Shermer, ateism, feminism

November 12th, 2013

Recentul incident dintre Shermer si P.Z.Meyer m-a facut sa-mi aduc aminte de un subiect interesant din punctul meu de vedere, dar destul de putin discutat, acela al ateismului de gasca (de organizatie, eufemistic). Pe scurt, cand o femeie l-a acuzat pe blogul lui P. Z. Meyer pe Shermer ca ar fi violat-o la un congres al scepticilor, iar apoi alte femei ar fi marturisit ca si ele ar fi fost violate de Shermer, majoritatea ateilor care isi fac veacul pe blogul lui P. Z. Meyer i-ar fi luat apararea lui Shermer, fiind aproape complet insensibili la suferintele femeilor care il acuzau. Am vazut comentarii de tipul importantei ateismului fata de feminismul de al III-lea val, adica Shermer e mai important pentru ateism decat valorile feminismului. Ca si cand violul ar tine de feminism, nu ar fi o fapta criminala in sine.
L-am cunoscut pe Shermer cand a venit in 2009 la Bucuresti, a tinut o conferinta la Facultatea de Filosofie. Am vorbit cu el, l-am intrebat de contactul agentului lui, si mi l-a dat. Pe P. Z. Meyer l-am cunoscut anul acesta, la congresul umanistilor, dar nu am vorbit cu el. Cum ar fi logic, umanismul, legat de ateism, ar trebui sa fie foarte prietenos cu femeile, dar din nefericire nu e asa. De unde vine aceasta discrepanta? Din istorie.
Ateismul exista din Antichitate, dar sub diverse forme, budismul insusi e considerat metafizica ateista. Ateismul “modern” a aparut intr-o perioada istorica in care oamenii aveau incredre in ei, in viata lor, credeau ca pot schimba natura, propria soarta. Ierarhiile sociale se zdruncinau, o noua clasa, burghezia, capata influenta sociala. Probabil cu cat sunt mai multe schimbari rapide in societate, cu atat optimismul si increderea in progres e mai mare. In aceasta perioada apare umanismul, omul devine “masura tuturor lucrurilor”. Omul, dar nu si femeia. Rousseau, unul dintre filosofii care au inspirat umanismul , este aspru criticat de Mary Wollstonecraft in “Vindication of the rights of women” pentru atitudinea sa misogina. In “Emille” el traseaza ceea ce azi s-ar numi “roluri de gen”.
Dar lucrurile nu se opresc aici. Contrar a ceea ce ar fi parut logic, revolutiile burgheze, desi femeile au participat activ la ele si chiar au avut un rol determinant, nu au dus la o imbunatatire a drepturilor femeilor, din contra secolul al XIX-lea reprezinta un declin al situatiei femeilor fata de cel anterior. Influenta protestantismului asupra clasei mijlocii joaca un rol, dar factorii economici sunt cei mai importanti. Revolutia industriala distruge comunitatile rurale, unde femeile aveau un rol economic important, dar si lucrau cot la cot cu barbatii, si transforma femeile in casnice dependente sau daca lucreaza, ele sunt exploatate la sange, oferindu-le mai putini bani decat barbatilor, traditie mentinuta cu succes pana acum. Si da, femeile lucrau in cele mai grele conditii, inclusiv in mina, sigur, era valabil si pentru copii.
Pe fondul acestor realitati apare teoria lui Darwin, in care se reflecta exact viziunea epocii. Misoginismul lui Darwin este proverbial. S-au facut speculatii conform carora locul zeului crestin detronat ar fi fost preluat de barbatul atotputernic, sigur, alb. Hiperbolizarea diferentelor biologice (dar nu numai) dintre sexe dateaza din aceasta perioada. Pana atunci, imaginea populara era aceea ca partile corpului unui sex, inafara de organele genitale, se pot translata cu succes la celalalt. In prezent, sociobiologia, care pastreaza paradigma darwinista, este fenomenul cultural poate cu cel mai mare rol in mentinerea rolurilor de gen si discriminarea femeilor, poate mai mult decat teoria lui Freud in epoca lui. E uimitor cat este de populara aceasta teorie in randul barbatilor tineri cu diverse orientari politice, care ii recita paradigmele ca pe “Tatal nostru” in trecutul crestin. E interesant cum unii socialisti vorbesc despre barbatul ca provider, care este un construct capitalist bazat pe modelul de familie postindustriala, neglijand rolul femeii de-a lungul istoriei si in culturile traditionale, dar inclusiv date de economie. Ateismul, cel putin cel institutionalizat, vine la set cu misoginismul “stiintific”. Dupa ce am scris o carte despre evolutie, am facut cunostinta pe blog cu misoginismul adevarat prin replici de tipul “o sa nasti in stiinta” (la care am raspuns ca e mai bine decat sa ejaculez in stiinta, cum s-ar fi intamplat daca as fi fost barbat), ca feminismul nu m-a lasat sa fac copii, desi asta era menirea mea. Si iarasi, contrar a ce se crede, intoxicarea cu idei misogine, dar la alt nivel, este si in tarile occidentale dezvoltate.
Ce e de facut? O noua teorie a evolutiei, care sa duca la o noua sociobiologie intr-adevar stiintifica, care sa lase in urma toata aceasta ideologie. Poate asta e unul dintre cele mai mari servicii pe care le pot face feminismului.

ro

Principiile unui nou tip de psihoterapie

August 3rd, 2013

In ultimul articol am vorbit despre un nou tip de psihoterapie, bazat pe ipoteza despre umanizare si functionarea creierului prezentata in “Civilizatia”. Reamintesc ca aplicatiile acestei ipoteze, extinsa in ultimul timp, ar avea implicatii filosofice si ar putea contribui la dezvoltarea unor politici publice.

