Civilizaţia Foametei

Sambata (23 mai 2009) in Bucuresti a avut loc marsul diversitatii, unde minoritatile sexuale (in minoritatea numerica fata de fortele de ordine) au defilat exprimanu-se in felul lor, pe care personal il gasesc destul de amuzant si interesant, dar nu vulgar. Ca un termen de comparatie, dupa ce manifestatia minoritatilor sexuale s-a terminat, am vazut la metrou Unirea un grup de suporteri ai unei echipe de fotbal, care strigau foarte tare, cantau cu voci brutale, iar cand un calator le-a atras atentia asupra modului agresiv de manifestare intr-un spatiu public, a fost bombardat (din fericire numai ) cu invective. Intrebarea fireasca:  ce parere au organizatiile Provita, Alianta Familiilor din Romaniasi Forul Ortodox Roman, care au pregatit o contramanifestatie fata de marsul diversitatii,  numita marsul normalitatii, despre acesti suporteri zgomotosi? Sunt ei mai putin nocivi pentru educatia copiilor care ii vad manifestand decat gay-i si lesbienele? Ei sunt normalitatea…

Avand in vedere ca violenta si razboi-ul (ca asta fac suporterii, se comporta ca la razboi, simuleaza un mic razboi, sau in termeni mai blanzi, ca bandele de cartier rivale, mecanismele psihologice care le guverneaza comportamentul sunt aceleasi) au fost factori importanti in istoria societatii umane, ei reprezinta normalitatea. Unii specialisti chiar considera ca a existat o selectie pozitiva in sensul cresterii violentei, fapt foarte usor de constatat in unele societati umane (de exemplu indienii Ute, descrisi de Lorenz).  Violenta e normala, dar din punct de vedere sexual, acesti oameni sunt oare pe placul acestor organizatii luptatoare pentru normalitate? Sunt ei chiar heterosexuali?

De la anus la sinucidere pasionala

Pentru a raspunde la aceste intrebari ar trebui sa definim homosexualitatea, dar si heterosexualitatea.  Si lucrurile nu sunt chiar asa de simple cum par la prima vedere.  De cele mai multe ori, oamenii cand se gandesc la homosexuali reduc  acest comportament sexual la actul sexual anal in cazul barbatilor, ceea ce pare foarte dezgustator, sau la stimularea clitorisului in cazul femeilor. Acest lucru se intampla din nefericire in Romania la case foarte mari. Intr-o emisiune difuzata pe Realitatea Tv vineri, Adrian Paunescu, numit candva de Radio Profm, cel mai mare poet in viu, a exclamat la un moment dat ” ce normalitate? normalitatea prin anus?”.  Daca asta e nivelul unui poet, la ce sa ne asteptam la oamenii simpli? Homosexualitatea nu presupune numai atractie sexuala, disponibilitatea de a face sex cu persoane de acelasi sex, ci disponibilitatea de a avea relatii romantice cu un anumit sex. Un studiu de acum cativa ani arata ca persoanele bisexuale pot face sex cu ambele sexe, dar disponibilitatea pentru relatii romantice e numai cu un sex. Adica o femeie bisexuala e atrasa cu adevarat afectiv numai de un sex, femei sau barbati, la fel un barbat bisexual. De asemenea, se stie ca exista o prostitutie masculina practicata de barbati heterosexuali, care fac sex homosexual, dar numai pe bani, fara implicatii afective, insasi atractia sexuala nu exista in acest caz.  Despre prostituatele femei se stie ca sunt foarte adesea lesbiene, tocmai de aceea le e usor sa se implice in aceasta afacere, in care nu investesc nimic afectiv, nici macar ca atractie sexuala.

