Civilizaţia Foametei

Cand eram inca in facultate, am imprumutat de la o profesoara o carte despre etologie. Aceasta carte avea si un capitol de sociobiologie. Nu-I mai retin autorul, era oricum American, cartea era scrisa prin ’88 (de ceva timp). Atunci, in saracia aia cumplita, si la cum erau (si sunt) dotate bibliotecile universitatilor, acea carte mi s-a parut extrem de pretioasa. Nu erau bani pentru mancare, iar despre bani de carti de pe net, ca acum, ce sa mai spun?

Stiu ca multe lucruri legate de sociobiologie m-au revoltat cumplit. Eram si atunci feminista, cum sunt din copilarie.O astfel de idee era aceea ca femeile prefera barbati cu bani, resurse, chiar daca acestia nu au cine stie ce gene, ci doar pentru ca un tata cu bani confera mai multe sanse de supravietuire urmasilor, chiar daca acestia, ca si tatal lor, nu au cine stie ce gene. Intr-adevar, cat ai fi de inteligent, de frumos, de bun sportiv in copilarie, daca mori de foame, mori si gata. Daca esti imbecil, urat, imoral, dar ai tai au ce te creste, ai sanse mai mari de supravietuire si de transmitere a genelor. Pana la urma, aceasta teza a sociobiologiei, o stiinta care incearca sa aplice darwinismul, evolutia prin selectie naturala, si in explicarea comportamentului, parea al naiba de logica. Dar sigur cei care au ajuns la concluzia asta sunt barbati, pentru ca orice femeie (daca nu e frigida sau lesbiana) stie ca o astfel de alegere neaga pur si simplu natura sexualitatii feminine. E ca un viol liber consimtit. A intretine relatii sexuale (ca sa nu mai vorbim de a concepe copii) cu un barbat care nu iti place reprezinta negarea propriei sexualitati. Asta se intampla adesea insa, ceea ce arata ca la om controlul comportamental e absolut extraordinar. Ar fi multe de spus aici, de ce se intampla. Dar putin se vorbeste despre dimensiunea sacrificiului cand acest lucru se intampla.

In aceasta carte despre etologie erau tratate 3 ipoteze legate de originea violului.  O confuzie pe care multi o fac e ca violul e tratat ca un act sexual care are legatura cu atractia sexuala. Nu, violatorii nu sunt atrasi de victime, violul e act de agresiune. O fusta scurta nu invita la viol, ci la hartuire sexuala, eventual.  Prima ipoteza se referea la faptul ca violul e un act de agresiune si atat. A doua, emisa de o femeie, spunea ca e si o forma de pedepsire a femeilor. Dar contra-argumentul in acest sens era faptul ca nu femeile mai in varsta, cu bani si functii, sunt victimele preponderente.  Dar din punctul de vedere al sociobiologiei, fiind un comportament destul de raspandit, trebuia sa aiba un rost acum sau sa provina din ceva ce avea rost in trecut.  Si aici venea a treia ipoteza, aceea ca de fapt violul e act de agresiune, dar ar avea un rost, in sensul ca ar oferi barbatilor tineri, saraci si marginalizati, sansa de a se reproduce. Pentru ca cele mai multe victime ale violului sunt femei tinere. Atunci nu se stia probabil de cate babe violate se inregistreaza la tara in Romania, ceea ce ar fi infirmat aceasta ipoteza.