Pe scurt, este vorba de aplicatiile la nivel psihologic ale unei ipoteze legate de aparitia bolilor psihice la om, dar si a aparitiei constiintei. Conform acesteia, orice boala psihica, incepand de la autism pana la demente (Alzheimer) este data de un deficit energetic care afecteaza sinteza unor proteine specifice, partial diferite la varste diferite. Umanizarea reprezinta in principal exprimarea in cantitate mai mare (sau mai mica) a unor gene, in special in anumite tesuturi. O cale metabolica importanta in umanizare ar fi cea a insulinei/IGF1 (insulin-like growth factor 1), care modifica raportul de proliferare/diferentiere celulara. Sunt numeroase date care arata implicarea acestei cai in bolile psihice, de la autism, schizofrenie, tulburari afective pana la demente. Nu intram in detalii cu faptul ca aceste boli ar trebui sa fie tratate altfel, nu prin simptome, ci prin modificarile biochimice pe care le produc. Taxonomia lor e invechita si inconsistenta biologic, vine dintr-o epoca in care nu se stia nimic despre biochimie. Bolile apar in conditiile perturbarii acestei cai, fie favorizata de gene, fie de factori de mediu sau ambele. Relatiile dintre stress si declansarea bolilor psihice e bine cunoscuta. De asemenea, terapia ocupationala are anumite efecte pozitive. Psihoterapia ar trebui sa urmareasca sa restaureze functionarea acestei cai (si nu numai) prin comportament si atitudine. Nu ar trebui sa influenteze ceea ce pacientul doreste, modul de a gandi, valorile sale, idealurile, ci eventual acestea sa fie evaluate din punct de vedere al consumului energetic. Aceasta psihoterapie se bazeaza pe un fel de management energetic comportamental si psihic. Scopul ar fi adaptarea care sa mearga cat mai aproape de fericire, nu de renuntare. Fericirea ar fi de fapt o sursa condensata de recompensa, care poate elibera recompensa timp indelungat. Directiile pe care ar merge acest tratament ar fi:

- identificarea dorintelor celor mai importante si idealurilor pacientului/ei;

- evaluarea situatiei lui/ei, a problemelor, surselor de stres, fie externe, fie date de comportamente, idei nocive care nu produc recompense;

- ajutarea pacientului/ei sa-si canalizeze eforturile in directia obtinerii “fericirii” maxime;

Aceasta are loc prin:

- inlaturarea pe cat posibil a surselor de stress exterioare, dar si a comportamentelor, mentalitatilor, ideilor generatoare de consum energetic mental (si biochimic);

- coordonarea eforturilor in sensul atingerii dorintelor cu sanse mari de a oferi fericire;

-dezvoltarea constiintei care asigura o mai buna stabilitate mentala si coordonare a eforturilor.

- asigurarea recompenselor continue.

Acest tip de psihoterapie ar merge pe sustinerea functiilor psihice, luand in considerare suportul lor biochimic.

 

ro ,

Stiinta si psihologia

July 11th, 2013

Karl Popper zice ca psihologia, sociologia nu sunt stiinte. El zice ca nici darwinismul nu e stiinta. Nu intruneste criteriile lui pentru a fi stiinta. Kuhn zice ceva similar despre psihologie si sociologie, dar dupa criteriile lui (existenta unor paradigme care sa duca la experimente, care apoi, dupa ce apar multe rezultate care contrazic paradigma de baza, sa o rastoarne in favoarea alteia noi). Wilson, in “Sociobiologia” zice ca psihologia (cred ca si sociologia) vor fi inghitite de biologie, care va explica totul prin intermediul paradigmelor sale. Intreaga lui cariera e un demers de explicare a comportamentului prin intermediul darwinismului. Desi candva sedusa de aceasta idee, acum mi se pare ca s-a ajuns la niste aberatii incredibile. E timpul sa fie rasturnata? Da…

Dar ce punem in loc? In primul rand teoria lui Darwin, de fapt sinteza moderna (darwinism plus mutatii), trebuie amendata, in lumina noilor descoperiri. Aceasta teorie ar trebui sa fie ea insasi inglobata in ceva mai complet, pentru care darwinismul este ceea ce ar trebui sa fie pentru o teorie finala sau ce este, cel putin partial, pentru relativitatea, teoria lui Newton. Sa zicem ca lucrez, de fapt e deja elaborata, aceasta teorie. Acum sunt in faza de verificare a predictiilor, ca da, e cu predictii, falsificabila si ce vrea Popper. Totul a inceput de la ideea din “Civilizatia”, dar de fapt, daca mergem mai inainte, a pornit de la o discutie la o cafea. Cafeaua e cea mai mare inventie! Am incercat sa generalizez ideea din “Civilizatia” si la alte specii, nu numai la om. A mers, acum mi se pare foarte simplu tot, cum de nu m-am gandit mai inainte? Cei carora le-am povestit despre noua mea teorie evolutionista spun ca seamana cu unele teorii economice, mai noi sau mai vechi. Pe mine subiectul ma depaseste.

Oricum, aceasta teorie ar avea multe aplicatii, ar oferi modele de intelegere a fenomenelor sociale, de la istorie la sociologie. Cand scriam la “Civilizatia”, ma gandeam ca ideile de acolo le-ar placea lui Marx, dar si lui Hitler, fiecare si-ar lua cate ceva. Despre asta intr-un articol viitor…Dar cel mai important e ca exista modele pentru maladii psihice, tipic umane, de la autism la schizofrenie si tulburari afective si pana la demente. De aici si pana la a dezvolta metode de psihoterapie care sa corecteze deficientele biochimice urmand aceste modele nu este decat un pas.

Dar mai intai de unde vin bolile psihice? Cand scriam la “Civilizatia”, multe dintre idei mi-au venit pe parcurs. De fapt cele mai multe sunt predictii ale ipotezei, care s-au verificat imediat sau mai tarziu. De multe ori de atunci am avut senzatia ca natura se comporta ca si cand mi-ar falsifica rezultatele. Daca o ipoteza explica umanizarea, trebuia sa explice si caracterele tipic umane, cum ar fi bolile psihice, incepand de la cele din copilarie, la cele de la tinerete si pana la cele de la batranete (demente). La speciile foarte inrudite aceste maladii, ca si altele degenerative, nu exista sau proportia lor este mult mai mica. Incredibil, dar calea biochimica foarte importanta in umanizare era cea implicata si in bolile psihice, toate, indiferent de varsta de aparitie. Mai mult, un studiu pe atunci recent despre autism arunca o lumina noua despre cresterea creierului la om. Am folosit adesea bolile pentru explicarea evolutiei, unele mecanisme patologice pot fi foarte inspirante.

Am mers mai departe, am incercat sa explic si constiinta, dar si alte functii specifice ale creierului uman precum gandirea simbolica. Si a mers, din nou lucrurile pareau sa se desfasoare asa cum prezicea ipoteza. Constiinta la om fata de alte specii inrudite pare doar o chestiune cantitativa. Se poate spune ca omul se distinge prin cea mai mare capacitate de a privi in interiorul sau. Asta e constiinta, o privire in interior, dar legata si de lumea dinafara. Raportarea la coloratura afectiva a unui eveniment este o privire in interior, pentru ca afectivitatea, care vine din impulsuri de la muschi si viscere, e despre functionarea interioara. Construirea unei constiinte e un proces energofac, care depinde de investitii continue. Cum investim? Prin memorie….Intr-adevar, memoria pe termen scurt, numita si memoria de lucru, este afectata in boli psihice, demente. Acest tip de memorie ne ajuta nu numai sa invatam lucruri, cu cat e mai mare cu atat putem avea simultan acces la mai multe informatii atat din exterior, cat si din interior (amintiri mai vechi).