Homosexualitatea inseamna mai mult decat relatii sexuale intre indivizi de acelasi sex, inseamna afectiune, pasiune, crime si sinucideri pasionale. Orice om de bun simt ar suferi sa afle ca exista o societate care refuza dreptul la casatorie a doua persoane heterosexuale, asa cum se intampla in India, cand oamenii sunt din caste diferite. Dar daca acolo e vorba de prejudecati, in tara care ar trebui sa fie cea mai mare putere economica a lumii, Uniunea Europeana, situatia e si mai frapanta, fiind reglementata juridic.  Iar Romania e o tara din Uniunea Europeana…

Probabil in nicio alta cultura decat cea Occidentala, partenerii implicati in actul casatoriei nu au mai multe drepturi, ceea ce ii face pe multi heterosexuali reticenti in a semna un astfel de contract, homosexualilor care doresc sa daruiasca toate aceste privilegii cuiva, li se refuza aceasta posibilitate.  Intr-o societate care acorda atata atentie relatiilor conjugale, in care sotul/sotia are acces direct la bunurile, asigurarea de viata, copiii conceputi sau adoptati in timpul acelei relatii (chiar daca nu sunt ai lui), relatiile homosexuale sunt discriminate grav. Oare homosexualii nu au acelasi drept la viata personala pe care il au si heterosexualii?

Sinceritatea homosexualilor

Acum cativa ani, in urma unei discutii cu matusa mea, acum in varsta de 85 ani, ea se arata mirata de atentia pe care mass media o da homosexualilor. “Ce atatea discutii despre homosexuali? Mare lucru! Romanii erau jumatate homosexuali…” Homosexualitatea insa nu incepe din Antichitate, si nu incepe la om.  Comportamentul homosexual a fost inregistrat la multe specii animale, incepand de la reptile, pana la alte mamifere si pasari (de exemplu gaste).  Foarte interesant e insa faptul ca la cimpanzeii pigmei, bonobo, Pan paniscus, considerati specia cea mai apropiata de om, chiar mai apropiata decat cimpanzeul comun, Pan troglodytes, homosexualitatea, in special feminina, e foarte extinsa. Comportamentul lor sexual seamana extraordinar cu cel uman. Nu numai ca aceste primate foarte simpatice fac sex  inafara perioadei reproductive, mai precis fac sex de placere, femelele avand orgasmul specific uman, de tip masculin, dar lipsa lor de prejudecati sexuale nu se opreste aici. Femelele bonobo, dincolo de imaginatia extraordinara a pozitiilor, se anagajeaza adesea in acte sexuale lesbi, care au un rol social deosebit, intarind relatiile de prietenie intre femele, care culmea, sunt straine in grup, adica nu sunt inrudite intre ele.  Sexul are si la om un mare rol social, importanta pe care multe culturi o da familiei nucleare e o dovada in acest sens. Oricum, probabil prejudecatile existente in multe culturi, inclusiv a noastra, nu le permit oamenilor sa isi manifeste “adevarata fata sexuala”.