Daca urmarim stirile si reportajele despre continentul violului, Africa, vedem marturisiri clare ale unor autodeclarati violatori, ceva de tipul ” femeia trebuie sa se supuna barbatului, scrie si in Biblie”.  Utilitatea violului: terorizarea femeilor care sunt fortate sa  paraseasca anumite zone.  Acolo femeile violate au intre 1 si 90 ani, in plus de foarte multe ori, violul in aceste zone e total decuplat de partea sexuala. Pentru ca in acest scop se folosesc tot felul de obiecte, ceea ce determina leziuni foarte grave.  Parerea mea, fara a avea insa pretentii de a fi foarte stiintifica (in acest sens e nevoie de studii), e ca violul e act de agresiune, unul foarte pervers eventual. Slabiciunea fizica a femeii invita la agresiune, iar a ataca insasi esenta feminitatii e ca si cand ai ataca o zona vulnerabila, e ca si cand ai cauta calcaiul lui Ahile.

http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/International/144353/Alegeri-in-Zimbabwe-Mugabe-foloseste-violul-ca-arma-politica.html

Dar exista si alte situatii, tot in societati male dominated. Daca in tarile fundamentaliste musulmane, femeile violate sunt cele pedepsite, noua ni se pare sinistru, dar ma gandesc ca pentru ei e ceva foarte logic.  Daca ai in vedere cum se desfasoara viata sexuala a unei femei normale in aceste culturi, la care alegerea partenerului pentru placere e de neconceput (ea nu are voie sa aleaga de loc), da, a ramane singura cu un barbat inseamna a se expune violului. Pentru ca ea nu are niciun cuvant de spus, in domeniul sexului vointa ei nu exista. Din punctul nostru de vedere, viol e si ce face acasa.  Comunismul se pare ca nu e singura ideologie care neaga natura umana…

http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Incredibil/146289/Tanara-biciuita-pentru-ca-a-fost-violata.html

Uncategorized

Vineri am asistat timp de mai multe ore la prezentarea a ceea ce ar putea fi scenariul unui film horror.  M-am intalnit cu un actual coleg, care mi-a fost profesor la facultate, unde inca lucreaza. Dar este atat de atipic incat nu stiu ce cauta acolo, sau, asa cum l-am si intrebat, cum de a rezistat atat.  Tenacitatea, curajul, dublate de o mare pasiune pentru stiinta l-au facut sa reziste tuturor hartuielilor, mai mult, sa-si duca proiectele indraznete mai departe. Si asta cu sacrificii care ar soca multi oameni care vin dinafara stiintei. Pana aci nimic deosebit. In cercetarea Romaneasca, mai ales in domeniul biomedical, toate astea sunt normale. Asta e tratamentul standard aplicat oamenilor care vor si mai ales POT sa faca lucruri. Recunosc, ca am beneficiat si eu din plin de el, dar nu ma plang, legile naturii umane trebuie respectate. Intrebare e insa cum unii rezista, cum de merg mai departe acesti oameni atat de rari, dar despre care se vorbeste atat de mult, mai precis se vorbea.

Exista o legatura intre curaj, determinare, pasiune, nonconformism si moralitatea? In sensul ca aceste trasaturi ar avea ceva in comun la nivel biologic, ar avea o origine comuna, sa zicem, ceea ce ar face ca sansa de a fi gasite la acelasi individ ar fi mai mare decat daca distributia lor ar fi intamplatoare, ca si cand ar fi date de gene disparate? Conform ipoteze  prezentate in “Civilizatia” despre evolutia unor trasaturi psihice tipic umane, inclusiv a aparitiei constiintei tipic umane (nu a constientei), ar trebui sa fie legate, si legate de o trasatura care poate fi oarecum masurata: memoria afectiva pe termen lung. Dar a cauta o gena pentru acestea ar fi la fel de hazardat ca si a cauta una pentru diabet de tip II (unde sunt multe cu ponderi diferite si diferite in diverse populatii). Aici sunt studii de facut, dar e mai simplu cand stii unde sa cauti.

