Civilizaţia Foametei

ro natura umana, sex, Vatican

Istoria se repeta. Fiind o stiinta, se ocupa
 cu fenomene repetitive si predictibile. In Nigeria, copiii care sunt acuzati de vrajitorie sunt torturati in scop de exorcizare si alungati. Uneori sunt ucisi. Dincolo de aspectul uman al acestei probleme este cel stiintific. De ce se intampla acest lucru? Nigeria e una dintre cele mai sarace tari din lume (vestul Africii fiind o regiune extrem de saraca a lumii), desi, cum apare in reportaj, e al XII-lea producator de petrol din lume. Petrolul a imbogatit exagerat politicienii corupti, dar majoritatea oamenilor traiesc cu 1 dolar pe zi (venitul national de cap de locuitor se situeaza in jur de 500 dolari/an). Sansele personale de a se ridica prin forte proprii sunt minime. Legaturile tribale (de grup) sunt puternice. Copiii sunt alungati, pentru ca parintii sa nu aiba probleme in grupul lor, adesea rudele cele mai apropiate tortureaza acesti copii in scop de exorcizare.

Si un aspect la fel de important, descris in reportaj, in cultura lor, relatia cauza-efect, care sta la baza gandirii stiintifice, nu exista. Pentru toate relele din lume (saracie, boli etc.) de vina sunt vrajitoriile. Atunci ce de facut? Sa exorcizeze sau sa ucida vrajitorii, adica tapii ispasitori. Si asta fac, cu incurajarea unor institutii autoritare (numeroase biserici neoprotestante) care au oarece profit din credulitatea si disperarea acestor oameni. Intamplator, in acea zona e o mare concentratie de biserici. Ce se intampla in Africa in 2008 s-a intamplat si in Europa Occidentala in Evul mediu. Nimic nou sub soare. La fel si fundamentalismul religios din unele tari musulmane a avut precedent in Europa aceleeasi perioade. Problema e ca acest lucru se mai poate intampla. Daca interesul pentru stiinta scade, daca nu constientizam importanta relatiei cauza-efect in stiinta, politica, viata de toate zilele, putem face lucruri la fel de grave ca si cele din reportaj. De asemenea, daca nu dam importanta mecanismelor si institutiilor care au scos Europa din Evul mediu, ea se poate intoarce oricand in acea perioada. Feudalismul e ca un minimum energetic social si istoric, sistemele sociale tind spre el. Cel putin in Europa, in feudalism nu s-a produs mai nimic din punct de vedere stiintific si tehnologic. Desi feudalism a existat si in China si Japonia, de exemplu, in China au aparut inventii celebre, pe care le utilizam si acum. In China nu era o religie monoteista, care sa aiba monopolul in toate domeniile asupra a ceea ce e bine si ce e rau, amplificand toate abuzurile din toate sectoarele vietii sociale si economice si sufocand toate ideile. Ce se intampla acum in Nigeria ne arata cam ce era la noi in Evul mediu. Asa arata o lume fara stiinta, fara ideea de cauza-efect, cunoscuta insa Grecilor Antici. Fara stiinta nu mai e progres, economia decade, decad institutiile care mentin democratia, si ne putem intoarce oricand la feudalism. Surprinzator, dar de multe ori, si in cultura noastra, oamenii tin cont mai mult de prejudecati decat de relatia cauza-efect. Pentru ca e mult mai simplu. Cu o prejudecata sau o credinta nedemonstrata, simti ca ai rezolvat o problema complicata, te simti relaxat. Prejudecatile, dogmele, prezinta avantaje pentru gandirea noastra, ele sunt recompensante, ne fac sa ne simtim mai bine, ne fac viata mai usoara. Pentru cat timp….

http://atheistmedia.blogspot.com/2008/11/dispatches-saving-africas-witch…

ro

Cum ar fi spus Petre Roman la Revolutie, asta suna ca dracu’, dar istoria a aratat ca e adevarat. Individualismul nu inseamna, asa cum ar parea, avand in vedere etimologia, egoism. Din contra, individualismul presupune atribuirea unei valori individului, nu grupului din care face parte. Daca un anumit individ are valoare prin el insusi, nu prin grupul din care face parte, clan, ginta, casta, clasa sociala etc. atunci societatea e mai buna. De aici pornesc probabil toate deliciile sociale si politice cu care noi, Europenii, ne rasfatam, in unele zone, incepand cu acum peste doua mii de ani (ma refer la democratia Ateniana), fara sa realizam cat de norocosi suntem.

Dar se pare ca acest tip de societate reprezinta exceptia, nu regula. In cele mai multe societati, existi prin grupul din care faci parte, prea putin prin ceea ce poti face tu. Si aici e vorba nu numai de societatile traditionale (primitive), ci si de unele civilizatii. In statele de pe teritoriul de azi al Indiei, in Antichitate, dar si mai tarziu, nu existau cronici istorice asemenea celor din Occident. Regele era o figura prin fuctia sa, nu prin ceea ce facea el deosebit, el nu se putea impune in istorie. Exista regele, nu un anumit rege. Istoria asa cum o vedem noi, acolo se considera ca nu exista. Timpul se scurgea doar, dar schimbarile sociale sau de orice fel nu existau. Totul se desfasura la fel, de mii de ani, fiecare isi cunostea rolul, nimeni nu putea schimba nimic esential. Pentru ca era predeterminat in legile naturii. De aceea exista dificultati in a sti numele personajelor istorice din aceasta zona, pentru ca ele nu se consemnau, cum nu li consemnau faptele. Din simplul motiv ca viziunea lor asupra lumii considera acest lucru absolut inutil. Oamenii se nasteau in caste, mobilitatea sociala (trecerea de la o casta la alta, in acest caz) era inexistenta.

Succesul lui Obama, poate mai putin socant in Roma Antica decat acum

Pare greu de comparat cu ce se intampla in Europa, in Grecia si apoi la Roma, dar nu numai. Stim din ce clan erau Hypocrate, Aristotel, Thales sau Aristofan ? Sigur, avem date vagi despre orasul sau insula din care proveneau. Oamenii astia erau importanti prin ceea ce faceau ei, prin asta au ramas. Mai mult chiar, toti oamenii liberi visau la gloria individuala. Atunci cand se nastea un baiat, parintii lui visau ca va ajunge « campion » la jocurile olimpice. Oricat de dur putea fi drumul spre succes al cuiva in acele locuri, sansa exista. La Roma lucrurile nu stateau prea diferit. Romanii consemneaza faptele eroice, nobile, reale sau mai putin reale, ale unor personaje pe care originea lor nu le recomanda spre asa ceva. In plus, in ciuda duritatii extraordinare, Imperiul Roman era caracterizat prin mobilitate sociala, exista mereu posibilitatea de a trece dintr-o clasa in alta. Au fost imparati din toate zonele imperiului. Pe timpul Romanilor probabil nu ne-am fi mirat atat de succesul lui Obama. Au existat imparati Romani nascuti in Africa, desi apartineau rasei albe.

De unde a inceput individualismul ?

Ca si alte lucruri bune, individualismul e favorizat de situatii de razboi, de criza in general. Se pare ca stabilitatea indelungata, nu razboiul sau crizele sunt cele mai mari pericole care pandesc societatea omeneasca. Situatiile de criza favorizeaza afirmarea unor indivizi nonconformisti, competenti, plini de personalitate, care in alte conditii ar fi inlaturati. Nu intamplator poate, cultura in care au aparut hoplitii a dat nastere nu numai democratiei, dar era caracterizata de individualism. Credibil sau nu, individualismul a murit in Europa Evului mediu pana la Moartea Neagra, epidemia devastatoare din secolul al XIV-lea. Intr-un reportaj de pe Discovery, se vorbea despre un personaj Occidental cu un rol politic important, foarte bogat si mare filantrop, despre al carui mormant nu se stie nimic, tocmai din cauza faptului ca individualismul, sub orice forma, era descurajat de Biserica in Evul mediu European, perioada anterioara acesei epidemii.. Individualitatile apar dupa epidemia care a decimat populatia Europei, dar a si afectat societatea epocii. Oamenii care nu aveau inainte nicio sansa, tocmai din cauza originii lor sociale, ajung sa aiba succes. Nu medicii agreati de Biserica au stabilit metodele de prevenire a raspandirii epidemiei, ei au esuat lamentabil cu fanteziile lor, ci oameni simpli, de bun simt, care au observat ca daca boala nu aparea in 40 zile, nu va aparea niciodata (carantina).

Stiinta moderna, care abunda inca de la inceputurile ei in oameni din paturi sociale modeste, a aparut numai ca urmare a individualismului. Fiecare om de stiinta, prin definitie, urmareste sa faca lucruri originale, experiente pe care nimeni nu le-a mai facut, dar si teorii pe care nimeni nu le-a mai emis. El nu interpreteaza la nesfarsit texte sacre, vechi de sute sau mii de ani, care s-au nascut din revelatii divine.