Intr-adevar, constiinta e alterata in cazul consumului de alcool, dar si in cele mai multe maladii psihice, de la autism, la schizofrenie, manie, demente (Alzheimer). In cazul consumului de alcool, se spune ca functiile cele mai nou aparute filogenetic sunt primele care sunt afectate. Perceptia timpului e de asemenea afectata. Investiile comportamentale pe termen lung sunt marca umanitatii. La fel si in acele boli, care par sa aiba o legatura, cel putin indirecta, cu umanizarea. Ceea ce mai putin se stie e ca atat mentinerea, cat si construirea unei constiinte, costa energetic. In toate aceste maladii e afectata o cale biochimica implicata in metabolismul glucozei, de fapt un fel de robinet al introducerii si stocarii glucozei in celule.

Implicatiile filosofice, dar si sociale, ale acestui fenomen sunt usor de vazut. Oamenii pauperi, stresati, marginalizati, din tari sarace, sunt mai inclinati spre religie, irational, dar sunt si mai imorali, putin cooperanti, creaza societati “mai rele”. Diferenta dintre societatile care favorizeaza progresul si cele care nu o fac este in climatul social mai prietenos sau mai ostil. De aici politicile care sa schimbe lucrurile ar putea lua in considerare acest aspect. Nu inchisoarea e solutia pentru problemele sociale. Datele clinice arata ca schimbarea statusului social are efecte asupra depresiei mai bune decat medicamentele psihotrope.

In cazul oamenilor stresati, ceea ce se altereaza este directionarea resurselor energetice afective. Constiinta ofera un management al cunostintelor, afectivitatii, placerilor, ideilor etc. Cand am scris cartea ma gandeam ca nu exista niciun rost evolutiv pentru constiinta, e doar un produs secundar al evolutiei. Acum imi dau seama, dupa mai multe evenimente, dupa ce am studiat mai multi oameni, ca de fapt constiinta are un rol extraordinar. Probabil oamenii cu constiinta dezvoltata au mai putine accidente, dar si mai putine…depresii. Desi constiinta iti arata multe defecte ale tale, ale vietii si ale societatii. Dar pur si simplu te ordoneaza. Paranoicii, dar nu numai, sunt obsedati de ordine in exterior. Daca ai o constiinta dezvoltata, ordinea se face in interior.

O psihoterapie care sa tina intr-adevar seama de natura umana si de biologie ar trebui sa mearga pe dezvoltarea unui management energetic al resurselor mentale. Ma mir cum Freud nu a vazut acest lucru, ma mir cum aceste idei nu au aparut cu ceva timp in urma. Iar dezvoltarea constiintei e o solutie importanta. Ceea ce e insa in total dezacord cu morala crestina (la cat ma pricep eu) e ca dezvoltarea constiintei are legatura cu placerea. Orice lucru nou invatat e de fapt o sursa de placere pe care o accesam si cucerim. Constiinta, desi implica parti neplacute, chiar dureroase, reprezinta o suma de victorii asupra unor senzatii neplacute si dureroase cu care am luat contact. Cand eram mica am auzit o fraza care m-a marcat: curajul e cea mai mare calitate. Intr-adevar, curajul e esential pentru dezvoltarea constiintei, e triumful asupra fricii, implicata in gandire conservatoare si in tot felul de alte comportamente considerate irationale.

Pe scurt, o psihoterapie moderna, stiintifica, ar trebui sa nu invete oamenii la resemnare, cum se intampla adesea, nu sa invete oamenii ce sa simta si sa doreasca, oamenii pot avea cele mai nebunesti dorinte, de-aia sunt oameni, asa se definesc oamenii. Un fel de management energetic mental era oferit de budism, dar de fapt taia toate sursele de neplacere, nu aducea surse de placere. De fapt o psihoterapie eficienta, ca si o dezvoltare corecta, trebuie sa ofere surse de placere, sa asocieze eficient placerea cu eforturile. Dreptul la surse de placere ar trebui sa fie inclus intre drepturile omului.

 

ro , , , , , ,

“Sunt umanista, dar nu sunt feminista”

June 27th, 2013

Acum cateva saptamani a fost la Bucuresti Congresul International al Umanistilor. Nu a fost prea interesant, nu s-au discutat lucrurile care erau intr-adevar de discutat in conditiile actuale, cum ar fi secularismul in Europa, ascensiunea Islamului cu situatia femeilor imigrante de religie islamica. De fapt s-a vorbit mult prea putin despre asta. O prietena de-a mea, filosoafa, m-a rugat acum cateva saptamani sa transmit amicilor mei atei un chestionar de opinie despre discriminarea ateilor. Socant a fost ca majoritatea celor chestionati nu au considerat ca toxicitatea religiei in scoli vine din aspectul moral. De fapt indoctrinarea religioasa, inafara de faptul ca distruge logica, gandirea critica, este profund imorala. Adica invers. Este in primul rand imorala. Religiile monoteiste sunt profund discriminatorii fata de femei. A preda religia crestina in scoala e ca si cum ai preda Mein Kampf sau rasism.

Cea mai mare problema a crestinismului si ortodoxiei este discriminarea femeilor fata de care eram destul de ignoranta pana de curand. Chiar acum nu vad inca intregul tablou al mizeriei femine impuse cultural, in special prin intermediul religiei. Provin dintr-un mediu unde religia e doar o chestiune de istorie si cultura, cel mult. Si asta de generatii. Nu intamplator acest mediu era si feminist. Am crescut cu cele mai indraznete vise de realizare personala, considerand ca faptul de a fi femeie putea fi chiar un avataj biologic (rezistenta mai mare). Dar sa nu ne grabim sa generalizam, ateii sunt uneori chiar mai inclinati in a discrimina femei decat religiosii chiar. De fapt am constatat ca multi atei sunt puternic influentati de sociobiologie, care exprima pe note stiintifice viziunea patriarhala personala a unor cercetatori barbati. O femeie implicata in evolutie vede lucrurile diferit. Am un articol despre asta, dar nu a aparut inca.

Tot recent a fost parada gay. Mentionez ca ar trebui sa se faca diferenta intre homosexualitatea feminina si masculina. Desi sunt foarte heterosexuala, sunt adepta lesbianismului politic. Femeile au nevoie de lesbianism politic chiar daca nu sunt lesbiene, mai ales intr-o cultura unde recentul incident cu Alexandra Stan arata ca violenta domestica se bucura de o larga acceptare. Lesbianismul politic ar trebui sa fie mai vizibil in Europa cu toate provinciile ei, inclusiv Romania.