Si dincolo de gene ar mai fi ceva,  sa zicem, tot tipic uman, care vine din grija pentru copiii, atat de neajutorati cand sunt mici. Ca sa faci asemenea investitii afective pe termen lung, e nevoie de un anumit mod de viata, cel putin in primii ani.  Copiii crescuti de animale nu invata sa vorbeasca si sa mearga biped. Copiii neglijati au probleme cu invatarea limbajului. Copiii neglijati, dar mai ales abuzati, au tot felul de alte probleme. Am cunoscut copii abuzati. Nu stiu daca exista cazuri de astfel de oameni care si-au depasit traumele la maturitate.  Se pare ca exista, dar sunt cazuri exceptionale, oricum e de discutat cu un psiholog.  Copiii abuzati raman, dincolo de irascibilitate, lipsa de rabdare, violenta, cu sechele ca imoralitatea, conformismul, lipsa de curaj (adica asumarea de riscuri controlate), incapacitatea de a avea pasiune pentru lucruri abstracte si pasiune in general (nu viciu), si nu in ultimul rand, capacitatea de a avea idealuri? Nu am cunostinta de studii in acest sens, dar se pare ca mizeria sociala, economica si morala umana, asociata cu neglijarea si abuzarea copiilor duce la adulti mistici, fatalisti, incapabili de mobilizare pentru schimbarea situatiei lor mizere.

Tocmai am descris societatea Haitiana, unde neglijarea copiilor e la moda, iar adultii, adeptia ai practicilor Voodoo, considera ca viata e un dat, nu poate fi schimbata. Republica dominicana, vecina, e martorul care arata ca nu numai istoria e de vina pentru mizeria economica.  Oamenii educati, care nu au fost neglijati, dar care au suportat pe pielea lor toate ororile secolului XX European, fara sa isi schimbe convingerile, ramanand rationali, sunt un alt martor.  Felul in care au fost crescuti copii ar fi avut o importanta in istorie? E oare o intamplare ca acea cultura care a avut si are cea mai mare grija fata de om a adus si cele mai mari progrese?

Exista o sansa pentru Haiti? Pentru Africa? Se pot opera pe creier atatia oameni? Da, dar in timp…prin educatie. Prin medicina? Daca toate racilele mentale au o cauza biologica, determinata pana la urma de activitatea unor enzime, trasaturile de comportament ar putea fi tratate la fel ca orice maladie.  S-ar putea trata imoralitatea, dar si prostia. Ma gandesc la ce societate ar fi aceasta, in care nu ar mai exista culpabilitate, ci doar probleme individuale. Cum ar arata bioetica atunci? Ar trebui sa alegi daca vrei sa ramai imoral, mistic, conformist, promiscuu sexual, fara idealuri inalte sau sa devii exact invers, cu pretul acceptarii unor suferinte psihice, care devin rutina, dar le poti controla, cum controlezi atatea?

O  sansa pentru Romania, cu toata coruptia de neimaginat de la varf? Se spune ca pestele de la cap se impute, dar se repara de la coada. Problema Romaniei e ca oamenii s-au occidentalizat mult, dar conducerea a ramas la fel, superierarhizata, predispusa coruptiei. Din nou istoria, mostenirea comunismlui. Raman optimista, dar e bine sa iau in calcul ofertele companiilor aeriene:)

http://www.nytimes.com/2010/01/14/opinion/14bhatia.html?th&emc=th

http://www.nytimes.com/2010/01/14/opinion/14kidder.html?th&emc=th

Uncategorized

Aseara am asistat la o discutie intre Mihai Bendeac, Mircea Badea, Maria Dinulescu, Mihai Gadea, dar si o alta jurnalista tanara, pe care o cunosc doar din vedere.  Cred ca emisiunea era pe Antena 3.  La un moment dat, Mihai Bendeac, care dupa discutia de aseara am inceput sa-l apreciez, a spus, atragand atentia ca nu vrea sa faca pe feministul,  ca situatia femeii in Romania e absolut sinistra. Dupa ce ca e asa, mass-media promoveaza niste personaje feminine vulgare, care pentru cateva miscari lascive (nu s-a exprimat asa), ajung in show-biz, niste masculi le cumpara clipuri muzicale etc. Prin aceasta promovare a lor, misoginii care trateaza femeile oribile, gasesc o legitimitate in comportamentul lor.  Chipurile astea sunt femeile, asta merita ele. Dar cele care fac asta, devin sclave.  Ca are dreptate s-a vazut din mai multe evenimente mondene foarte mediatizate.