Nu numai stiinta, dar si democratia moderna, valorile umaniste, drepturile omului etc. ar fi consecinta fireasca a reaparitiei individualismului in Europa. Printre valorile Antichitatii la care Europa Renasterii s-a intors ar trebui ca individualismul sa fie la loc de cinste (din fericire, Europenii au avut la ce se intoarce, altii nu). Democratia, liberalismul au prezentat avantaje in acele conditii istorice, dar ele nu ar fi putut aparea daca o masa critica de oameni nonconformisti, individualisti, nu ar fi gasit sansa de a se afirma si de a-si afirma valorile. Era acea structura de oameni care acum era favorizata, de care era nevoie. Probabil acelasi tip de oameni care in Antichitate ar fi « pus de o cetate » ca in legenda lui Romulus si Remus.

Cu ceva timp in urma, am asistat la o discutie despre drepturile omului. Cine spune ca omul trebuie sa aiba drepturi? E ca un fel de adevarat revelat, s-ar putea spune, o axioma. Dar formularea drepturilor omului ar fi numai o constitutie mentala a acestui tip de om (viziunea lui de acum cateva secole). De aceste drepturi simtea el ca are nevoie atunci pentru a se simti liberi si a se dezvolta. Din pacate, majoritatea oamenilor nu simt aceasta necesitate, nici acum si nici atunci.

De atunci lucrurile s-au schimbat. Nu numai ca acum acest tip de om ar simti ca are nevoie de mai multe astfel de drepturi, dar conditiile socio-economice, mult mai stabile, nu mai favorizeaza astfel de tip de om. Acum printre oamenii de succes acest tip este mai putin reprezentat. Lucruri care acum cateva decenii sau secole ne oripilau, acum revin in actualitate. Traim intr-o lume in care monopolul breslelor reincepe sa apara, in care libertatea de expresie nu mai e ce-a fost…Evul mediu, de care am vrut sa ne desprindem, incepe sa isi arate coltii din nou. Individualismul conteaza mai putin, ci apartenenta la un grup. In tarile sarace ca Romania, se stie ca fara pile nu ajungi nicaieri. Sunt mediatizate personaje care prin ele insele nu sunt nimic, ci doar prin tati, parteneri, partid.

O “cioara politica vopsita” la Casa Alba?

Ca se intampla in Romania e grav, dar ca una dintre cele mai liberale tari din lume, poate cea mai liberala, SUA ajunge in acesta situatie, e foarte grav. Lumea nu mai are un iepure dupa care sa alerge, nu mai are un punct de reper. E foarte grav ca in secolul XXI ne bucuram ca un Afroamerican (sau cum s-o zice corect politic) ajunge la Casa Alba. Acest lucru trebuia sa se intample cu mult timp in urma, asa cum cu mult timp in urma trebuia ca o femeie sa fie presedinte in aceasta tara. Ar putea fi o noua epoca, s-ar putea revigora America? Ar putea sufla un vant al schimbarilor pozitive in toata lumea? Ar fi frumos sa fie asa, toti ne dorim, din pacate, s-ar putea ca lucrurile sa fie total diferite. Dl. Obama, altfel foarte simpatic, (dar pe care personal nu-l consider negru, nu numai ca e pe jumatate alb, dar are o educatie aleasa, nu a crescut in ghetou) desi e membru al Partidului Democrat, a avut o campanie mai putin liberala decat a lui McCain. Elemente din CV-ul sau il fac mai putin liberal decat McCain. In spatele lui sunt multi bani, probabil multe grupuri de interese. Poate succesul lui arata intr-o masura mai mare nu topirea prejudecatilor rasiale ale electoratului, ci ale grupurilor de interese. Europa e plina de rasism si antisemitism, asa cum arata statisticile, tocmai din cauza declinului individualismului, greu de crezut ca America e mult diferita. Pana cand la Casa Alba nu va veni un presedinte cu elemente de CV similare doamnei Oprah Winfrey, din punctul meu de vedere, America are doar un presedinte “bronzat”, cum zice Berlusconi. Evenimentele vor dovedi daca dl. Obama chiar e ceea ce ne dorim, ci nu doar “o cioara politica vopsita”.

Individualismul si moralitatea

Liberalismul, ale carui avantaje in economie si in societate sunt arhicunoscute, este asociat cu individualismul. Individualismul nu inseamna indiferenta fata de alti oameni, din contra, da importanta omului ca individ nu ca grup, omul cu calitatile sale personale. Oamenii individualisti vor fericirea si demnitatea personala, nu vor pur si simplu sa supravietuiasca si sa prospere prin intermediul grupului. Pentru ei conteaza orice individ, indiferent de rasa, sex, religie etc. De asemenea, dorind sa aiba o imagine proprie cat mai buna in fata propriilor ochi, ei nu accepta sa faca rau cu usurinta cu care cei care se simt parte dintr-un grup o fac. Dincolo de empatie, uneori evitam anumite fapte tocmai pentru a nu ne altera imaginea de sine. “Eu nu fac asa ceva”, spun adesea oamenii individualisti.

Interesant daca societatile in care a existat individualism (cel mai adesea din cauza militantismului) in trecut sunt mai predispuse la a asimila democratia acum. De asemenea, nu putem sa nu ne punem intrebarea daca nu exista diferente, dincolo de cele culturale, adica genetice, intre diverse grupuri etnice, in disponibilitatea catre individualism. O alta intrebare, pe care orice evolutionism si-ar pune-o e daca nu cumva Moartea Neagra nu a determinat cumva si o selectie, oamenii rezistenti la acea infectie, nu cumva aveau si alte calitati? Dar cel mai probabil, factorii genetici tin de nuante, cei culturali si de mediu sunt fara indoiala cei mai importanti.

Nu intamplator, cel mai bogat continent in resurse, dar cu cei mai saraci oameni, dar poate si cea mai mare coruptie, e Africa. Acolo legaturile tribale sunt inca foarte importante. Vreo legatura genetica cu fosta Iugoslavie unde indoctrinara politica si religioasa a dus la genocidul din anii ‘90? Pe de alta parte, in tarile fundamentaliste islamice, legaturile de familie, grup, trib sunt foarte importante. Statusul femeilor are legatura cu acest fenomen, ele sunt obiecte ale familiei, care nu au voie sa se deprecieze.

In conditii de criza, oamenii tind sa se adapteze la natura, adica sa faca lucruri care sa schimbe cu adevarat lucrurile, nu la societate, adica sa creeze si sa mentina aliante favorabile. Aceste aspecte sunt discutate in “Civilizatia foametei”. Daca aceste crize, care ne aduc aminte ca suntem oameni, daca nu exista, ar trebui inventate. Europa a avut tot timpul “noroc” de crize. Probabil lipsa barierelor naturale foarte greu de trecut a impiedicat izolarea populatiilor inca din Antichitate. Siguranta deplina a fost imposibila. Siguranta deplina, acalmia, viata foarte calduta, au inceput sa se instaleze in Europa…

http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/International/109594/Cine-l-a-fac…

http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/International/110688/Modelul-Obam…

ro

Profesorul Dorin Isoc de la Universitatea Tehnica din Cluj a fost concediat pentru ca si-a permis sa denigreze aceasta institutie, numind-o “scoala tehnica”. Asta se intampla in secolul XXI, intr-o tara din Uniunea Europeana.

Domnul profesor, inafara de activitati de cercetare si didactice, se distinge prin lupta contra coruptiei din mediul universitar si din cercetarea romaneasca si prin mai multe lucrari (carti) dedicate, printre altele proprietatii intelectuale, subiect aproape la fel de cunoscut si de demn de respect in Romania ca si China. Mai multe despre dl. prof. Isoc si activitatea domniei sale in sprijinul reformei academice din Romania:

http://www.graur.org/

ro

Un articol aparut recent in presa romaneasca a adus in discutie modul cum poate fi influentata gandirea umana de catre mediul social, mai precis conformismul social. Totul a inceput de la niste experimente efectuate in anii ‘50 de catre psihologul Solomon Asch. In cadrul acestor experimente, subiectilor le erau aratate doua carti de joc, pe una dintre ele era o linie verticala, pe cealalta erau 3, una de aceeasi lungime cu prima. Subiectii erau intrebati care dintre cele 3 linii este egala cu prima, intrebare la care cei mai multi copii de 5 ani ar fi raspuns corect. Dar psihologul a mai introdus in ecuatie sapte oameni, care, cu acordul acestuia, examinau liniile si dadeau raspunsul inaintea subiectilor. Uneori dadeau un raspuns gresit (intentionat). Spre uimirea dr. Asch, 3 din 4 subiecti dadeau raspunsul gresit fiind influentati de acesti oameni, cel putin o data, iar 1 din 4 se conformau acestora 50% din timp. Din pacate, in anii ‘50 tehnicile de investigare a functiilor cerebrale erau putin dezvoltate, iar dr. Asch a murit in 1996 intrebandu-se daca rezultatele studiilor sale aratau ca subiectii dadeau raspunsul gresit constient, dar o faceau din cauza grupului sau chiar presiunea acestuia le schimba perceptiile.Noul studiu, publicat in editia online din 22 iunie 2005 a Biological Psychiatry, utilizeaza investigatiile cu RMN ale functiilor cerebrale, mai precis urmareste activarea diferitelor arii cerebrale in timpul efectuarii unor operatii mentale. Acest studiu implica 32 voluntari care au fost de acord sa participe la un studiu asupra perceptiei. Subiectilor li se cerea sa roteasca mental imagini tridimensionale ale unor obiecte, apoi erau examinati cu ajutorul RMN. Deciziile lor erau influentate si de data asta de 4 actori, care jucau roluri de voluntari, care dadeau in unanimitate raspunsuri corecte sau gresite. Pentru a elimina unele erori, si pentru a fi sigur ca presiunea sociala influenteaza raspunsurile, subiectilor li se spune in unele cazuri ca un computer a dat raspunsurile. Multi subiecti cadeau in capcana presiunii grupului. In medie, 41% din timp acestia dadeau raspunsuri gresite impreuna cu grupul.
Ceercetatorii au emis doua ipoteze despre ceea ce se intampla. Daca acest conformism social era rezultatul luarii constiente a deciziilor, trebuiau sa apara modificari in ariile frontale responsabile de monitorizarea conflictelor, planificare si alte activitati superioare. Daca din contra, conformismul social provenea din modificari ale perceptiei, modificarile de activitate nervoasa trebuiau sa apara in ariile posterioare cerebrale, dedicate vazului si perceptiei spatiale. Intr-adevar, oamenii care imitau grupul in raspunsurile gresite prezentau o activitate crescuta in sulcusul intraparietal drept, arie responsabila de perceptia spatiala si nu aveau nicio activitate in ariile cerebrale implicate in luarea deciziilor. In schimb, subiectii care luau decizii proprii, neluand in seama grupul, prezentau o activitate crecuta in zone ale creierului asociate cu emotiile neplacute, amigdala si sulcusul caudat drept.

Studiul are implicatii importante, asa cum spune Dr. Berns, in cazul alegerilor electorale sau al proceselor cu juriu, situatii in care se apeleaza la judecata majoritatii. Aceste implicatii sunt importante, dar ar mai putea fi si altele…

Neotenia si conformismul

Se stie ca majoritatea oamenilor sunt conformisti. Oamenii au nevoie de conformism, spun unii autori. Multe institutii umane se bazeaza pe aceasta calitate a oamenilor. Dar nu si…progresul, apanajul nonconformistilor. Stiinta moderna porneste de la individualism, de la dorinta unora de a face lucruri absolut unice, pe care nu le-a mai facut nimeni inaintea lor, aceste lucruri fiind experiente, idei etc. Stiinta moderna apare in Europa in anumite conditii istorice, dupa Moartea Neagra, care a condus la numeroase prefaceri sociale, a distrus vechile ierarhii si a permis oamenilor care gandeau cu propriul creier, nu neaparat afiliati institutiilor oficiale, agreate de Biserica, sa aiba un cuvant de spus. Nonconformistii sunt solutia la care societatea apeleaza in situatii de criza (sa speram ca si aceasta criza financiara va avea acelasi efect), dar care in conditii de relativa stabilitate sunt eliminati din grup, istoria a aratat ca adesea foarte dur. De ce? Pentru ca nonconformistii sunt centrifugi, nu conduc la cresterea coeziunii sociale. Din contra, conformistii, da, ei sunt centripeti, s-ar spune. Acesta e motivul principal. Nonconformistii nu sunt persoane prea agreabile, adesea sunt greu de acceptat, mai ales in unele culturi. Cultura Europeana, greu incercata, a invatat sa ii accepte si sa-i aprecieze, dar asta nu inseamna ca e simplu sa fii nonconformist in orice mediu din Europa.

Desi creativitatea e una dintre marile calitati umane, conformismul social e in natura umana. De fapt nu e nicio contradictie intre aceste doua afirmatii. Cu alte cuvinte, oamenii ar putea fi mai conformisti decat alte primate. De ce? Omul este neoten, adica are anumite caractere de pui chiar la maturitate. De fapt aici sunt niste nuante, dar ideea e ca timpii dezvoltarii la om sunt alterati. Prin neotenie s-a incercat explicarea unor caractere specific umane, precum pierderea parului de pe corp, cresterea creierului, jocul la maturitate, posibilitatea crescuta de a invata tot timpul etc. Ceea ce e insa foarte important e ca animalele neotene sunt…docile. Mai multe despre cauzele si mecanismele aparitiei neoteniei la om apar in “Civilizatia foametei/o alta abordare a umanizarii”. Unele animale domestice sunt neotene, de exemplu oi. Aceste animale sunt mai docile decat altele. Neotenia permite aglomerarea. Animalele neotene sunt mai putin agresive, mai putin fricoase decat altele.

Avem dovada ca oamenii sunt mai conformisti social decat alte primate? Un experiment in care pentru deschiderea unei cutii trebuiau parcursi mai multi pasi, care puteau fi invatati, sugereaza ca da. Copiii de cativa ani au fost instruiti sa deschida acea cutie. Printre pasii parcursi erau unii absolut inutili, care nu conduceau la deschiderea cutiei. Acelasi experiment a fost facut cu cimpanzei, dar adulti. Acestia au invatat la randul lor sa deschida acea cutie, dar ei au eliminat pasii inutili, spre deosebire de copii. Interpretarea rezultatelor a fost ca puii de om, copiii, admit autoritatea invatatorului, care stie mai bine. E asta un fel de conformism social? Da. Experimentul nu s-a facut, dupa cate stiu, cu pui de cimpanzeu sau cu oameni adulti. Oamenii adulti n-ar fi facut probabil acei pasi absolut inutili (un fel de pase asupra cutiei), desi experimentele citate mai sus arata la ce greseli incredibile conduce conformismul social. Oricum, cimpanzeii nu au recunoscut autoritatea invatatorilor, ei au gandit cu creierul lor, si au facut-o bine.

Conformismul e ieftin

Conformismul social are unele avantaje. In unele situatii chiar ajuta la o invatare facila, acceptarea unor informatii, care daca sunt corecte, pot fi foarte avantajoase pentru supravietuirea individului si a grupului. Dar cum arata experimentele de mai sus, conformismul e placut, nu doare, spre deosebire de nonconformism. Conformismul social e foarte…ieftin, presupune consum scazut de energie. Dar depinde pana unde mergi cu el. Toti avem momente de conformism social. Daca atunci cand mergi pe strada cu cineva, te lasi condus de acea persoana pentru ca stie drumul mai bine, e OK. Dar sa nu facem asta cand votam. Dar cand incetezi sa-ti mai pui intrebari despre lume si despre viata, te bazezi doar pe reflexe invatate sau asimilate fara nicio critica, lucrurile devin grave. Somnul ratiunii, dar si somnul nonconformismul, nasc monstri. Lumea in care traim acum e o lume foarte conformista social, in ciuda aparentei democratii. Putini oameni aleg sa gandeasca cu propriul creier. Din pacate, acest lucru se intampla si in stiinta. In plus, pentru ca se lucreaza in echipe, oamenii nonconformisti, dificili, individualisti, sunt adesea exclusi in defavoarea celor obedienti.
Se spune ca gandirea nu doare, dar gandirea contra curentului general, da. Stiu din proprie experienta. Cel mai neplacut lucru, inafara de bibliografie, cand am scris cartea, a fost faptul de a incerca sa vad dincolo de ideile adanc inradacinate in stiinta. Chiar daca esti nonconformist, simti o bariera aproape dureroasa. Apoi, a emite erezii, de a avea curajul sa le scrii, sa le argumentezi, sa le sustii, asta chiar necesita curaj. Cariera unui astfel de om de stiinta poate fi distrusa. Trebuie sa iti asumi asta. Dar mai e lipsa feedback-ului, nu stii ce parere au altii despre ceea ce spui tu…e ca si cum ai orbecai, dar trebuie sa mergi inainte. Nu ai de ales.

E o experienta teribila, asa se exprima pe un forum pentru scriitori un indian. A scrie lucruri originale, fie ca e stiinta, fie ca e literatura, e o experienta teribila. Dar din momentul in care treci peste toate astfel de bariere, nimic nu iti mai sta in cale. Ideile noi vin ca pe banda, simti ca te eliberezi, lumea se lumineaza pentru tine. A emite judecati de valoare contra curentului, in orice domeniu, devine o rutina.