Ateismul nu implica nici moralitate, nici logica, ratiune. Din nefericire, cei mai multi atei nu au ajuns atei pe cale filosofica si nu au o filosofie in directia asta. Cum spune Simone de Beauvoir in “Memoriile unei fete cuminti” despre ea insasi, teama de pacate, eliberarea de restrictii, ii indreapta pe unii spre ateism. Sunt atei, dar nu stiu bine de ce. Iar la multi atei am vazut tot atata dogmatism ca la misionarii care vin la usa.

P.Z. Meyer, starul ateu si biolog, prezent la congresul umanistilor, vorbea de abandonul mare in randul minoritatilor afro si latino al studiilor de biologie. El spunea ca e vorba de clivajul emotional legat de viziunea religioasa si stiintifica asupra lumii. Ca absolventa de biochimie nu cred asta. Oamenii pot face abstractie de asta pentru diplome. Acei studenti abandoneaza pentru ca facultatea e grea. E greu si sa fii ateu cu ratiune si logica. Tot la congres am intalnit multe femei care spuneau ca sunt atee, umaniste, dar declarau nonsalant “Nu sunt feminista!”. Pai cum e posibil sa fii umanist si sa nu fii feminist? Clivajul intelectual e ceva comun….

 

 

 

ro , , ,

Despre parteneriate civile, naturalism si Remus Cernea

April 18th, 2013

Noua propunere legislativa legata de parteneriatele civile dintre persoanele de sexe diferite si de acelasi sex mi-a aratat din nou cat de rupta de realitatatea autohtona pot sa fiu. Probabil stiu mai multe despre genele populatiei Yoruba din Nigeria (foarte studiata) decat despre cultura din care fac parte, cel putin pe hartie. Desi sunt feminista, recunosc ca nu prea stiu multe despre situatia absolut sinistra a femeilor din Romania (cum frumos a zis Bendeac la o emisiune), dar incultura mea se manifesta mai ales in ce priveste religia. Nici acum nu pot sa inteleg cum pot unii oameni sa puna atat de mult pret pe religie si asta sa le influenteze deciziile politice. Poate pentru ca nu imi imaginez cum e sentimentul religios. Cert este ca acum cateva zile l-am vazut pe Remus Cernea, unul dintre putinii politicieni care chiar fac ce au promis in campanie, la o emisiune pe Nasul TV cu doi politicieni conservatori, o femeie si un barbat. Pe scurt, politicienii respectivi se opuneau initiativei lui Remus Cernea de a face posibile din punct de vedere legal parteneriatele civile pentru oameni de acelasi sex. Motivul invocat: neconcordanta cu perceptele religioase. Cum sa creasca homosexualii copii? Pai e ceva mai rau decat familia patriarhala clasica pentru crescutul copiilor? Pai e ceva mai rau decat sa ai o mama-obiect, care se prostitueaza pentru casa, masa si status social? Care e batuta, violata si redusa la tacere prin teroare?

Dar nu despre asta era vorba, ci in primul rand despre invocarea constanta a naturalismului in sprijinul acestor idei. Adica homosexualitatea ar fi ceva nenatural, nu ar fi in natura umana, deci ceva aberant, patologic, care nu trebuie incurajat si sprijinit ca forma de manifestare. In primul rand, as intreba ce e natural si ce nu? E natural sa faci politica? E natural sa apari la televizor? E natural sa vorbesti, sa te imbraci, sa umbli in doua picioare? Pai acei politicieni faceau amandoi numai lucruri nenaturale, astfel condamnabile dupa teoria lor. Desi homosexualitatea exista si la animale, mergem mai departe, daca vrem sa stim ce e natural, trebuie intai sa studiem ce e natura umana. Dar si asta, de la Darwin incoace, care a impus o gandire populationala, nu tipologica (adica exista nu un tip de porumbel, de exemplu, ci o populatie de porumbei diferiti) e destul de greu. Familia patriarhala e naturala? Sa intrebe femeile nespalate pe creier, sa intrebe chiar barbatii cu un anumit IQ. Toti vor fi de acord ca nu e ceva placut, iar in natura mai degraba gasim homosexualitate decat familie patriarhala, mai ales la rudele noastre, primatele.

Daca ar fi sa dam o definitie omului (este chiar in introducere in “Civilizatia”) este aceea ca face cele mai multe lucruri inutile pentru supravietuirea imediata si pentru cresterea fitness-ului dintre toate animalele. Sigur, cu cat un animal e mai sus pe scara evolutiei, adica mai nou aparut filogenetic si mai complex, cu atat face si el mai multe lucruri “inutile”. Acest aspect, pe langa paradoxul reproducerii (adica fitness-ul cel mai mare il au organismele cele mai vechi, mai putin complexe) pun serios in dificultate teoria actuala a evolutiei (darwinism plus sinteza moderna, pe scurt mutatiile care dau variabilitatea). De ce ar fi evoluat in acelasi mediu, cand intre microevolutie si macroevolutie exista continuitate de mecanism, fiinte care sa fie din ce in ce mai proaste la capitolul fitness, dar care sa-si complice la propriu viata atat de mult? Si mai ales prin ce mecanism? Daca selectia e cea care a condus la complexitate, iar ea actioneaza prin cresterea fitness-ului, atunci totul e un mister….Sau nu…Oricum, o contributie in toata problema homosexualitatii, ca si in cea a misoginismului crunt o are ideea de crestere a fitness-ului din teoria evolutieie. Puiul ei, sociobiologia sau psihologia evolutionista, pe care o consider cel mai important bastion “stiintific” al misoginismului in epoca actuala, contribuie la aceasta stare de lucruri. Atunci cand vom intelege ca organismele vii sunt in primul rand reactii chimice, ci nu masini de reprodus, poate optica generala asupra unor probleme sociale se va schimba.

