foametei-Amalia-G-Diacon…

http://www.cartea-mea.ro/carte/civilizatia-foametei–i12638

http://www.carti.info/carte.php?c_id=77178

http://www.devadata.ro/product_info.php?products_id=1370001

http://www.depozituldecarti.ro/carti/77178/Civilizatia-foametei-Amalia-G…

http://www.librariaeminescu.ro/carte/47501/Amalia-G-Diaconeasa__Civiliza…

ro

Sincer, m-am obisnuit sa vad ca predictiile mi se implinesc. La inceputul carierei, apoi dupa ce am scris cartea, cand aflam de una dintre ele care s-a implinit, ma bucuram sincer, in ziua aceea era o sarbatoare. Acum si uit ca am citit ceva care era o predictie implinita. Daca ar merge asa si la loto…dar nu are cum. Acolo daca stii fenomenul, dai un raspuns previzibil de cele mai multe ori. Completezi bine, dar nu castigi mult. Chiar daca la loto nu am cum sa castig, in primul rand pentru ca nu joc, apoi pentru ca nu cunosc fenomenul,  asta nu inseamna ca nu vreau sa ma imbogatesc din ceva legat de predictii. Acum teoria imbatranirii e gata (are si martori pentru amatorii de chilipiruri), teoria evolutiei generalizate e gata, mai verific predictii…Problema e sa transform intelegerea acestor fenomene cu implicatii medicale si nu numai, in afaceri, adica bani. Pana la urma vreau sa dovedesc ca exista oameni care se imbogatesc din altceva decat a vinde ceva fara importanta, ci ceva cu adevarat nou si lucrat, adica in mod onest.  Imi doresc asta mai mult decat masina visurilor mele pentru care am facut o pasiune la 4 ani, mai mult decat drum particular (la asta visam printr-a cincea) si chiar decat yacht (cu asta Mutu mi-a facut pofta)Ș))

Gata cu glumele! Linkurile de mai jos arata idei care au aparut in Civilizatia, dar care acum sunt in mare voga. Legatura dintre insulina/IGF1 a fost o predictie a ipotezei mele despre umanizare. Desi citisem tone despre Alzheimer, cele mai multe informatii erau despre placi amiloide, tau, procese oxidative. Recunosc, am fost fericita cand am vazut aceasta legatura cum am fost si cand unele predictii horror mi s-au implinit.  Sigur, am iesit la rampa cu chestia asta, se poate verifica pe net, cum am iesit si cu alte aspecte medicale.  Acum cateva luni, cineva a gasit legatura dintre autism si aceasta cale (oare am scris despre asta pe blog?).  Se intreba cum e atat de simplu, si nimeni n-a mai descoperit asta. Se insela, descoperise cineva, publicase o carte, chiar iesise la rampa cu asta cu mult inainte.

Acum 2 ani, in septembrie, dupa ce idei ca astea au avut succes in Extremul Orient, sefa mea a venit cu chef de patentat. Numai ca pana la urma, dincolo de aspectele legate de incredere, era vorba de o descoperire stiintifica. Astea nu se patenteaza, ci doar solutiile. Sa dai in cap unor reactii, lucru absolut normal in ziua de azi, nu tocmai cusher cand ai o viziune mai complexa asupra lucrurilor. Acum sa zicem ca as sti in principiu ce e de facut in cazul acestor maladii, ca si ale altora degenerative.  E vorba de cu totul alta abordare decat cea actuala, practic despre niste formule in care inlocuiesti niste termeni.

http://apps.facebook.com/theguardian/commentisfree/2012/sep/10/alzheimers-junk-food-catastrophic-effect

Despre mult laudatii acizi grasi omega 3 se stie de ceva timp ca nu au efectele scontate in prevenirea bolilor cardiovasculare.  Mai multe despre efectele dietei mediteraneene, bogata in acesti acizi, in Civilizatia…

http://www.scientificamerican.com/article.cfm?id=fish-oil-supplement-research-remains-murky&page=3

Un studiu interesant despre longevitate, soldat cu o concluzie care se cunoaste de decenii. Studiile despre eunuci m-au inspirat si in alte aspecte, nu numai longevitate. Eunucii sunt mai inalti decat barbatii normali.