Merita sa scrii o carte originala?Din punctul asta de vedere, da. Pana acum singurul. E ca o experienta initiatica, probabil chiar mai tare.

ro

Recent, intr-un interviu, dna Anca Parghel, o artista extraordinara, vorbind despre perioada in care a suferit de cancer, spunea ca Dumnezeu iti da aceasta boala pentru ca…te iubeste. Boala iti da sansa de a vedea lucrurile altfel, de a iti revizui prioritatile. Recent insa, dna Anca Parghel a suferit o recidiva a acestei temute maladii ( in prezent), iar de pe patul de spital spunea din nou ca boala iti e data sa te ridice, nu sa te ucida. Avand in vedere cati oameni mor de aceasta maladie, e clar ca putini au sansa sa se ridice. Boala ar face astfel un fel de selectie spirituala…

Progresul in evolutie si progresul spiritual

Artistii au ceea ce se cheama “suflet de artist”, ei spun lucruri frumoase, originale, sensibile, dar realitatea dura si impartiala, descrisa de stiinta, e insa alta. Natura nu are nimic teleologic, adica nu urmareste un scop, evolutia nu merge intotdeauna spre progres, spre forme din ce in ce mai complexe. Se inregistreaza adesea in evolutie aparitia de forme mai simple decat cele precedente. Se respecta doar niste legi, ca in chimie. Nu e nimic teleologic in evolutie, cum nu e in chimia anorganica sau organica. Se poate spune, chiar alchimistii au spus-o, ca natura creaza substante chimice din ce in ce mai complexe, ca exista un progres “chimic” natural, un fel de evolutie. Mai mult, aceasta idee a alchimistilor a inspirat teoria evolutionista a lui Lamarck. De fapt el a aplicat-o in biologie, aparitia de forme din ce in ce mai complexe in biologie reprezentand de fapt evolutia.
Desi alchimia a ramas undeva in istorie, chimia lui Lavoisier luandu-i locul cu succes si devenind o stiinta moderna. Ceva totusi ramane. Chiar daca nu putem vorbi de evolutie, de progres, substantele complexe apar in anumite conditii de mediu (la temperaturi inalte, in Soare de exemplu, predomina substantele simple, gazele de tip hidrogen si heliu), pe cand in spatiul cosmic, unde temperaturile sunt scazute, exista substante organice complexe, unele dintre ele fiind caramizile materiei vii, aminoacizii, bazele azotate care intra in structura acizilor nucleici.

Materia vie e in primul rand chimie mai sofisticata. Si acolo sunt legi care se respecta, din pacate, multe inca necunoscute noua. Dar progresul nu e o lege in evolutie, cum nu e nici in chimie. De asemenea nu e nici in societatea umana (istorie), asa cum postulau parintii materialismului stiintific. Ce se poate spune despre progresul spiritual? Unele filosofii orientale leaga progresul biologic de cel spiritual. Cu alte cuvinte, daca ai avut o viata demna, plina de spirit, atunci sansele tale de a te reincarna intr-o forma de viata superioara sunt mai mari. In treacat fie vorba, aici se vede de fapt cat de vechi sunt ideile despre evolutie biologica…Formele de viata superioare au si o inteligenta superioara, iar omul are si spiritualitate…Foarte interesant cum au interpretat si dus mai departe anticii aceste observatii. Mai mult, ei minimizeaza implicarea unor forte supranaturale in acest proces de evolutie spirituala si biologica.

Maladiile si evolutia

Crizele de tot felul au importanta in evolutie. Ele creaza probleme, prin a caror rezolvare biologica pot aparea structuri noi, ceea ce poate fi considerat progres. Maladiile sunt crize, ele pot fi considerate factori de evolutie. E binecunoscut cazul unor boli genetice, a caror incidenta creste in populatiile expuse la anumiti paraziti, de exemplu. Anemia falciforma, talasemia au o incidenta crescuta in sudul Europei, purtatorii heterozigoti ai genelor pentru aceste maladii aveau o rezistenta mai crescuta la malarie, determinata de Plasmodium falciparum. Incidenta grupelor de sange in diferite populatii e legata de rezistenta la unele infectii, comune in anumite arii geografice.

Maladiile sunt influentate de mediu, de evolutie, dar uneori lucrurile nu stau asa de simplu ca in exemplele de mai sus. Uneori riscul crescut de aparitie a unei maladii poate fi un produs secundar al evolutiei, adaptarea vizand alte caractere. Au legatura cancerul, diabetul, maladia Alzheimer, bolile psihice cu evolutia?Aceste maladii sunt rare sau inexistente la cimpanzeu. Cimpanzeii din captivitate dezvolta cancer de 10 ori mai putin decat oamenii, 2 % fata de 20%. De ce? In “Civilizatia foametei” exista nu numai raspunsul la aceasta intrebare, dar acest fapt e una dintre predictiile teoriei expuse in aceasta carte. Atunci cancerul e legat de dezvoltarea spirituala? Nu, in populatiile traditionale, dar si in trecut in general, era o boala rara, a populatiei batrane, si asa rare. Cel mult ridica spiritual persoanele deja senile.

Si asta nu e tot. Populatiile umane difera in ce priveste riscul de a dezvolta anumite forme de cancer. Toata lumea se mira de ce in Hong Kong, unde nivelul stresului si al poluarii, dar si numarul fumoatorilor este foarte ridicat, incidenta acestei maladii nu se coreleaza cu conditiile de mediu. Asiaticii prezinta un risc mai scazut decat alte populatii de a dezvolta cancer la plamani, pe cand negrii au cel mai mare risc. Populatiile din nordul Europei, de asemenea, au un risc mai mare decat altele de a dezvolta forme de cancer foarte comune. De ce?

Recent am primit un mesaj de la o persoana care nu lucreaza in domeniul meu, dar careia i-am expus de nenumarate ori teoria prezentata in “Civilizatia foametei”. Desi nu i-a facut nicio placere, a fost mai mult obligata sa asculte prelegeri despre evolutie, boli, hormoni si alte asemenea, a retinut esentialul. Mesajul continea urmatorul link, cu un bravo!

http://www.realitatea.net/o-comunitate-de-pitici-din-ecuador-ar-putea-fi…

E vorba de niste oameni (pitici) care prezinta deficiente ale unui hormon, IGF1, si care nu fac cancer.

IGF1 (insulin-like growth factor1) este un hormon cu structura asemanatoare proinsulinei. Acest hormon este implicat in cresterea creierului dupa nastere, dar nivelul lui este asociat cu cresterea in inaltime (implicat in cresterea oaselor lungi). IGF1 nu este implicat direct in cresterea creierului inainte de nastere, dar efectele lui asupra dezvoltarii sunt prezente si in aceasta perioada. Desi efectele lui sunt complexe, pe scurt, acest hormon, dar si altii, stimuleaza o cale metabolica implicata in proliferare si supravietuire celulara. Cu alte cuvinte, daca exista celule cu mutatii, sansele lor de supravietuire si proliferare cresc in prezenta unui nivel ridicat al acestui hormon. Studiile clinice arata o crestere de cateva ori a incidentei cancerului, mai mare decat in cazul unor prooncogene, corelata cu nivele crescute ale acestui hormon (citate in carte).

Pe de alta parte, pacientii cu boli psihice (cel putin unii dintre ei) sunt deficienti in calea metabolica stimulata de acest hormon. Si intr-adevar, cazurile de cancer sunt mai rare la acesti pacienti decat in populatia generala. Desi incidenta psihozelor majore (schizofrenie, psihoze afective) e aceeasi in toate populatiile umane, unele populatii au o incidenta mai mica a unor gene cel putin implicate in comportament schizoid. Comportamentul schizoid, dar si depresiile, problemele psihice de tot felul, riscul sinuciderii, difera in populatiile umane. Asiaticii au cele mai multe astfel de probleme, urmati de caucazieni.

Dumnezeu nu ii iubeste pe chinezi si pe nebuni s-ar putea spune…Le da mai putine sanse de a se ridica spiritual. In schimb, prefera blonzii, nu ii displac negrii. E mai greu de speriat un chinez cu fotografia unui negru care a murit de cancer la plamani. Pe de alta parte, numai 10-15% dintre marii fumatori fac cancer. Dar…marii fumatori ar putea fi in mare parte oameni mai rezistenti decat populatia generala, pentru ca se pot recruta din oameni cu tendinta spre probleme psihice (majoritatea oamenilor cu psihoze majore fumeaza), ceea ce ar putea influenta statisticile. Asa ca nu e bine sa incercam orice acasa, inclusiv tigari, doar pentru ca am vazut ca altora nu li s-a intamplat nimic.