Ca oameni, tocmai pentru ca suntem oameni, trebuie sa acceptam si sa incurajam varietatea in tot, in comportament, in societate, in modul nostru de viata. Si comportamentele “inutile”, cele mai valoroase dezvoltarii unei societati, nu doar supravietuirii. Asta ne-ar ajuta sa evoluam mai departe ca oameni si ca societate. Numai ca unii dintre noi se confrunta cu propriile limite rationale si emotionale. Si atunci au tendinta sa standardizeze, sa simplifice, sa incadreze in tipare. Sigur, toti facem asta pana la un punct, adica si in stiinta se cauta anumite tipare comune in fenomene, dar uneori se merge foarte mult cu simplificarea si standardizarea. Psihologia face asta, dar nu numai. Oamenii mediocri, din indiferent ce punt de vedere, incearca sa reduca lucrurile la cateva aspecte, ca atata poate memoria lor de lucru sa duca. Dar ca lumea lor sa fie mai buna incearca sa le impuna si altora viziunea lor. Si de aici marea simplitate filosofica in care ne scaldam, reflectata si in stiinta, din nefericire. Sunt de acord cu intoarcerea sau mai precis cu impacarea la natura. Dar mai intai sa stim si noi ce e natura, s-o studiem. Daca nu stim, atunci ce facem? Decretam anumite lucruri ca naturale ca religiosii? De acord, dar atunci sa nu le mai numim “stiimta”. Despre asta e vorba cu “nenaturalul” homosexualitatii. Daca homosexualii exista, sunt naturali, indiferent ce inseamna asta, la fel ca si politica. Oamenii pot fi multe lucruri, se pot simti bine in multe feluri. Nu le impunem noi viziunea noastra. E natural sa gandesti? Eu zic ca da, atata timp cat putem s-o facem. Sau pentru ca alte animale nu o fac, trebuie sa nu o facem si noi?

Sunt pentru parteneriatele civile intre persoanele de acelasi sex si pentru orice forma de convietuire care respecta drepturile omului. Familia patriarhala, forma de prostitutie, trebuie sa dispara.

ro , , ,

Un nou membru al familiei hominine descoperit

April 17th, 2013

Este vorba despre Australopithecus sediba, vechi de aproximativ 2 milioane de ani, descoperit in 2008. Respectiva specie are cam 2 milioane de ani vechime, si reprezinta, dupa cum arata Science, preluat de Nature, un mix de caractere umane si simiene. Desi avea bratele simiene, mainile si incheieturile erau umane. Pelvisul era uman, ceea ce sugereaza mersul biped, dar toracele era ca la alte australopithecine, adica similar cu cel de maimuta. Se pare ca se deplasa biped, dar mersul sau era leganat deoarece calca nu pe calcai, ca oamenii moderni, ci pe partea exterioara a plantei, care era plata. Probabil se catara in arbori, si se deplasa biped de la o zona impadurita la alta prin savana.

Dentitia are multe caractere umane, comune cu oamenii timpurii, dar si multe comune cu alte australopithecine ceea ce sugereaza ca intre aceasta specie si a noastra ar fi o legatura, adica aceste caractere “umane” nu ar fi aparut independent la A. sediba. Forma cutiei toracice arata ca nu avea o capacitate toracica suficienta pentru a alerga si a se deplasa pe distante lungi.

Ramane intrebarea daca era sau nu stramosul omului modern. Aici parerile sunt impartite. Debbie Guatelli-Steinberg, de la Ohio State University din Columbus considera ca era inrudit cu oamenii timpurii, dar si cu alti australopitheci. Donald Johanson, descoperitorul impreuna cu Tom Grey, al lui Lucy, scheletul 40% complet de A. afarensis, descoperit in 1974, si vechi de 3,2 miliaone de ani, crede ca e vorba de o ramura colaterala a evolutiei, o fundatura.

Nu sunt in masura sa interpretez datele de anatomie, dar daca ar fi sa fac o predictie conform ipotezei din “Civilizatia”, speciile care sa fi facut parte din genealogia omului ar fi cele mai putin adaptate la mediul in care traiau prin caractere specializate. Omul ar fi evoluat din specii “ratate”. Astfel s-ar fi ajuns la heterocronism (neotenie), asociata cu o presiune redusa a pradarii. De fapt era nevoie de lipsa stressului datorat pradarii si de “ratarea” de a dezvolta caractere specializate cu efecte mai putin profunde asupra dezvoltarii. Aceasta idee ar putea avea impact nu numai asupra modului cum privim evolutia in general, dar si asupra psishologiei evolutioniste si a filosofiei in general.

http://www.nature.com/news/ape-like-fossils-show-hints-of-human-ancestry-1.12788

ro , , ,

De unde vine patriarhatul, mister rezolvat?

November 28th, 2012

Cand e vorba de o problema misterioasa, francezii spun “Cherchez la femme!” Dar dupa ce mai citesti istorie, biologie, evolutie, mai incerci sa-ti si explici probleme, concluzia fireasca cand vrei sa gasesti un fir este “Cherchez l’argent!” Bineinteles, asta dupa ce s-au inventat banii. Dar si inainte de aceasta inventie, si dupa ce ei nu vor mai exista in forma asta, tot de resurse va fi vorba. Dincolo de ideologii, de idei, de vise, cauza e una materiala. Totul pana la bani si totul de la bani!

Marx nu ar fi avut nicio problema cu asta. Am gasit undeva o referinta la conexiunea pe care el o facea cu dezvoltarea uneltelor si organizarea societatii. Considera ca moara cu apa a condus la iobagie. Cum? Nu stiu, si oricum nu pare o functie bijectiva. Adica iobagie nu implica moara de apa si invers.

O intrebare pe care mi-am pus-o mereu, am incercat sa-i raspund in “Civilizatia”, dar nu mai tin minte daca am taiat subiectul in varianta finala sau nu, este cum a aparut patriarhatul. (Cred ca am pus o fraza cel mult, si oricum trebuia sa tai eu multe). Am intrebat si persoane de la organizatii feministe. M-au trimis la literatura fara sa-mi raspunda. Am intrebat istorici… Ipoteza mea, scrisa de atunci si vazuta de cateva persoane era ca ponderea relatiilor dintre un sex sau altul in societate a fost determinanta pentru situatia femeilor. Relatiile implicand…productia de bunuri materiale.

Era clar ca agricultura, cel putin la inceputuri, trebuie sa fie fost insotita de matriarhat. Ma rog, societati matriliniare, adica in care rangul si averea se transmite pe linie feminina. Femeile in societatile de vanatori-culegatori culeg plante, asigurand cea mai mare parte a hranei comunitatii. Vanatoarea e ceva rar, avand in vedere si mijloacele cu care se practica, ceva care asigura o pondere mica din hrana. Jared Diamond arata in “De ce e sexul o placere”ca de fapt vanatoarea e mai mult o activitate sociala masculina, iar femeile beneficiaza putin de vanatul adus de parteneri. CU alte cuvinte, serveste mai ales la “datul mare” al acestora, ajutandu-i in schimb cu ierarhia. Sa nu uitam ca vanatul se imparte in comunitate, adica de el beneficiaza si vecinii/vecinele, care pot consuma si suplimente sexuale de la vanatorii de succes. Desi sunt atatea date care arata cam ce e vanatoarea in aceste comunitati, unii biologi evolutionisti se tot incapataneaza sa vorbeasca de marile progrese aduse de aceasta activitate ca de un motor al evolutiei. Doar o dovada de falocentrism!