http://www.rtv.net/secretul-unei-vieti-mai-lungi-pentru-barbati-detinut-de-eunuci_45956.html

ro acizi grasi omega 3, Alzheimer, eunuci

“Ce as fi fost intr-o alta cultura, intr-o alta epoca, altundeva in timp si spatiu?” e o intrebare care ne preocupa pe toti, mai mult sau mai putin sau ne-a preocupat candva. Mai mult, e o tema importanta la ora actuala in filosofie. S-au facut filme pe tema asta, iar un roman important al lui Orhan Pamuk, “Fortareata alba”, trateaza acest subiect, de fapt al cazului particular al diferentei dintre Occident si Orient. In treacat fie spus, in acel roman Pamuk ne lauda limba “delicata”, care totusi nu reuseste sa tradeze secretul Occidentului crestin.

Mai ales atunci cand te declari o fiinta individualista si liberala, ideea ca esti doar un produs al culturii tale nu te incanta prea mult, dar pana la urma nu poate fi altfel.  Mamiferele si pasarile nu ar supravietui dincolo de educatie, instinctele lor nu sunt de ajuns. Situatia e cea mai dificila in cazul omului. Totusi, desi dincolo de educatia umana nici macar n-am vorbi si n-am merge in doua picioare, ne place sa credem ca avem in noi resurse care sa distorsioneze educatia, sa ne faca sa simtim si sa gandim foarte original.  Din pacate, se pare ca lucrurile nu stau chiar asa. In primul rand ce ar fi dincolo de asta? Dincolo de educatie avem instincte sau resturi ale lor, sensibilitati, preferinte (care vin tot din sensibilitate), reflectii ale unor moduri de functionare particulare. Din nefericire, educatia e definitorie, chiar atunci cand ne declaram nonconformisti si ne simtim ca atare, suferim ca atare, suntem tot niste produse ale culturii noastre.

Recent am citit o carte numita chiar “Istoria utopiei” de Jean Sevier …. Ceea ce m-a uimit e saracia ideilor despre o societate a visurilor. E ca si cum oamenii isi doresc putin, nu stiu nici macar ce sa-si doreasca atunci cand e vorba de o lume ideala. Dincolo de faptul ca utopiile sunt adesea bazate pe nostalgii ale unor societati trecute, ale unui trecut idealizat. In alta ordine de idei, chiar fundamentalismele religioase si nu numai sunt doar nostalgii ale unor societati sau etape ale unei societati care oricum nu au aratat asa cum le doresc azi adeptii lor.Imaginatia noastra cand vine vorba de societate e al naiba de saraca pentru ca datele pe care le avem despre societate in general sunt foarte putine. Cei mai multi oameni de pe planeta noastra traiesc sau au trait pana recent in societati traditionale unde totul parea dinainte aranjat, oamenii stiau ce sa-si doreasca si pana unde.Fara vise, fara suferinte, fara revolutii…

Iar oricat de dureros ar fi daca te consideri progresist/a, ideea progresului e ceva specific culturii iudeo-crestine. Adica oamenii de stiinta atei, ca si fanaticii transhumanisti se revendica din…Biblie. Ideea pamantului fagaduintei, care a bantuit timp de milenii mintile crestinilor, dar intai pe cele ale evreilor, a dat nastere visului progresului, al unui viitor minunat. In traducere evolutionista as spune ca a dus la o noua etapa a investirii pe termen lung, specifica animalelor cu creier mare si nerusinat de mare. Desi din ce in ce mai multe studii arata ca nu numai oamenii, dar si alte animale isi fac planuri pe termen lung, dar la nivelul orelor, pe cand noi, actualele maimute bipede, excelam in a ne planifica vietile. Se poate spune ca cultura iudeo-crestina a dus la noua treapta de umanizare? E greu pentru o atee sa recunoasca, dar din acest punct de vedere, da.