Revenind la Anca Parghel, boala ar avea legatura nu cu ridicarea ei spirituala ulterioara, ci cu tendinta de a se ridica. Forta ei, vigoarea care au propulsat-o spre succes ar avea legatura cu riscul de a dezvolta aceasta maladie? Poate. Ceea ce e si mai probabil, riscul de a dezvolta aceasta maladie, ca si altele, e legat de conditia biologica, evolutiva umana. Faptul de a fi om e riscant pe termen lung. Ceea ce ne-a facut oameni, ar fi putut sa aiba si dezavantaje.

ro

Deocamdata nu exista, nu au existat cruciade negre, dar razboaie interetnice exista in Africa, iar rasismul negru exista si in Africa (evenimentele recente din Africa de Sud) si chiar la Hollywood. Dupa scandalul iscat de Watson, laureat al Premiului Nobel impreuna cu Crick, pentru descoperirea structurii ADN, care a pretins ca negrii (in romana aceasta exprimare e corecta politic) au coeficient de inteligenta mai scazut decat albii, putem spune ca din acest punct de vedere rasa neagra nu este cu nimic inferioara celei albe sau galbene. Rasismul e in natura umana. A nega existenta rasismului este o lipsa de realism si o idealizare, nociva pentru educatia copiilor. Oamenii sunt inclinati spre rasism, asa cum sunt susceptibili de a se ucide intre ei. De ce?

Diferente culturale

De fapt tribalismul, faptul de a avea un comportament diferit fata de oamenii din alt grup fata de cei din grupul de provenienta, este o caracteristica umana. Pseudospeciata, tratarea oamenilor din alte grupuri ca pe membrii altei specii a fost avansata ca motiv al capacitatii de ucidere a congenerilor la om. Mie personal mi se pare neinspirat termenul de pseudospeciatie, pentru ca oamenii au mai degraba tendinta naturala de a considera oameni numai anumiti indivizi cu care au multe in comun, cel mai important lucru fiind probabil apartanenta la aceeasi cultura. deci mai degraba putem vorbi de dezvoltarea unei constiinte de specie, aparuta recent, decat de pseudospeciatie. In copilarie am asistat la tara la discutii in care erau numiti “oameni” numai acei indivizi apartinand culturii europene, fie romani, fie unguri, sarbi, nemti etc., dar nu si …Tiganii. O data am auzit o discutie despre niste carutasi, care erau “oameni”, nu “tigani”. Discriminarea oribila la adresa Tiganilor se reflecta in primul rand in faptul ca toata lumea accepta mizeria materiala si nu numai in care acestia traiau. Era normal ca ei sa manance de pe jos, sa se hraneasca cu pasari moarte, lucruri care oripilau doar oamenii cu o anumita moralitate si educatie. Intr-o perioada in care natura umana, drepturile omului nu contau, Tiganii aveau o situatie care facea rasa umana de ras si care ar fi putut fi acceptata numai de o minte ca a lui Hitler.

Se pare ca omenirea nu a invatat nimic nici pana acum din evenimentele de la Auschwitz si Dahau. Istoria e facuta sa se repete, altfel nu ar fi stiinta. Daca noua, Romanilor, ne era rusine cu faptul ca Evreii din tara noastra au fost persecutati in timpul ocupatiei Germane, si am crescut cu ideea falsa a inexistentei holocaustului in Romania, lucrurile se repeta acum cu Tiganii, care oricum au fost si ei ucisi in aceleasi lagare ca si Evreii. Ne place sa credem ca atunci am fi luat apararea Evreilor, dar acum nu facem nimic pentru Tigani…Si avem ocazia. Poate pentru ca ei nu sunt …oameni. Ei au o cultura prea diferita de a noastra, sunt nomazi, se imbraca diferit etc.

Cultura diferita pare a fi o cauza foarte clara a rasismului si a fenomenelor legate de el. Carl Linne, celebrul biolog, parintele sistematicii (de la care avem denumirile stiintifice pentru specii), intr-o carte in care vorbea despre rasele umane, trecea la caractere asociate raselor si…vestimentatia. Aceasta viziune exprima legatura indisolubila intre om si apartenenta culturala. Sclavii din Antichitatea Europeana, multi proveniti din razboaie, deci din alte grupuri etnice, cu culturi foarte diferite pentru acea perioada, aveau acea situatie deloc de invidiat probabil si din cauza prapastiei culturale. De fapt Grecii si Romanii ii numeau barbari pe toti ceilalti care nu apartineau culturii lor. Pe timpul Apartheidului, am vazut la televizor cum unui negru din Europa i se permitea sa faca baie in piscina unor albi, lucru inacceptabil pentru un negru autohton. Dar acesta era…din Europa, cum s-ar spune cultura Europeana ii mai spala din caracterul de negru. Romanii din Grecia Medievala erau dispretuiti de Greci, in ciuda marilor asemenari genetice, chiar a identitatii de religie, din cauza diferentelor de limba si cultura, asa cum arata documentele Bizantine, citate de George Murnu in cartea sa despre “Istoria Aromanilor”.

Recent am vazut pe pielea mea care inca purta urmele unor arsuri solare de gradul II discriminarea pe baza apartanentei la o anumita tara. Si era la nivelul unor intruniri stiintifice internationale… Faptul ca probabil port genele primilor locuitori ai Europei si pe cele ale creatorilor primelor civilizatii ale acestui continent (civilizatia a inceput in sudul Europei, oamenii din sud sunt considerati primii locuitori ai Europei), m-a ajutat la fel de mult cat i-a ajutat pe Evreii din timpul celui de-al doilea razboi mondial faptul ca cele mai stralucite minti ale epocii apartineau nationalitatii lor.

In concluzie, ideea de umanitate e ceva nou, sofisticat, ce apartine mai degraba filosofilor, decat oamenilor obisnuiti. Pentru ei, om e doar cel care e ca ei, mai ales cultural. Dar rasismul (discriminarea de orice fel) e in natura animala, nu numai umana. Cimanzeii isi izoleaza semenii care au suferit accidente, care au ramas cu sechele in urma unor maladii, ca poliomielita, asa cum observa Jane Goodall. Orice diferenta care se sustrage normei poate fi sursa de discriminare. Faptul de a fi alb cultivat heterosexual nu te face imun la discriminare chiar in Europa. Oricand poti fi o minoritate abjecta. Putini stiu ca detinutii politici au fost intr-o perioada considerati “dusmani ai poporului” si au cunoscut dispretul fara margini al semenilor, astfel incat puscaria a ramas doar un aperitiv pentru situatia in perioada comunismului.

Apartenenta la un grup

Pentru cei mai multi oameni, daca nu esti aparat de legi, adica intr-un fel de oameni puternici, devii foarte vulnerabil. Oamenii in societatile corupte sunt foarte vulnerabili in fata abuzurilor pentru ca legile nu se respecta, justitia nu functioneaza. Atunci trebuie sa ai protectori, ceea ce in Romania se traduce de exemplu prin pile. Daca lucrezi la stat, dar nu numai, si nu ai pile, vei cunoaste discriminarea indiferent ce calitati individuale care te recomanda pentru postul pe care il ocupi ai avea. Ziarele sunt pline de exemple in acest sens. Evreii au fost alesi ca tapi ispasitori de Hitler pentru ca nu le lua nimeni apararea. Chiar asa s-a exprimat calaul lor. Cand devii un paria, cand esti exclus din societate, cand nu te mai apara legile, esti extrem de vulnerabil. La fel se intampla cu emigrantii, ei nu au armata si justitia in spate, nu sunt aparati. Oricat de ciudat ar parea, statele moderne functioneaza pe principiul gastilor de cartier, daca nu faci parte din niciuna, ai cam incurcat-o. Daca esti dintr-o gasca mica, de importanta minora, cum e Romania, nu e prea bine. Dar ea e intr-o gasca mai mare, UE, ceea ce ajuta intr-o oarecare masura. Dar nimeni se revolta de situatia imigrantilor din statele non-UE, de faptul ca si ei sunt in primul rand oameni, nu cetateni, s-au nascut ca membri ai unei specii, in primul rand, apoi ca membri ai unei gasti.

Si totusi exista diferente rasiale

Oamenii sunt diferiti, desi varietatea in cazul oamenilor de pretutindeni e mai mica decat in cazul unei populatii de gorile de munte. Dar orice biolog stie ca unele populatii sunt mai predispuse la anumite boli. De asemenea, se stie ca in muzica actuala, negrii au avut o mare contributie, iar in muzica populara din multe tari ale Europei, poarta amprenta influentei Romilor. Cel mai cunoscut produs de export din Spania este Flamenco, un dans creat de numeroasa minoritate Roma din aceasta tara.