Agricultura s-a dezvoltat din cules, ceea ce spune si Jared Diamond in “Guns, germs and steel”. E clar, femeile au inventat agricultura, ele au mers mai departe si cu proprietatea ei, transmiterea ereditara, adica societatile erau matriliniare. Pana cand? Ce am invatat si noi la scoala, ce zicea si Engels, e ca la inceput a fost matriarhatul (societati matriliniare). Dar cum s-a ajuns la patriarhat? Ce s-a intamplat cu agricultorii?

Ipoteza mea a fost ca aceste societati au fost cucerite de altele razboinice, care erau in principal de crescatori de animale nomazi. Fiind superiori militar, ei le-au supus pe cele pasnice (tot primitive) de agricultori. Sigur, lucrurile erau mai complicate, nu exista nimic pur, toate faceau cam si una si alta, in proportie diferita in functie de clima.

In societatile de crescatori de animale nomazi, femeile au un rol economic mai putin important, pe cand barbatii sunt implicati in principala activitate economica. Mai mult, relatiile economice dintre barbati devin mai importante decat cele de rudenie pe linie feminina din societatile de agricultori. Unde nu merge agricultura, sau merge foarte prost si putin, cresterea animalelor prospera. Arabii, evreii din Biblie, chiar vechii indo-europeni se pare ca erau astfel de societati. Cand erau probleme cu resursele pentru animale, populatiile respective migrau si praduiau agricultorii pasnici. Asa ar fi putut aparea unele state. Unele date istorice pareau sa fie in acord cu aceasta idee. Chiar istoria recenta vorbeste de simbioza din Ruanda dintre populatia Tutsi, veniti din nord, crescatori de animale si Hutu, agricultori Bantu, autohtoni. Tutsi detineau puterea politica prin traditie, si nimeni nu se supara pana sa nu-si bage omul alb codita rasista.

Iata insa ca intrebarea “cum a aparut patriarhatul” pare sa aiba alt raspuns. Sau nu? Intr-adevar, primele societati de agricultori au fost matriarhale si inca sunt. Diferenta dintre cele matriarhale si cele patriarhale o fac…uneltele. La inceput se folosea sapa, iar femeile se pricepeau la asta. Apoi a aparut plugul si lucrurile s-au schimbat. Unde sapa a ramas, femeile au ramas cu un status cat de cat demn. Femeile din aceste societati, chiar daca au imigrat, tind sa lucreze inafara casei intr-o proportie foarte mare. Urmasele societatilor de plugari tind sa lucreze mai putin inafara casei, iar in aceste societati barbatii sunt considerati lideri mai buni. Inutil sa spunem de unde vin cei mai multi europeni, inclusiv romanii. Mentalitatile se perpetueaza.

Dar nu pot sa ma predau fara conditii. Poate plugul a dus la aparitia patriarhatului. Dar de ce ai nevoie pentru plug? De boi! Cuza a improprietarit taranii dupa numarul de perechi de boi. Totusi, intre domesticirea animalelor si a plantelor de cultura in zona noastra de lume, (Orientul apropiat pe care il bombardam acum, ca de acolo vin toate), cel putin, nu a fost un defazaj foarte mare, au avut loc cam simultan.

Dar indiferent cum a fost, cauza patriarhatului e una singura: banii (resursele). Femeile au devenit obiecte de vanzare, ca animalele, ca alti oameni, sclavii adica. Toate restrictiile puse femeilor in societatile patriarhale vin tot de la bani. Am vazut un documentar “Femei din Kabul”. Acolo era vorba despre niste femei care erau la puscarie pentru sex premarital. Toata lumea, inclusiv ele, vorbea numai despre bani. Erau vinovate de un fel de evaziune fiscala. Se sustrasesera tranzactiilor normale in acea societate. Biblia vorbeste, se pare, despre trecerea la patriarhat. Societatile din jur facusera tranzitia, era momentul si pentru evrei. Sa fi fost si circumcizia masculina o consecinta? Ca o masura antiplacere feminina? Asta nu e ideea mea, dar inclin sa o accept.

Oricare ar fi originea lui, patriarhatul e sclavie, iar o societate civilizata ar cam trebui sa se descotoroseasca de toate urmele lui ca de cel mai rusinos trecut. Foametea, goana dupa resurse pare sa aiba foarte multe implicatii istorice. Dar nu intotdeauna legate de ceea ce numim “civilizatie”.
Iiobagia si moara de apa la marx. femei din Kabul, obiecte de schimb, biblia e trecerea de la matriarhat la patriarhat.

http://www.descopera.ro/cultura/8573984-patriarhatul-sustinut-de-tehnologie

ro , , , , , , ,

Despre evolutie si prostie

November 13th, 2012

Un articol recent aparut in ”Trends in Genetics” sugereaza ca trecerea timpului nu inseamna neaparat progres. Ceea ce se stia deja, dar nu si in ce priveste specia umana, mai precis inteligenta ei. Pe scurt, articolul spune ca, deoarece presiunea selectiva pe inteligenta a scazut de cand oamenii practica agricultura, genele pentru inteligenta, oricum sensibile la mutatii care pot fi dezavantajoase, se vor modifica in urmatorii 3000 ani. Cu alte cuvinte, peste cateva milenii vom asista la materializarea scenariului din ”Idiocracy”. Desi filmul respectiv vorbeste foarte bine despre epoca noastra…

Sigur, predictiile legate de gene, de ce se va intampla cu ele, nu au cum sa fie decat vagi. Mediul se poate modifica in mod imprevizibil si rezultatul va fi neasteptat. Pe de alta parte, e adevarat ca de ceva timp lumea nu mai moare din prostie (la propriu) sau nu in proportia de altadata. Si da, ”salbaticii” (adica vanatorii-culegatori) sunt mai destepti decat noi. Din nou, sa nu ne miram de succesele copiilor din astfel de culturi, care ajung sa studieze in scolile occidentale. Acesti oameni se descurca in medii incredibile, pentru ca au cunostinte vaste despre aceste medii. Culegatorii stiu sute (chiar mii) de specii de plante, fac deosebiri fine intre ele. Au nume pentru ele, stiu ce sa faca cu ele.  Descrierea naturii, cel putin la un anumit nivel, e foarte vasta in lumea lor. Nu e deloc usor sa fii ”salbatic”.