Dar nu e nicio probema. Marx si Engels declarau ca se revendica din Iisus Cristos  (ca ganditor, nu vorbim de altceva, desi la Marx era credibil si din alte puncte de vedere).  Ce mica e lumea! La un moment dat, ideea Pamantului fagaduintei a facut pui, clasa muncitoare, dar nu numai, visa in continuare la paradisul mai mult sau mai putin celest (mujicii care au rasturnat regimul tarilor erau religiosi, vedeau in secera si ciocan insemne ale Apocalipsei, religiosi erau si muncitorii), pe cand burghezia isi dorea paradisul pe Pamant, posibil prin progres material si tehnic.  Contrar a ce cred ateii, religia se pupa foarte bine cu comunismul in practica, oricat de bizar ar parea din punct de vedere teoretic.

Daca nu as fi cunoscut oameni din alte culturi, poate as fi zis ca toate astea sunt speculatii de-ale filosofilor. Dar stranietatea atitudinii fata de progres, stiinta si individualism a oamenilor din alte culturi (si aici ma refer la Asia de est, unde progresul tehnic e foarte dezvoltat, nu atat la Africa) te frapeaza. Au inteles unele lucruri, dar nu le simt, pe cand la noi, pentru unii (interesant ar fi ce procentaj dintre acestia au origine burgheza!), toate astea au devenit un fel de religie.  De fapt, au luat locul religiei, sunt noua forma de mesianism pentru clasa mijlocie Occidentala. Aici nu as vrea sa ofensez musulmanii, desi nu as retrage niciun film indezirabil de pe net. La intrebarea simpla daca ei cred in Pamantul fagaduintei ne putem raspunde cu date foarte facile. Cat despre forma pe care o imbraca la ei aceasta idee si despre motivele aferente… Si daca ne gandim ce s-ar putea face pentru a combate terorismul…

Pana la urma cultura ne face, suntem cultura.  Suna foarte materialist. Foate putini dintre noi chiar reusesc sa-si depaseasca conditia culturala si de mediu. O prietena filosoafa imi spunea ca pana la urma valorile importante sunt cele ale parintilor. Intr-adevar, oricat de multe conflicte am avea cu parintii nostri, pana la urma in lucrurile importante gandim ca ei, de cele mai multe ori. Tot timpul m-am crezut din multe puncte de vedere opusul mamei mele, dar pana la urma si ea e o feminista obsedata de politica si care se inchina la progres. Evenimentele din viata noastra ne modeleaza, suntem ceea ce am trait, in special in primii ani de viata. Pana la urma e vorba de chimie.  Ce am fi fost altundeva, in alta epoca, alt loc, alta cultura? Nu am fi fost noi, ci niste frati/surori gemeni/gemeni.

ro Biblie, Pamantul fagaduintei, progres, utopii

De fapt e o predictie destul de nesuferita. Dar pentru cei ce nu fac teorii ale umanizarii, e doar un adevar binecunoscut: nu slabesti decat prin foame, sportul ajuta prea putin. Pai sunt studii care arata ca soldatii americani care fac instructie dura, daca mananca dupa aceea, nu realizeaza mare lucru.
Daca vrei sa slabesti, mananci mai putin, dar tot ce trebuie in ce priveste nutrientii, vitamine, minerale, aminoacizi si acizi grasi esentiali. Sigur, sportul e sanatos, dar asociat cu saorma, pizza, bere, nu ajuta. Daca ai chef de o prajitura, o mananci, daca ai chef de icre, le mananci, dar scazi caloriile aferente. Si pana una-alta, placerea din mancare nu necesita cantitati exorbitante, ci destul de putin. Nu recomand frustrarea, dar nici regimurile alea de pe net care nu sunt decat marketing. Daca mananci putin, slabesti. Cu metoda asta pot sa spun ca am slabit 3 persoane cate 30, 40 si 70 kg intr-un an.  Pe unul dintre “pacienti” nu-l crede nimeni ca nu are operatie sau inel. Cu asa succes cine se poate lauda? Dar atentie, aceste persoane au un grad inalt de inteligenta si cultura. Si au avut un bun management al recompenselor mentale, fara de care nu ar fi putut rezista regimului.

Dar cine poate face bani din ceva onest, simplu, fara povesti, fara sperante desarte? Vreau sa stiu.Oricum, o cultura care sa favorizeze slabirea si mentinerea la acest nivel ar fi binevenita.