Pe de alta parte e adevarat ca negrii au in medie creierul ceva mai mic decat albii, femeile albe au creierul in medie de dimensiuni asemanatoare cu barbatii negri, dar ceva mai mic decat barbatii albi, totusi ele au scoruri mai bune la unele teste decat negrii.Teste create de albi, pentru albi, desigur. Si totusi, trebuie sa existe si diferente mici intre aptitudini. Ceea ce e clar e ca la albi talentul muzical e mai rar decat la Tigani si la oamenii de culoare. Ar fi normal ca alte talente sa fie mai dezvoltate la ei. In “Civilizatia foametei” este prezentat motivul foarte prozaic, fara nimic ezoterism, fara avantaje evolutive misterioase, al diferentelor dintre marimea creierului in diverse populatii, ca si motivul cresterii acestuia in istoria speciei. Modelul e concordant cu datele de acum din diverse populatii, dar si din trecut.
Ceea ce mai putin se stie, e ca unii dintre cei mai mari ucigasi din istorie au avut creiere pe masura faptelor, adica foarte mari. In multe cazuri de autism, creierul e mai mare decat in media populatiei. Foarte probabil ca diferentele de marime ale creierului sa fie implicate mai degraba in niste reglaje comportamentale, care se reflecta in unele teste de aptitudini. Asta suna cam ca faptul ca oamenii pasionati de stiinta o sa ia scoruri mai bune la testele de stiinta decat cei pe care stiinta nu-i intereseaza, de exemplu. Oare de aceea exista atat de multa coruptie in Africa, dar nu exisa terorism organizat negru, si nici nu se preconizeaza razboaie mondiale care sa porneasca din Africa? Chiar daca putem specula pe aceasta tema, Africa e in aceasta stare in primul rand din cauza mostenirii colonialismului. In primul rand niste diferente culturale subtile, legate de istorie, fac sudul Europei mai corupt decat nordul.

Dar societatea ar trebui sa tina seama de potentialul uman diferit al diverselor populatii si sa-l exploateze in mod pozitiv. Globalizarea exista, fie ca vrem, fie ca nu. Votul Germanilor pentru Hitler si partidul lui in 1933 a condus la moartea a milioane de oameni. Si atunci gradul de globalizare nu era ca acum. Dar istoria se repeta….

ro

Omul nu a inventat minciuna. Exista multe specii de animale care disimuleaza pentru a obtine diferite lucruri (aparare, sex, hrana), ba chiar plante (plantele carnivore etc.). Dar omul e singura specie care cauta adevarul, singura specie care vrea sa se cunoasca pe sine, sa isi cunoasca natura.

Dar privilegiul cautarii adevarului, despre lume si despre sine, il au din pacate putini oameni. In primul rand pentru ca e dificil, in al doilea rand ca e dureros. Adevarul e ca si bautura aceea tare, al carei nume vine de la “otel” in rusa, nu-i facem reclama, pentru cei puternici. Pentru ceilalti raman jumatati, sferturi, zecimi, sutimi de adevar sau minciuni, uneori mai simplu de inteles si de acceptat. Oamenii vor sa fie indoctrinati, le place, prefera sa li se intample acest lucru, decat sa caute si sa accepte adevarul. Sunt multe studii in acest sens, citate si in “Civilizatia foametei”, dar si de catre Wilson in “Sociobiologia” (Humanitas).

Indoctrinarea ucide

Dar acest aspect al naturii umane e mai periculos poate decat uciderea deliberata a congenerilor, un fenomen rar la alte specii (dar prezent la rudele noastre cele mai apropiate, cimpanzeii). De fapt, unul dintre motivele vehiculate ale uciderii congenerilor este indoctrinarea. Armele care creaza o distanta intre adversari, astfel incat nu mai percepe semnalele de supunere, care in mod normal duc la incetarea luptei, dar si pseudospeciatia, tratarea membrilor propriei specii ca si cand ar fi ai altei specii, sunt alte ipoteze care explica acest comportament uman (Civilizatia foametei_Comportamente umane aberante). In aceeasi carte, e prezentata si o alta explicatie, noua dupa cunostintele mele (n-am gasit-o pe nicaieri) aceea a faptului ca omul, ca si cimpanzeul, dar si alte specii de mamifere, are capacitatea de “a se rupe de mediu” in anumite conditii, de a nu mai observa ce se intampla in jurul sau, ceea ce il face sa ignore semnalele de supunere. Puterea de concentrare il face sa nu vada in jur in conditiile in care nu e violent sau agresiv. Dar nu asta e subiectul acestui articol.

Omul- facut sa fie indoctrinat

Dar indoctrinarea e vinovata de uciderea congenerilor, printre alte, la fel de grave. Si de unde vine indoctrinarea? De ce omul e atat de usor de indoctrinat? Una dintre tentativele de explicare a unor caractere umane (printre care pierderea blanii, grasimea de rezerva, cresterea creierului), destul de veche, este neotenia, adica pastrarea caracterelor de embrion la adult. Fara a intra in amanunte, a explica ce e neotenia, ca e vorba de o anumita nuanta a neoteniei la om. Omul nu numai ca are caractere de embrion (lipsa parului de pe corp, par pe cap, cum au puii foarte mici ai altor primate), dar aparitia lui are multe puncte comune cu puii de primate.

Neotenia se refera nu numai la caractere morfologice, dar si la cele psihologice. Puii mamiferelor, ca si copiii, sunt mai supusi, mai docili, asculta de adulti intr-un mod in care animalele adulte n-o fac. Puii se joaca, omul, un animal neoten, se joaca si ca adult. Mamiferele domestice sunt neotene (de ce apare in Civilizatia foametei), blandetea lor a fost candva factor de selectie care a ajutat la domesticirea lor. Ele sunt docile si ca adulti, cainele e neoten fata de lup (de exemplu, puii de lup latra, nu lupii adulti), cainele adult e foarte prietenos, lupul adult, desi poate fi destul de sociabil, nu se ridica la nivelul cainelui. Neotenia face posibila invatarea indelungata, creativitatea, care are puncte comune cu jocul.

Dar orice medalie are doua fete. Un animal care e mai docil, mai ascultator, care accepta mai multe dintre partea liderului, asa cum copiii accepta din partea adultilor, poate fi mai usor indoctrinat. Un experiment prezentat recent pe National Geographic arata copii (pui de om) care invata sa deschida prin mai multe operatii, unele inutile, o cutie. Ei imita totul, pas cu pas, nu numai operatiile utile. Cimpanzeii adulti nu fac asta, ei repeta numai operatiile relevante pentru deschiderea cutiei. Sa fie cimpanzeii mai destepti decat copiii, puii de om? Asa cum se spunea si in reportaj, copiii au incredere in invatator, asa cum este perceput cel care i-a instruit sa deschida cutia. El are autoritate, ceea ce la cimpanzei nu se intampla. Pentru ca ei nu sunt neoteni, am adauga noi. Autoritatea aceasta se aplica si la oamenii adulti, care se comporta intr-un fel ca puii de cimpanzeu.

Fara neotenie, prin urmare o anumita docilitate, nu am fi azi 6 miliarde, nu am locui inghesuiti in mari orase, nu am fi suportat multe in istorie, nu am fi facut civilizatii. Neotenia permite aglomerarea. Dar fara ea n-am fi fost cu atata usurinta indoctrinati. Fara ea, nu ne-am fi ucis cu atata sarg intre noi, nu ne-am fi urat, nu am fi facut mult rau.

Ecuatia religiei

Si inca ceva: nu am fi avut religie! Religia e un mijloc de indoctrinare a unei populatii, grup uman, in scopul foarte binecunoscut de exploatare, impartire inechitabila a resurselor. Asta nu spun eu in carte, asta se stie foarte bine, nu as fi vehiculat intr-o carte originala o banalitate atat de mare. Preotii maiasi care ucideau in mod spectaculos oameni fericiti de a fi alesi sa fie sacrificati faceau asta in scopul de a-si mentine privilegiile. La fel inchizitorii, cruciatii etc. Ce fel de oameni sunt acestia din punct de vedere moral, nu e greu de ghicit. Ce om onest ar accepta sa fie luat de o populatie traditionala (de salbatici) drept zeu? Ce om onest accepta sa insele alti oameni? Dar acesti oameni au profitat de niste caracteristici tipic umane: frica de necunoscut, de natura, usurinta de a fi indoctrinat (deci neotenia), eventual gandirea simbolica, care face oamenii sa vada lucruri acolo unde nu sunt (cati il vad pe Iisus, pe Fecioara Maria in diverse pete?).

Ecuatia aparitiei religiei (mai precis a credintei) ar putea fi neotenie + gandire simbolica. Fara aceste conditii, e greu sa ne asteptam la aparitia religiei. Cimpanzeii nu au nicio sansa sa aiba zei.