Antichitatea pare sa fi fost mai sincera din acest punct de vedere, ca si din altele. Dincolo de de homosexualitatea Romanilor, exersata in timpul numeroaselor campanii, homosexualitatea Grecilor era si mai cunoscuta. In timpul democratiei Ateniene, homosexualitatea era foarte raspandita in randurile paturilor superioare, de fapt ale cetatenilor Atenieni.   Intrebarea fireasca:  de unde erau atatia homosexuali in Antichitate? Acum de ce nu mai sunt atat de multi? Probabil homosexualitatea are proportii usor diferite in diverse populatii, desi nu cunosc date in acest sens, dar proportia ei nu trebuie sa fi fost radical diferita de cea de acum. Nu avem insa nici un tablou clar al dimensiunii reale a homosexualitatii in societatea Ateniana. Totusi relatiile sexuale care contau erau cele intre barbati. Intr-o societate care punea atata pret pe cultura, formarea fizica si spirituala personala, femeile maritate erau analfabete, rolul lor fiind acela pur reproductiv.  Singurele femei care existau din punct de vedere al atractiei sexuale cu implicatii afective erau…curtezanele, femei culte si interesante.
Konrad Lorenz, celebrul etolog, laureat al Premiului Nobel, face diferenta in “Asa-zisul rau”,  o carte despre agresivitate, intre homosexualitatea tanarului fardat si aceea a eroilor greci, ca Ahile si Patrocle.  El descrie homosexualitatea la gastele salbatice, unde masculii formeaza adesea cupluri de mare succes, care datorita fortei si comunicarii intre parteneri, ocupa locuri inalte in ierarhie, fiind mai de succes decat relatiile heterosexuale. La gaste, perechile, formate pe baza strigatului de triumf (ceva familiar pentru cei care au trait la tara si au observat gastele) sunt foarte stabile, de cele mai multe ori pe toata viata. Relatia dintre cei doi gascani seamana foarte bine cu relatiile homosexuale dintre eroii Greci reali sau mai putin reali. Tot Lorenz spune la un moment dat ca relatiile sexuale, la gasca salbatica, ca si la om, sunt urmarea fireasca a unei relatii afective bune, pe cand invers nu e adevarat.  In acest caz, homosexualitatea Grecilor antici sau a Romanilor era urmarea fireasca a unor relatii foarte bune. In conditiile in care comunicarea dintre sexe era foarte precara, homosexualitatea masculina, dar si feminina, erau solutia pentru relatii afective reusite. In toate societatile in care comunicarea dintre sexe e slaba apare solutia homosexualitatii. Sultanii aveau adesea amanti, in ciuda haremurilor lor, populate cu…lesbiene, din acelasi motiv.

E acum situatia diferita? Nu, doar tabu-urile. Psihologii spun ca homofobii sunt adesea homosexuali refulati. Suporterii infocati pe care i-am intalnit se simt foarte bine in prezenta altor barbati, partenerele lor femei sunt doar pentru reproducere si menaj. Viata lor, ceea ce ii face sa se simta bine, ceea ce ii reprezinta, e alaturi de prieteni, de alti barbati. In cazul multor femei, situatia nu e foarte diferita. Viata lor e cea alaturi de prietene, numai convenientele sociale le-au facut sa se casatoreasca. M-a socat chiar marturisirea unei tinere femei in acest sens. Cand sotul ei a plecat intr-o delegatie, ea a ramas singura, ceea ce a facut-o “sa simta viata cu adevarat”. La intrebarea logica la aceasta constatare, adica de ce s-a mai maritat, ea mi-a raspuns ca din cauza parintilor, adica a convenientelor sociale. Clar prefera compania mea celei a sotului. Nimic nou sub soare. Stramosii nostri recenti, de acum cateva sute de ani, aveau vieti separate, femeile cu alte femei la barfa pe sant, iar barbatii la carciuma cu alti barbati. Partenerii conjugali erau pentru scopuri economice, procreare si ceva ce cu greu azi am numi sex.

Se pot numi acesti oameni heterosexuali? Ca si Grecii antici, nu sunt capabili de a avea relatii afective cu partenerii de sex opus, diferiti psihologic, ceea ce creaza mult mai multe probleme de comunicare decat in cazul persoanelor de acelasi sex.  Ca si gascanii homosexuali ai lui Lorenz, care nu au relatii sexuale intre ei decat foarte rar, si se pot imperechea cu femele, cu care uneori formeaza un menage a trois, isi pastreaza disponibilitatea de a fi atrasi strict sexual de persoane de sex diferit. Homosexualii sunt superiori acestor oameni tocmai prin sinceritatea si onestitatea lor. Ei nu folosesc doar persoanele de sex opus in scopuri meschine. La ei (unii dintre ei, cel putin), obiectul sexualitatii e acelasi cu obiectul afectiunii. Oare te poti numi heterosexual cand sexul opus  iti determina doar o excitatie sexuala pe baza unor stimuli semnal?