Dar revenind la aspectele evolutioniste, suntem facuti pentru a manca putin, a petrece putin timp la masa. Daca nu era asa, n-as fi scris acum la calculatorul asta, ci as fi alergat prin savana sau as fi facut fara dificultate postura in cruce pe crengile unui arbore.  E un exercitiu de mare dificultate la gimnasti, dar si puii de cimpanzeu o fac relaxati, ai senzatia ca se uita in ea. Sigur, ei isi folosesc bratele altfel decat noi. Dar si asa, nu ne putem compara cu forta lor.  Jane Goodall spunea ca e o prostie sa atingi cimpanzeii, pentru ca asa isi dau seama ce forta ai…Ei investesc in muschi, noi in alte organe, mult mai scarboase, care stau in dosul craniului. Rata metabolica e similara la om si cimpanzeu. Iar rata metabolica la omul civilizat si la vanator culegator e de asemenea similara. Ce credeam noi, ca daca ne civilizam si ne alienam nu mai suntem oameni? Nu inca…

http://www.descopera.ro/dnews/9903950-oamenii-care-lucreaza-la-birou-consuma-la-fel-de-multe-calorii-intr-o-zi-precum-membrii-triburilor-de-vanatori-culegatori

ro rata metabolica, vanatori-culegatori

Intr-o lume in care esti din ce in ce mai dezamagita de nivelul cultural, moral, al aspiratiilor, dar si al inovatiei, iata ca apar si noutati imbucaratoare. Recent, in Israel, cresterea longevitatii a devenit o problema politica, iar in Rusia Partidul Longevitatii e pe cale de a se infiinta.  Sigur, aceste initiative ar trebui sa ajunga globale.

Sper sa fiu parte a acestei frumoase lupte (si mai ales parte a succesului ei pe toate planurile), mai ales ca ultimele rezultate ma fac sa fiu plina de sperante. Dar ideea solidaritatii, sustinerii altor oameni, e delicioasa chiar si atunci cand esti obisnuita sa gandesti singura…Poate mai ales atunci.

Pe de alta parte, avand in vedere toate problemele lumii in care traim, de multe ori mi se pare imoral ca ma ocup cu aceste chestii “de lux”, cand foametea si bolile banale fac ravagii. Oamenii se ucid in Siria, dar nici nu mai reactionez ca altadata. E vorba nu de acceptarea crimelor, ci de lipsa solutiilor. Cand vad ce s-a intamplat cu Primavara Araba…Dictatura oribila din Siria e macar seculara. Iar democratia si drepturile omului sunt ceva creat de si pentru o anumita clasa sociala, economica, mentala. De fapt ceva care e rezultatul a acestora.  Trebuie sa stii sa  folosesti darurile democratiei,  sa te joci cu ele. Nu vreau sa spun ca nu toti oamenii merita libertate, dar e mai greu de implementat decat se crede la prima vedere.

Problema cea mare e insa disolutia Occidentului, a culturii Occidentale. Am citit recent o carte de futurologie de Jaques Attali, “Scurta istorie a viitorului”. Erau unele predictii ca Europa viitorului va semana cu Africa de azi.  Citind niste articole din secolul al XIX-lea despre Romania de atunci, m-a frapat cat de bine semana cu…Uniunea Europeana de azi. Forme fara fond, birocratie imensa, coruptie data de oameni care nu vor decat sa ocupe functii.  Progresul tehnic e foarte inselator. In realitate, inovatiile, ca se produc mai putine decat in 1873, maximul inventivitatii, ele nu mai apar nu din cauza ca se nasc prosti acum si atunci destepti, ci din cauza conditiilor sociale si economice. interesant e ca atunci erau unii oameni care credeau ca problema imbatranirii va fi rezolvata curand. George Sand era una dintre aceste persoane si nu era singura.

Ca sa ma intorc la oile mele, acum nu ma mai tem de numeroasele probleme tehnice care apar cand vrei sa implementezi ceva nou, aparut mai mult pe hartie, ci de posibilitatea sociala si economica de a-l duce la un final fericit.

http://www.irishtimes.com/newspaper/innovation/2011/1028/1224306357282.html

http://ieet.org/index.php/IEET/more/konovalenko201207261

http://ieet.org/index.php/IEET/more/stambler201207171

Uncategorized inovatie, longevitate, partidul longevitatii