Educatia si pericolul indoctrinarii

Cunoscand natura umana, marea ei capacitate de indoctrinare, mai ales in copilarie, responsabilitatea educatiei e foarte mare. Oamenii se urasc pentru aspecte culturale, cum ar fi limba si religia, insusiri care nu spun nimic despre ei ca oameni, in care nu se manifesta deciziile lor, pentru ca au fost educati sa urasca alti oameni pe aceste principii. Sa fim seriosi, cine ar alege sa fie chinez, daca ar avea aceasta posibilitate, mai ales avand in vedere ca invatarea semnelor chinezesti nu e prea placuta? Si totusi, unul din 5 oameni e chinez…Altii vorbesc tot felul de limbi ciudate, unele impuse stramosilor lor cu sabia de catre cuceritori (cele mai multe, inclusiv a noastra), altii sunt musulmani, evrei, crestini, hindusi etc. Foarte putini isi aleg ideologia, religia, limba si cultura e si mai greu.

Dar efectele indoctrinarii, educatiei din copilarie, dar nu numai, asimilata fara rezerve, se vad in fiecare zi. Oamenii sunt adesea superficiali, ceea ce e mai greu e ca uneori judecatile noastre de valoare sunt superficiale. Unele sunt rezultatul indoctrinarii sau sunt intarite prin indoctrinare. Celor care le e greu sa gandeasca le consuma nemestecate.

Recent, a fost un adevarat scandal in jurul cazului unei profesoaredin Zalau, directoare de scoala, ale carei poze sexy au ajuns pe net. Desi femeia era buna profesionista si apreciata de elevi, toate tunurile au fost indreptate contra ei. Sa-si dea demisia! Din pacate, asta s-a si intamplat. In acelasi timp, s-au difuzat mai multe stiri despre fraude la bacalaureat, teze identice, bani de protocol, fapte de care pe un om normal ar trebui “sa-l doara mintea”. Dar nu a curs atata cerneala, si nici atata adrenalina din cauza asta, cum a curs din cauza “pornoprofesoarei”. La ce se ajunge prin indoctrinare: niste poze sexy ale unei femei atragatoare sunt o crima, iar furtul la toate nivelurile, de la elevi la profesori, e trecut cu vederea. Femeia, prin acele poze, nu numai ca nu a facut rau nimanui, chiar a facut placere. Sexul nu e o crima, ceea ce diferentiaza omul de alte animale (inafara de inruditii cimpanzei bonobo, dar si delfinii) este sexul de placere. Exacerbarea instinctului sexual nu e animalica, ci umana. Pe cand furtul, inselatoria, sunt si la alte animale, pe de alta parte, sunt dezastruoase pentru o societate. Din pacate, in 2008 s-a ajuns la sanctionarea unui om competent pentru ca si-a aratat fundul pe net, iar cei care au luat bani de la elevi sa-i lase sa copieze au ramas nepedepsiti, mai mult, autoritatile nici nu s-au aratat prea dornice sa-i identifice.

Daca i-ai intreba pe cei porniti contra acelei profesoare, care e motivul furiei lor, ar spune ca nu era un exemplu pentru copii. Dar cei care ii lasa sa copieze, le iau bani de protocol, le schimba tezele la bacalaureat, sunt un exemplu? E mai simplu sa gandeasca asa, de fapt sa simta asa, in creierul lor, sexualitatea exprimata e asociata cu o incarcatura afectiva puternica, tabu-uri, pe cand operatiunile fraudei sunt complicate, incerte etc. Daca indoctrinarea face azi asemenea victime, ce ne mai miram de vanatoarea de vrajitoare, de teroristii islamisti care ucid oameni nevinovati?

Educatia oamenilor, mai ales la cele mai fragede varste, trebuie privita cu mai multa seriozitate, asa cum natura umana, cu implicatiile ei in viata de zi cu zi, dar si a mersului societatii, trebuie privita cu mai multa seriozitate. Ideea de libertate umana, de drepturi naturale, ar trebui sa evolueze fata de ceea ce era acum peste 200 ani, in timpul Revolutiei Franceze, apoi a fost garantat in Constitutia Americana. Acum stim mai multe despre om, despre natura umana. Iar un drept fundamental al omului ar trebui sa fie nu numai libertatea de gandire, ci libertatea de a fi invatat si stimulat sa gandeasca de mic. Dreptul la placere ar fi altul. Dar despre asta, altadata…

ro

In Romania nu te poti face de ras, nu esti sanctionat daca faci lucruri rele, nu esti recompensat daca faci lucruri bune. Din pacate, Capitala Romaniei nu face exceptie in acest sens. Ca o consecinta a acestui fenomen, Oprescu este noul primar al Bucurestiului. Desi am fost victima hotilor de buzunare, a hartuirii nenumarate si variate ale minoritarilor coloarati, nu am niciun fel de resentiment fata de acesti oameni defavorizati. Ei (mi)-au facut ceea ce au facut din lipsa de educatie, de cultura, sau pur si simplu pentru a supravietui. Cine a vazut hot de buzunare milionar? Hotul de buzunare vrea doar sa supravietuiasca, adesea intr-o lume care nu ii da alte sanse.

Dar plagiatul mi se pare mult mai grav decat furtul de buzunare, furtul rufelor de pe sarma, furtul fructelor din curte in timp ce locatarii se afla acolo, hartuirea sexuala pe strada etc.
Plagiatul apare pentru supravietuirea sau ascensiunea pentru o anumita functie inalta, nu pentru supravietuirea pura. Plagiatorul fura persoana careia ii ia munca _iar munca intelectuala nu e orice munca, e o munca nu numai pentru “alesi”, dar presupune un consum nervos extraordinar, o investitie de timp extraordinara, o mare daruire afectiva, deci cand furi o munca intelectuala nu e ca si cand ai fura un obiect_dar fura si societatea. Nu numai ca poate distruge destinul unei persoane (au existat oameni care s-au sinucis atunci cand inventiile lor au fost furate), dar tine in loc societatea. Plagiatul distruge progresul, franeaza noul cu adevarat valoros. Daca o persoana ajunge sa ocupe o functie inalta pe baza plagiatului, in locul uneia care merita acest lucru, care avea sanse mai mari de a aduce progres, inovare, valoare, distruge sansele ca societatea sa beneficieze de toate aceste posibile efecte pozitive pe care le-ar fi adus ocuparea acestei functii pe competenta.

Progresul tehnic, stiintific, social, economic, in comunism a fost cel care a fost pentru ca acea societate era profund corupta, functiile inalte erau ocupate nu pe competenta, ci pe dosar, pile etc. Competitia reala e baza progresului. Dar la noi, in Romania, zicala “sa castige cel mai bun” e desueta. Chiar cu ocazia unui meci in care juca echipa nationala (cu Italia la acest campionat european), un reporter a urat echipei nationale sa castige ea, chiar specificand ca de data asta nu vrea sa castige cea mai buna echipa. Toti dorim sa castigam, sa castige echipa favorita, dar uneori, aceste castiguri ne pot aduce pierderi pe termen lung, uneori avem mai mult de castigat daca suntem invinsi, iar cei mai buni decat noi castiga in defavoarea noastra. Ce ar fi fost daca la Cernobal, in locul acelor tineri ingineri care au determinat explozia din 1986 ar fi fost altii, care ar fi evitat acel dezastru? In cercetare, chiar daca pare o activitate monotona, nespectaculoasa, rezultatele pe termen lung pot fi dramatice. Ocupand o functie importanta in locul cuiva care ar fi putut aduce adevarate minuni sau macar ar fi creat conditiile pentru asta, poti face mai mult rau decat Jack Spintecatorul.

Din pacate, societatea te pedepseste daca ucizi un om, nu daca ucizi milioane, daca furi o paine, nu daca furi sansele oamenilor de a trai mai mult, mai bine, de a se bucura mai mult de viata. Plagiatorii din domeniul stiintei cam asta fura. SI noi ii votam….

ro

Campania electorala reincepe pentru turul al II-lea al localelor. Nu intentionez sa amestec politica la acest nivel cu stiinta si afacerile mele cu cartea, dar politica e cel mai important lucru, poate inafara de economie, intr-o societate. De fapt, politicul dicteaza economicului, dar si invers. Diferenta dintre statele dezvoltate si cele mai putin dezvoltate e in primul rand de natura politica, ele au avut o democratie si niste legi care sa sustina dezvoltatea economica, dar si culturala si stiintifica, inainte de a ajunge la acest nivel. In Romania, de obicei oamenii sunt multumiti ca au ce consuma, ca binefacerile societatii de consum au ajuns si la ei, nu se gandesc, de cele mai multe ori, ca nu numai consumul, supermarketul si mall-ul ii diferentiaza de locuitorii tarilor dezvoltate, ci importanta pe care o dau aceste societati culturii, nu numai celei materiale. La no, stiinta, cultura, nu conteaza, si ceea ce e si mai dureros, nu prea exista.