Curajul heterosexualitatii reale

Ceea ce li s-a reprosat homosexualilor, de catre oamenii cultivati si toleranti e tocmai faptul ca ei par lipsiti de imaginatie si egoisti, tocmai pentru ca sunt capabili sa investeasca afectiv numai in oameni foarte asemanatori.  Ayn Rand, creatorea unui sistem filosofic pe care l-a numit obiectivism, condamna homosexualitatea din motive de acest gen, considerand ca relatiile romantice nu sunt posibile decat intre oameni de sexe diferite. Dar daca ne luam dupa aceste criterii, cati oameni sunt cu adevarat heterosexuali? Mi se pare logic ca romantismul sa fie o mare aventura, obiectul relatiilor de acest tip sa fie persoane nu numai de sexe diferite, dar cat mai diferite cultural, genetic etc. Din nefericire, astfel de investitii sunt scumpe din toate punctele de vedere, foarte solicitante, necesita multa forta si mult curaj.  Heterosexualitatea adevarata e pentru cei puternici, toleranti, rabdatori, intelegatori, care accepta provocarile si riscurile. Majoritatea oamenilor, cum arata  studiile, isi aleg parteneri asemanatori chiar fizic, nu numai cultural, si care locuiesc in apropiere.  Ce s-ar intampla daca nu ar fi tabu-uri legate de homosexualitate?

De unde vine homosexualitatea?

Totusi, daca am explicat fenomenul Ahile, cum putem explica fenomenul “tanarului fardat”? Daca pe baza datelor de mai sus putem avansa ipoteza ca bisexualitatea ar putea fi destul de comuna, adica multi oameni ar accepta, pe baza unor legaturi afective, sexul cu persoane de acelasi sex, exista homosexuali adevarati, care se simt atrasi sexual si afectiv numai de persoane de acelasi sex.  Psihologii spun ca nu exista articole peer reviewed care sa arate ca homosexualitatea e inascuta, asa cum sustin unii. Din nefericire, nu prea exista studii legate de sex, cel putin nu atatea cat ar trebui, tocmai din cauza prejudecatilor.  Aceste studii necesita finantare, si multi sunt reticenti in a finanta studii despre sex. Psihologii spun ca homosexualitatea ar fi o consecinta a dezvoltarii psihologice deficitare in prima copilarie, intre 3-5 ani, cand copilul invata sa isi atribuie rolurile parintilor. Daca parintele de acelasi sex e absent, preia rolul celui de sex opus. Oare???

Chiar daca datele care sa infirme asta sunt precare, exista totusi unele. Intr-un reportaj difuzat pe Discovery, am vazut consecintele dezastruoase ale acestei abordari. In urma unui accident la nastere, unui copil de sex masculin a trebuit sa i se faca schimbare de sex, apoi a fost crescut ca o fetita. Totul trebuia sa decurga normal pentru ca orice copil se naste fara o sexualizare clara a creierului, care apare ulterior in urma actiunii factorilor de mediu. Desi unele date aratau ca tratamentul cu testosteron in timpul dezvoltarii intrauterine al soarecilor de sex feminin le-a modificat comportamentul sexual dupa nastere…Viata acelui copil a devenit un cosmar. Rolul de fetita l-a facut foarte nefericit, nu s-a recunoscut in el, adaptarea lui a devenit foarte dificila. Pana la urma a aflat adevarul. Iar pana la sfarsitul realizarii reportajului s-a sinucis…