Pe de alta parte, nu stim ce era inainte de vantori-culegatori, mod de organizare sociala probabil contemporan cu cel al agricultorilor. Cu alte cuvinte, societatile umane au inceput sa fie una sau alta cam in acelasi timp. Ce era inainte? Nu stim, dar sigur nu era ceva placut. Inainte insa, acum peste 10000 ani, in timpul ultimei glaciatiuni, probabil relatiile dintre grupurile umane erau foarte dure.  Ceea ce mai putin se stie este ca societatile de vanatori-culegatori sunt caracterizate de intrajutorare intensa. ”Salbaticii” se sperie si se deprima de existenta home-less-ilor din Occident. Ei colaboreaza pana si la testele de inteligenta pe care li le facem noi.
Dar si la vanatori-culegatori, nu numai la agricultori, dimensiunile creierului au scazut acum cca 10000 ani. Sa fie inceputul intensei cooperari interumane, in cadrul propriului grup, mai mare oricum? Asta s-ar fi putut spune pe timpul lui Darwin, dar nu am spus-o in ”Civilizatia”. Sincer, nici nu m-am gandit, ideea asta mi-a venit chiar acum. Iar de lipsa intrajutorarii, noi, cei din societatile neoliberale, nu prea avem de ce ne teme.

Dar cel mai probabil schimbarile de mediu, climatice adica, ar fi cele mai responsabile de toate aceste schimbari. Sigur, exista gene implicate in inteligenta. Si sufera mutatii…Dar cel mai important, sunt supuse reglajelor genetice. Modificarile epigenetice insele pot conduce la aparitia unor alte gene prin mutatii datorate de modficarile materialului genetic. In inteligenta pot fi implicate gene care sa aiba la origine cu totul alte functii, si nu numai la origine. Unde dai si unde crapa! Adica inteligenta poate suferi influente la distanta, de la gene de la care nu te astepti.

Cel mai important, nivelurile de ”finantare” a activitatii unei gene sunt determinante pentru aparitia, mentinerea sau dezvoltarea unui caracter. Adica numarul de copii ale unei gene care pot aparea in unitatea de timp. Si aici intervin interactiuni cu alte gene. Dar pana la urma ce e inteligenta? Cum apare si de ce? Daca noi nu stim asta, nu prea putem face predictii prea clare despre ceea ce se va intampla. Problema noastra acum ar trebui sa fie bolile care afecteaza inteligenta prin tulburari metabolice. Supraalimentarea e mai periculoasa acum decat soarta misterioaselor gene ale inteligentei.

http://news.yahoo.com/humans-becoming-less-intelligent-173400651.html

http://www.dailymail.co.uk/sciencetech/article-2231924/Are-getting-stupid-Researchers-claim-longer-need-intelligence-survive.html#ixzz2C4ecIAfZ

Uncategorized , , ,

Premiul Nobel pe anul acesta

October 23rd, 2012

Anul acesta au luat premiul Nobel pentru medicina John Gurdon, 79 ani, de la  Gurdon Institute, Cambridge, Marea Britanie si Shinya Yamanaka, 50, de la Universitatea  Kyoto din Japan. John Gurdon e o figura cunoscuta pentru biologi, e autorul primei clonari a unui vertebrat in 1962. Dar Shinya Yamanaka este autorul unui articol din 2006 care anunta clonarea de celule stem multipotente din celule adulte de soarece. Ceea ce a facut el prin inserarea unui mic numar de gene se numeste pluripotenta indusa. Las la o parte discutia despre celulele stem embrionare si despre cele adulte, despre limitele lor.

Dar tin sa mentionez importanta cercetarilor lui Michael West, un pionier al cercetarii cu celulele stem, care a avut o mare influenta in directionarea cercetarilor de acest tip. Dar tin sa reamintesc si importanta clonarii oitei Dolly de catre Jan Wilmut, care probabil nu va lua niciodata premiul Nobel, asa cum a declarat dupa aceasta realizare. Jan Wilmut a indepartat o mare prejudecata in stiinta, aceea a imposibilitatii clonarii mamiferelor.

Cum se arata si in acest articol,  dezvoltarea e un drum cu doua sensuri. De fapt cu multe. Cred ca se poate face orice din orice celula, si nu neaparat cu gene de afara sau cu activare complicata de gene punctuale. Dar mai cred si ca nu va fi de ajuns. Desi rezultatele de laborator cu celule stem au rezultate spectaculoase, cel putin cele cunoscute, sunt inca nu numai multe necunoscute, dar si multe rezultate negative care sunt mai putin date publicitatii. Stiu de la cei care lucreaza in domeniu.

Dar orice ar fi, toate aceste lucruri sunt mai mult decat laudabile. Dar condamnabila este atitudinea fata de studiul celulelor stem embrionare. Intr-un interviu, Sanda Ladosi spunea ca daca i s-ar fi prelevat celule stem ombilicale la nastere, cumnata ei ar fi trait inca, nu ar fi murit de leucemie. Dar nu lipsa tehnicii, ci etica imbecila, a ucis-o pe cumnata ei. Nu stiu cum oamenii de stiinta accepta toata aceasta gimnastica in loc sa treaca direct pe celule stem embrionare. Dincolo de avorturi, biserica ucide mii de oameni cu aceasta interdictie. Toate eforturile care au dus la crearea de celule stem multipotente din celule adulte ar fi fost indreptate spre progrese mai rapide in tratarea bolilor grave cu celule stem embrionare.

Sunt pentru legalizarea cercetarilor pe celule stem embrionare, nu ma sfiesc s-o declar. Si pentru clonarea umana, de ce nu?
Din comentariile de pe blogul meu, am constatat ca un motiv pentru care unii, chiar atei, considera neetica manipularea embrionilor umani este ca datorita genelor de tip uman, ii considera oameni in miniatura. Dar omul are 70% ADN comun nu cu animale evoluate, ci cu buretele. Omul viu e mai mult decat gene de om, mai mult decat o ingramadire de celule, omul e o suma complexa de interactiuni biochimice, care inglobeaza anumite experiente, anumite moduri de reactie proprii. Omul nu e o carcasa, cum nu e nici ADN. Genele nu sunt nici egoiste si nici altfel, sunt doar compusi chimici imbecili, ca acetona, alcoolul, nitroglicerina (ca astea au efecte spectaculoase). Nimic mai mult. Ai in tine ADN, dar ai si aminoacizi simpli, si minerale, si o multime de substante patetice. Omul e o matrice data naiba de reactii intr-o inlantuire inmbarligata, nu substante. Pot sa-mi clonez o mie de celule, nu vor fi eu in miniatura.

ro , , , , , , ,

O mica reclama

October 7th, 2012

Ieri am fost la radio Guerilla. Nu am apucat sa spun lucrurile importante despre carte, despre cercetarile actuale, dar pot spune ca m-am distrat foarte bine. Prezentatorii si producatoarea sunt foarte simpatici.  Timpul era scurt, formatul era de un anumit tip, dar macar am reusit sa spun unele lucruri.