Noul brand de tara: Romania, o tara numai de consumatori

Discutam acum cateva saptamani cu o persoana educata din Romania, care considera ca e bine ca noi sa consumam doar, fara sa producem nimic notabil, fara sa inventam nimic, nici macar un fel de mancare. Sa faca altii asta. Si asta e mentalitatea multora de la noi din tara. Visele celor mai multi romani sunt legate de material, sa-si cumpere casa, masina etc. Astea sunt scopurile lor in viata, zeii la care se inchina. De ce? E in regula sa cheltui aproape tot ce castigi pentru a-ti asigura un adapost, locuinta e cam mult spus, pentru ca a locui inseamna altceva, dar nu e in regula sa consumi cultura, sa iesi in oras, acolo banii se considera ca se risipesc. Consecinta saraciei in care am trait? Probabil. A lipsei de educatie? Probabil. Dar si a politicilor care incurajeaza o astfel de viata, astfel de mentalitati. Sigur. Animalele investesc si ele toata energia in hrana, adapost, reproducere. Diferenta dintre om si aninal este cultura, incluzand aici si cultura materiala. Oamenii se adapteaza prin cultura la mediul in care traiesc, nu am fi reusit sa traim in aproape toate zonele de clima de pe planeta daca nu am fi avut cultura, adica bunuri create de noi. Si inventate de noi, desigur. Daca noi, Romanii, acceptam sa fim numai piata de desfacere pentru cultura materiala a alora, nu vrem sa inventam si sa aducem nimic nou, ne pierdem cu totul identitatea, si asa destul de greu de identificat. Noul brand de tara ar fi “Romania, o tara exclusiv de consumatori, unde nu se inventeaza nimic, nu se face stiinta, nu se face cultura!” Din pacate, chiar ni se potriveste.

De unde incepe buba? Bineinteles din comunism. In Romania comunista, promovarea se facea pe dosar, apartenenta la Partidul Comunist, calitatea de a fi agreat de Securitate, vezi cazul Academicianului Balaceanu-Stolnici. Deci orice inafara de competenta. Universitatile, institutele de cercetare erau pline de astfel de oameni, ajunsi acolo pe dosar. Acesti oameni, foarte corupti, au blocat ascensiunea celor competenti, care astfel le-ar fi stricat piata. In consecinta, acestia din urma ori nu au ajuns in cercetare, ori au plecat daca au avut norocul sa se strecoare. Mediul uman a fost si este inca infect in institutele de cercetare romanesti, tensiunile sunt puternice, invidia si mancatoria sunt omniprezente, ca si hartuirea celor capabili, care “strica piata”. Cu astfel de oameni, nu s-au creat scoli de gandire, nu s-au format tineri cercetatori. De fapt in Romania nici nu prea mai exista tineri cercetatori, mai ales in unele domenii, precum cel biomedical. In parte pentru ca numarul cercetatorilor in general s-a redus, predominand veteranii. Angajarile se fac greu, si aproape numai pe baza de pile si nepotism. E atat de greu sa nu gasesti relatii de rudenie intr-un institut de cercetare din Romania, incepand de la telefoniste si soferi, pana la director, toti si-au adus rudele. Daca in sport, o situatie similara este vizibila, prin rezultatele obtinute la concursurile internationale, in cercetare e mai putin vizibila. Romania se afla pe ultimele locuri la productia stiintifica din Europa. A fost o mare realizare cand in top 500 al celor mai bune universitati din lume a aparut una romaneasca, fapt care ma mira foarte mult, cunoscand acest mediu.

Lipsa scolilor de gandire, coruptia si nepotismului, fac din institutele de cercetare romanesti niste institutii care impart resurse de la stat (acum din ce in ce mai multe si mai inutil cheltuite), nu care creaza valori. Cu asemenea personal, aceste institute nu vor avea rezultate nici in 1000 ani. Ca dovada sunt titlurile stupide ale temelor de cercetare finantate cu generozitate de la bugetul statului. Din banii “capsunarilor” si ai fermierilor Romani!

Dar pana la urma ce conteaza, institutele oricum au personal din ce in ce mai redus, celor care se pensioneaza sau pleaca li se blocheaza posturile, iar cercetarea trebuie sa se faca la universitate? Din pacate, universitatile nu sunt mult diferite, iar daca sunt, sunt in sens rau. Pentru ca aici sunt si mai multe resurse de impartit, lupta pentru ele e si mai mare. Plagiaturile nu sunt cazuri izolate, sunt regula, ca si spaga perceputa de la studenti. Ar fi interesant ce procentaj din lucrarile personalului universitar sunt originale, in limita in care pot fi, si cate sunt plagiaturi. Manualele profesorilor sunt adesea plagiate atat de ieftine, incat se vede diferenta de stil a a cartilor straine dupa care au fost traduse si apoi imbinate. Concursurile sunt aranjate, nu poate participa oricine, ca in strainatate. Poti sa ai Premiul Nobel, daca nu ti s-a scos post la concurs, nu ai cum sa ajungi universitar in Romania.

Scoli de gandire in universitate? In asemenea sistem, in niciun caz. Cand selectia se face pe baza coruptiei sau a apartenentei la o ginta universitara, sansele sunt aproape inexistente. De unde sa apara dintre acesti oameni talentati si pasionati, cand ei sunt acolo pe alte criterii? Daca ne gandim cu cata grija isi angajeaza marile firme contabilii, cate interviuri, teste psihologice, pentru a avea performanta, iar la noi, personalul universitar ajunge acolo pe dosar, in care nu trebuie sa fie neaparat lucrari peer reviewed, adica lucrari a caror informatie a fost verificata de niste specialisti independenti, care nu ii cunosc pe autori…Cazul doctorului Oprescu e celebru. A fost suspectat ca dosarul lui nu cuprindea nici macar numarul necesar de lucrari aparute in reviste romanesti (neindexate).

Daca nu ne place metoda ISI (cu lucrari peer reviewed), contestata in Romania, atunci ce punem in loc? Exista vreun test psihologic macar pentru un om care vrea sa faca cercetare? Nu. Si totusi, se recunoaste faptul ca foarte putini oameni sunt apti pentru cercetare, foarte putini oameni sunt creativi, pasionati, au calitatile necesare?Atunci pe ce criterii ajung ei acolo, daca nu stim nimic despre ei? Toata lumea stie, nimeni nu face nimic. Asa se ajunge la declaratii foarte picante ale unor oameni de stiinta Romani, adesea cu functii, unele aparute la televizor.

Noi tocim, nu gandim

Ce-i de facut? Ce ar trebui facut ar trebui sa inceapa de la clasele mici. Ar trebui creata o noua optica despre ceea ce e cu adevarat valoros. Scoala la noi, incepand din clasele mici si pana in facultate, unde se scrie in continuare dupa dictare si unde gandirea originala si creativitatea nu sunt in niciun fel incurajate, se bazeaza pe toceala. Toceala e respectata, nu gandirea, intelegerea, creativitatea, care nu valoreaza nimic. Acum admiterea la liceu, la facultate se face pe baza notelor (care se stie cum se obtin). Am gasit mai demult un articol in New York Times, in care se critica un sistem asemanator de admitere la facultate, care functioneaza in State. Numai ca acolo notele nu se iau pe pile, sistemul incurajeaza gandirea si creativitatea, iar pe langa note, iti trebuie si alte activitati inafara programei pentru a obtine un punctaj mare. Sistemul era criticat pentru ca o persoana care reuseste sa ia note bune si sa indeplineasca toate acele conditii, are putine sanse sa mai fie interesanta. Dar era acolo la ei, la noi nu conteaza daca esti interesant. La noi nu faci lucruri, ocupi functii, asta era si asta e in continuare idealul, nu numai in mediul academic. La noi ideile nu au nicio valoare, de aceea se fura cu atata usurinta in mediul academic. Daca elevii ar sti de mici ca ideile fac bani, si ca a fura o idee echivaleaza cu a fura un lucru, lucrurile s-ar putea schimba in timp.

Recompensarea tocitului vine probabil tot din incompetenta personalului cu functii in invatamant si cercetare in comunism, care apela la tocit, pentru ca era cel mai usor. Sa recompensezi lucrurile inteligente trebuie in primul rand sa poti sa faci diferenta intre ele pe aceste criterii. Si stim cine erau persoanele importante in epoca si din ce medii se recrutau…Fostii nomenclaturisti nu trebuiau votati pentru ca erau niste oameni profund corupti, in cazul in care nu erau si profund incompetenti. Nu poti accepta situatia dintr-o tara comunista, avand o functie, daca nu esti corupt.

Acum lucrurile s-au mai schimbat, dar invatamantul universitar si cercetarea (cel putin in unele domenii) sunt enclave temporale ale comunismului. Acolo comunismul, un sistem supercorupt, functioneaza in continuare. Atunci cum se poate vota un exponent al acestui sistem?

ro