Ipoteza despre homosexualitate pe care nu am prezentat-o in “Civilizatia..”, dar am prezentat rationamentele colaterale, este una foarte simpla (ar cam trebui sa scriu un articol stiintific despre asta!).  Aceasta ar fi o problema a ritmului dezvoltarii intrauterine. La om timpii dezvoltarii intrauterine sunt alterati, adica exista etape dilatate foarte mult, daca comparam cu alte specii de mamifere. Pe de alta parte, exista date care arata ca stresul prenatal masculinizeaza creierul feminin si il feminizeaza pe cel masculin. Am vazut chiar situatii de acest tip. O femeie  transexuala punea aceasta situatie pe seama unui accident pe care mama sa l-a avut inainte de nasterea ei.  Probabil lucrurile sunt un pic mai complicate. Pe scurt,  organele sexuale se formeaza intr-o etapa a dezvoltarii, mult mai timpuriu, pe cand creierul se dezvolta ulterior foarte mult , in ultimul trimestru de sarcina. Homosexualitatea si transexualitatea ar fi o alta alterara temporala a dezvoltarii creierului. De fapt, diferenta dintre creierul masculin si cel feminin ar fi una de acest tip, o investire usor diferita in unele structuri ca urmare a ritmurilor usor diferite de dezvoltare. Anumite conditii prenatale, ajutate desigur si de o predispozitie genetica, ar putea modifica ritmul dezvoltarii si sexualizarea creierului. In sprijinul acestei ipoteze e faptul ca anumite aspecte legate de dezvoltarea creierului, cum ar fi lateralizarea, sunt asemanatoare la femeile heterosexuale si barbatii gay pe de o parte, dar si la lesbiene si barbatii heterosexuali. Deci, exista similitudini de organizare a creierului la femeile heterosexuale si barbatii gay, dar si la lesbiene si barbatii heterosexuali, probabil datorita unei consecinte a conditiilor de dezvoltare. Homosexualitatea si transexualitatea ar fi in aceste cazuri rezultatul prezentei organelor sexuale specifice unui sex si al sexualizarii creierului specifice altui sex.  O contradictie dintre sexul creierului si al organelor genitale.

Deci, cel putin in unele cazuri, comportamentul homosexual ar fi decis inainte de nastere. Pe de alta parte, unele studii sugereaza ca a creste intr-o familie gay nu modifica orientarea sexuala a copiilor fata de populatia generala. Deci, in acest caz, ipoteza influentei rolurilor parintilor in definirea orientarii sexuale la copii cade. Dar istoria sugereaza alte solutii pentru scaderea ponderii homosexualitatii intr-o populatie. Dupa disparitia democratiei Ateniene, rolul femeii in familie si societate s-a schimbat, relatiile dintre sexe s-au modificat, in arta au aparut reprezentari feminine. De ce? Barbatii nu mai isi ocupau timpul in agora cu alti barbati, petreceau mai mult timp in familie, comunicarea dintre sexe a crescut. Adeptii traditionalismului patriarhal, poate nu stiu, dar valorile promovate de ei incurajeaza comportamentul gay, iar tocmai reducerea influentei lor in societate ar putea aduce unele schimbari, cel putin in unele cazuri, descrise mai sus.

Iar a nu lua legaliza casatoriile intre persoane gay pentru ca acestea nu duc in mod direct la nasterea de copii e cel putin hilar. Omul face sex de cele mai multe ori de placere, nu pentru reproducere. Pe de alta parte, omul se poate defini ca specia care face lucruri care nu sunt neaparat necesare pentru supravietuirea individului sau a speciei (definitie prezenta in “Civilizatia….”). Deci, casatoria dintre persoanele gay e cat se poate de…umana. A venit timpul ca familia sa nu mai fie, cel putin nu in toate cazurile, doar o forma de prostitutie, asa cum a descris-o pedagocul Sovietic Makarenko. Familia patriarhala, departe de a fi sfanta pentru un om care respecta drepturile omului, cam asta e.  In secolul XXI ar trebui sa dam familiei o sansa de a fi un loc unde intra si oameni care vor sa fie fericiti, care incearca sa isi exercite dreptul la cautarea fericirii…

Bibliografie

http://scholar.google.com/scholar?q=sexual+orientation+children+homosexual+parents&hl=en&lr=&btnG=Search