Pentru ca am fost intrebata de unde se poate cumpara cartea, si mi-am dat seama ca de fapt neglijez cel mai important lucru, sa vorbesc despre locurile unde se gaseste. Reiau o postare de scurta prezentare, care se afla undeva in subsolurile blogului, in staturi arheologice foarte vechi.

Intrebari si raspunsuri

Omul e cel mai gras primat

….pentru ca puiul sau se naste neajutorat, de aceea are nevoie de caldura, iar stratul adipos, considerabil fata de cele existente la alte primate inrudite, are rolul de a-l apara de frig in savana ? (varianta oficiala in stiinta la ora actuala)

Mayr, E., “De la bacterii la om- evoluţia lumii vii”, Humanitas, 2004 p.308-309

…sau pentru ca a existat o perioada in evolutia sa in care a trait intr-un mediu semiacvatic, iar mamiferele marine au un strat adipos considerabil, pe care si-l pastreaza tot anul, nu sezonier, ca animalele care hiberneaza (teoria acvatica a umanizarii, neoficiala, contestata in stiinta) ?

Morgan, Elaine (1997). The Aquatic Ape Hypothesis. Souvenir Press. ISBN 0-285-63377-5.

Morris, D., “The naked ape: A Zoologist’s Study of the Human Animal” McGraw-Hill Companies, 1967

Puiul de om este atat de neajutorat fata de puii altor primate

…. pentru ca selectia a favorizat un creier mai mare, de fapt inteligenta pe care o presupunea acesta ? Creierul a crescut foarte mult inainte de nastere, dar cresterea lui nu putea sa aiba loc decat pana la un punct. Punctul acela era reprezentat de canalul de nastere, limitat la randul sau de mersul biped, in sensul ca daca ar fi fost mai mare, atunci capacitatea de a merge biped ar fi fost afectata. Atunci puiul este un prematur cu 17 luni, continuandu-si cresterea cu un ritm similar celei din viata intrauterina, de fapt continuandu-si viata intrauterina dupa nastere, ajungand ulterior la stadiul de dezvoltare atins de puiul de cimpanzeu la nastere.

Mayr, E., “De la bacterii la om- evoluţia lumii vii”, Humanitas, 2004 p.308-309

Talia stramosilor omului a crescut de la Australopithecine, apoi la genul Homo (Homo erectus) si pana la omul actual

…tot datorita cresterii creierului ? Pentru un creier mai mare, bebelusul era mai mare, de aceea mama a devenit mai mare. A devenit mai mare pentru ca sa aiba forta de a-l tine in brate. Tot din aceasta cauza, dimorfismul sexual (in cazul asta, diferenta de inaltime dintre femele si masculi) s-a diminuat fata de Australopithecine.

Mayr, E., “De la bacterii la om- evoluţia lumii vii”, Humanitas, 2004 p.308-309

Omul si-a pierdut blana

…. ca sa se apere de paraziti ? Mamiferele fara blana sufera mai putin de paraziti.

Pagel, M. and Bodmer, W. “A naked ape would have fewer parasites”, Proc Biol Sci. 2003;270(Suppl 1): 117–119 doi: 10.1098/rsbl.2003.0041.

Sau, varianta mai veche

…pentru ca micutul neajutorat sa primeasca mai usor caldura de la mama lui ?

Mayr, E., “De la bacterii la om- evoluţia lumii vii”, Humanitas, 2004 p.308-309

Omul traieste mai mult decat cimpanzeul

….pentru ca a are nevoie sa invete mai mult timp. Un factor de selectie a fost acela dat de vanatoare, ale carei practici sunt dificile si necesita mai multe decenii pentru asimilare. Adica omul traieste mult pentru ca invatarea vanatorii a selectat indivizii care traiesc mai mult, prin asta fiind mai buni vanatori. Pentru comparatie, Albert Einstein avea 26 ani cand a inceput sa-i invete pe altii Teoria Relativitatii, desi pe el nu l-a invatat nimeni…

Finch, C. E.,. Stanford, C. B. “Meat-adaptive genes and the evolution of slower aging in humans”, The Quarterly Review of Biology, March 2004; 79 (1)

Omul are o crestere mai lenta, o maturizare mai lenta, cu alte cuvinte, o viata mai lenta, comparativ cu cimpanzeul

….pentru ca o crestere mai lenta e asociata cu un creier mai mare ? Intr-adevar, exista anumite corelatii intre cele doua fenomene. Dar cresterea lenta ar fi permis invatarea mai indelungata, acumularea de cunostinte pentru mai mult timp.

Morris, D., “The naked ape: A Zoologist’s Study of the Human Animal” McGraw-Hill Companies, 1967

si daca va inchipuiti ca asta e tot….inca o idee

Menopauza a aparut la om

…pentru ca bunicile sa se poata dedica educatiei nepotilor, invatandu-i astfel sa culeaga radacini (desi cresterea fitness-ului, adica a capacitatii de a avea urmasi viabili trebuie sa fie rezultatul selectiei naturale, avantajele selective in asta se masoara) ? Teoretic, intr-adevar, investirea in nepoti sau alte rude conduce la perpetuarea propriilor gene, dar educatia unui copil trebuia sa fie pe atunci extrem de costisitoare

Hawkes, K., et al., “Grandmothering, menopause, and the evolution of human life histories” Proc Natl Acad Sci U S A 1998;95:1336-1339

Vreti o teorie care sa raspunda in acelasi timp la toate aceste intrebari ? Si in cateva fraze, (de fapt in cateva cuvinte, frazele vin pentru explicatii) fara ipoteze si postulate ajutatoare ? Daca nu ati devenit deja creationisti, asa ceva se gaseste in « Civilizatia foametei/ o alta abordare a umanizarii » . Evolutie 100%. Totusi, e o stiinta noua, teoria lui Darwin abia de la anul va implini 150 ani de la publicare. Daca medicina ar fi atat de tanara, am recomanda inca sangerarea pentru tot felul de maladii. Trebuie sa dam sanse unei stiinte care este inca in leagan, dar nu trebuie sa ramana acolo…E timpul ca si in evolutie sa se inventeze..antibioticele.

Unde se poate gasi aceasta carte…

http://www.librarie.net/carti/77178/Civilizatia-foametei-Amalia-G-Diacon…

http://www.cartea-mea.ro/carte/civilizatia-foametei–i12638

http://www.carti.info/carte.php?c_id=77178

http://www.devadata.ro/product_info.php?products_id=1370001

http://www.depozituldecarti.ro/carti/77178/Civilizatia-foametei-Amalia-G…

http://www.librariaeminescu.ro/carte/47501/Amalia-G-Diaconeasa__Civiliza…

ro