Lorenz, Konrad, “Asa-zisul rau/despre istoria naturala a agresiunii”, Humanitas, 1998, 2005, pag. 224, 227-8, 276

ro

Cu putin timp in urma am citit un articol in presa Romaneasca despre o initiativa legislativa a domnului Ponta, prin care noului cod penal i se va introduce un amendament prin care avortul terapeutic dupa varsta sarcii de 24 saptamani va deveni infractiune, pentru ca, pretindea domnia sa, dupa aceasta varsta, avortul devine crima, pentru ca fatul este considerat o persoana.  Pe ce se baza in aceasta afirmatie? Numai domnia sa stie. Dupa umila stiinta biologica, nimeni nu poate spune cu exactitate in ce etapa a dezvoltarii sale pre- sau chiar postanatale, apare calitatea de om.  Am scris despre asta in “Cand incepe viata umana”.

Om sau Neanderthalian? Doar un copil…

Acum insa imi amintesc o discutie pe care am avut-o in urma cu cativa ani (in 2005) cu un coleg, antropolog cu peste 30 experienta in domeniu. Era vorba despre o controversa recenta la acea data, legata de posibilitatea ca intre omul de Neanderthal si omul modern sa fi fost posibile hibridizari. O descoperire a unui copil care avea atat caractere de om modern, cat si de Neanderthalian, nascuse aceste controverse.  Sigur, cel care il descoperise considera ca e un hibrid. Insa lucrurile in domeniu nu sunt asa de simple cum ar parea la prima vedere.  Colegul meu a caracterizat acel individ aflat in dezvolare pur si simplu “un copil”, despre care nu avem cum sti acum daca era un hibrid sau macar daca apartinea cu exactitate uneia dintre cele doua specii. “Era un copil”.

Pare o banalitate, dar nespecialistii nu stiu ca  puii de om (copiii) nu poseda inca multe dintre caracterele tipic umane.  Copiii mici au toracele asemanator cimpanzeului, nu aplatizat ca la oamenii maturi. De asemenea, pozitia osului hioid, din nou un caracter uman important, cu un rol deosebit in limbajul articulat, nu este cea de la adult, adica mai joasa, pozitie care se definitiveaza abia in jurul varstei de 12 ani.  In schimb, faptul ca degetul mare de la picior, care e opozabil la nou-nascuti, ca la cimpanzeu, era mentionat si in manualele de biologie (cand in scoala se preda evolutionismul in Romania).  Cu alte cuvinte, copiii, cu cat sunt mai mici, cu atat sunt mai aproape de rudele noastre, marile primate.  Ar fi interesant cum explica cei care neaga evolutia acest fapt…Nu avem o definitie clara a conditiei biologice umane, asa ca nu avem cum sa stim cand incepe cu adevarat viata umana. Oricum, e foarte clar ca nu inainte de nastere. Nu avem niciun indiciu ca gandirea simbolica care e considerata un caracter tipic umane, poate cel cu cele mai multe sanse de a defini conditia umana, apare inainte de nastere.  Gandirea simbolica este cea care face posibila si vorbirea, comunicarea de tip uman.

Traditia care condamna pe baza posesiei unui uter

Atunci de unde ideile domnului Ponta? Daca din stiinta nu vin, atunci vin din traditie.  Se pare ca uneori traditia e mai importanta decat stiinta atunci cand e vorba sa influenteze deciziile politice.  Si nu suntem in Afganistan sau Iran. Din nefericire, desi cei mai multi occidentali se revolta cand aud de situatia femeilor din tarile fundamentaliste islamice, nu realizeaza ca traditia incorseteaza si femeile occidentale.  Nu discutam de faptul ca interzicerea avortului terapeutic inseamna condamnarea la moarte a unor femei.  Initiatorul acestui amendament spune ca vor fi trecute niste exceptii medicale in lege.  Dar orice interzicerea a avortului, indiferent de perioada sarcinii la care se refera, reprezinta o incalcare a drepturilor femeii.  Pudoarea care pluteste in aer in ce priveste sexualitatea,  in acest caz feminina, chiar in cultura occidentala, duce la numeroase abuzuri.  A interzice avortul echivaleaza cu a condamna pe cineva daca nu la moarte si la mutilare in cazul comiterii unui avort ilegal, dar la condamnare pe viata in cazul nasterii unui copil nedorit. Ati condamna pe cineva la inchisoare pe viata pentru ca a facut sex liber consimtit? A aduce pe lume un copil nedorit e ceva asemanator.  Cei care vorbesc de limitarea dreptului la avort au discutat cu o femeie care a adus pe lume un copil nedorit? Stie ce devine viata ei dupa aceea? Femeia, de multe ori singura sau implicata intr-o relatie proasta,  nu va mai avea viata personala, cariera ei va fi distrusa, daca are asa ceva, daca nu saracia si disperarea ei se vor adanci.  Societatea noastra care pune accentul pe libertate, condamna jumatate din populatie la a avea o viata programata de o sarcina,  numai pentru ca poseda uter.

Femeia trebuie sa fie unica persoana care decide cand aduce pe lume un copil. Nimeni nu poate obliga un sportiv sa participe la o competitie foarte solicitanta daca nu e pregatit, un alpinist sa faca o escaladare riscanta daca nu se simte in forma, un pilot sa piloteze cand nu se poate concentra, sau pur si simplu un om de rand sa cumpere o casa sau o masina atunci cand nu e pregatit Cu toate astea,  unii isi pun problema sa oblige o femeie sa se angajeze pe viata intr-o investitie riscanta si foarte solicitanta.  Ar avea cineva tupeul sa ii pretinda cuiva, daca nu unei femei, sa faca o operatie riscanta in urma careia sa isi piarda dintii, ca sa nu mai vorbim de alte probleme de sanatate care apar in urma unei sarcini duse la bun sfarsit? Nu cred. Atunci cum i se poate pretinde unei femei sa nasca atunci cand ea nu e pregatita sau pur si simplu nu vrea?

Exista femei care pur si simplu nu vor sa aiba copii.  Femeile nu au venit pe lume ca sa procreeze, aportul lor la dezvoltarea societatii poate fi foarte mare fara a-si implica uterul in aceasta afacere.  O prietena a mea, D.S., a pus punctul pe I in aceasta problema, declarand ca o sarcina nedorita e mai rea ca un viol.  A avea in uter un copil nedorit e mai dureros decat a fi violata, efectele psihologice sunt si mai dure…Si cand te gandesti ca in unele tari Europene,  membre UE, ca Irlanda si Polonia, avortul e interzis, iar in altele, ca Lituania, e limitat, chiar in forma terapeutica… Ce au in comun aceste tari? Catolicismul…Militantii antiavort nu vor sa ucida copii, dar vor sa ucida femei sau macar vietile lor. De asemenea condamnabil e ca in unele tari unde exista multi catolici, ca Germania, biserica intervine in consilierea femeilor care vor sa faca avort, incarcand sa le faca sa-si schimbe optiunile. Daca acest lucru nu se intampla, femeile raman, dincolo de trauma fizica, cu sentimentul de culpabilitate. Sincer, desi adesea consider ca inchisoarea e o masura foarte dura pentru greselile umane, as condamna la inchisoare pe cineva care culpabilizeaza pe cineva care incearca sa isi mentina dreptul la viata.

Femeile nu pot fi reduse la uter, nici macar din punct de vedere sexual

Femeile nu pot fi reduse la uter, asa cum incearca unii. De curand un prieten psiholog, Dan,in urma unei discutii despre nationalism, a avansat ideea ca fanaticii nationalisti au o anumita relatie maladiva cu mamele lor.  Dadea unele exemple din politica romaneasca, de fanatici nationalisti care au veneratie pentru mamele lor, desi sunt niste misogini ordinari in rest. Tot ei asimileaza tara cu mama, astfel fiind practic obsedati de faptul ca mamele lor sau femeile care le poarta genele sa fie violate de straini, adica genele altor barbati sa se amestece cu ale lor.

Daca ne gandim la istorie, la incercarea Atenienilor de a avea o rasa pura intre zidurile cetatii lor, ipoteza lui pare foarte verosimila. Dar tot el adauga ca acesti fanatici mutileaza practic femeile, pentru ca ele sunt mai mult decat mame, in primul rand ele sunt capabile de a simti o mare placere.  Pana la uter, s-ar putea spune, femeile au multe alte chestii prin organele lor genitale care isi cer drepturile.  Si femeile sunt oameni, adica fac sex de placere, care uneori poate sa duca la sarcini nedorite.  Fanaticii religiosi ar trebui sa se intrebe de ce Dumnezeu a facut femeile sa simta atata placere daca ele trebuie sa se comporte ca niste calugarite carora li se permite doar sa procreeze.

Conform teoriei lor, toate au un scop. Care e scopul sexualitatii feminine, diferita de a altor primate? Femelele speciei noastre, ca si cele de bonobo (Pan paniscus) au un tip de orgasm specific, de tip masculin. Acesta este unul dintre misterioasele caractere tipic umane.  S-au avansat mai multe ipoteze despre orgasmul feminin la specia umana.  Practic, rolul lui evolutiv, care conform teoriei evolutiei, trebuie sa duca la cresterea fitness-ului, adica la supravietuirea prin urmasi, ramane inca necunoscut. S-au avansat mai multe ipoteze, de la succtiunea spermei (care are loc si in lipsa orgasmului) pana la imperecherea cu mai multi masculi, care astfel ar fi fost indusi in eroare in privinta paternitatii, ceea ce ar prevenit uciderea puilor. In  “Civilizatia foametei” e prezentata o ipoteza originala, mai lipsita de teleologie decat orice incercare darwinista de a o explica.  Conform acesteia, aparitia orgasmului feminin are o origine “foarte nobila”, fiind legata de dezvoltarea altor organe foarte importante.  In plus, la om si la bonobo, sexul are un rol social foarte mare.

In concluzie, noi, Occidentalii, ar trebui sa nu ne mai revoltam cand auzim de felul cum sunt tratate femeile in societatile fundamentaliste islamice. Diferenta dintre noi si fanaticii musulmani nu e deloc mare: noi nu tinem femeile acoperite si sechestrate in casa, dar le luam dreptul la viata si la fericire.  Si oamenii de stiinta ar vrea sa-si impuna ideile in societate, dar “talibanii stiintifici”, oameni care isi ghideaza viata dupa descoperirile stiintifice, nu ar apela la lovituri sub centura, asemenea adeptilor traditiei.

Cei care sufera pentru “”sufletele copiilor” nenascuti, ar putea salva suflete deja nascute, cum ar fi sa infieze copii din Bangladesh sau India sau ceva si mai simplu, “sa adopte” adulti din iad, adica sa se casatoreasca cu persoane din tari din lumea a III-a, unde nu exista democratie, respectarea drepturilor omului, si in general speranta. Ambele variante sunt mai putin solicitante si riscante decat a aduce pe lume un copil nedorit.  Unii militanti atei ai dreptului la avort nu exclud aceste posibilitati…Din fericire, pe planeta noastra sunt si politicieni decenti, care exprima puncte de vedere de bun simt referitoare la dreptul la avort. Felicitari dlui Obama pentru asta!

http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/850077/Avortul-dupa-comisia-Ponta/

http://movies.yahoo.com/news/movies.reuters.com/quotslumdogquot-child-star39s-mumbai-shanty-home-torn-down-reuters

http://news.yahoo.com/s/ap/20090517/ap_on_go_pr_wh/us_obama_notre_dame

ro avort terapeutic, bonobo, evolutie umana, Neanderthal, Obama, orgasm feminin, Ponta