Nu a continuat, ceilalti l-au tot intrerupt. Dar ceea ce mi  s-a parut interesant e ca o femeie, acea ziarista tanara si blonda, nu-i stiu numele, a declarat ca ea se simte amenintata de asemenea modele, ca daca reusesti ca femeie, unii te pun in aceeasi oala cu ele.  Daca are dreptate, atunci situatia e absolut oribila. Adica o femeie in Romania nu poate reusi decat daca devine sclava sexuala? Atunci societatea noastra e de neacceptat, si nu ne ramane alta solutie decat biletele ieftine de avion din aceasta perioada.

Dar nu e numai asa, sper din tot sufletul.  Oricum, reactia ei normala, ca ziarista, era sa critice astfel de societate, ca de-aia e cateaua de paza a democratiei. Dar atitudinea ei a fost una de “Eu am reusit. Celelalte nu conteaza, cel mult imi fac probleme de imagine. Ce sa le fac daca sunt slabe? Eu sunt puternica, am reusit.” Am fost si eu o scurta perioada  in presa, stiu cum e. Nu se pune problema de hartuirea sexuala, oferte etc., chiar sunt inca foarte curioasa cum se face asta, cum se negociaza, dar stiu ce lupta dura, dusa cu mijloace dincolo de moralitate, se duce acolo. Sa faci asta e mai grav din punct de vedere moral decat prostitutia, cel putin dupa mine.

Ce ma deranjeaza mai mult decat misoginismul e atitudinea distanta a unor femei fata de problemele altora. Ele se situeaza undeva sus, ele sunt diferite, nu realizeaza ca situatia lor de femei care au reusit e o chestie de conjunctura, atunci cand societatea nu ofera sanse reale tuturor indivizilor, in cazul asta tuturor femeilor. Daca toate nu au un anumit nivel al demnitatii, nu poti avea nici tu. Mi-e greu sa inteleg cum o femeie educata, inteligenta, care a dat macar cu nasul prin cultura occidentala, nu neaparat sa se fi nascut in Occident (inclusiv Romania), nu e feminista. Se crede cumva exceptia de la sexul ei? Sau e un fel de super-girl? Daca ar gandi mai departe, in mai multi pasi, nu ar mai avea atitudinea asta.

Toate vin din faptul ca educatia civica e asa cum e in Romania. Oamenii nu stiu mare lucru despre democratie, despre secularism, dar nici despre feminism. Iar organizatiile care se pretind a se  ocupa cu drepturile femeilor se ocupa cu orice altceva. Din nefericire am cunoscut si asa ceva…

Salut insa initiativa deputatei Cristina Ancuta Pocora, care a luat atitudine contra unei reclame sexiste. Dar sunt multe, si cele la detergenti, care prezinta femeile ca obsedate de curatenie, ar trebui si ele interzise. Viata noastra e facuta din cultura, din clisee culturale, din felul in care altii ne invata sa simtim, iar aceaste reclame pur si simplu condamna femeile la roluri degradante in constiinta lor si a altora.

http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Politica/146021/Deputata-Cristina-Ancuta-Pocora-scandalizata-din-cauza-unei-reclame-sexiste.html

Uncategorized

Lunea trecuta in New Jersey a fost legalizat consumul pe baza prescriptiei medicale a marijuanei in maladii grave, asociate cu dureri, cum ar fi cancerul, SIDA, scleroza multipla, distrofia musculara etc.  Pana acum asa ceva nu era legal in acest stat, dar in altele, precum California, era. Cum zicea Michael Shermer la Bucuresti, cand cineva l-a intrebat cum de a fost religios in tinerete: “am crezut intr-o gramada de religii, sunt din California, ce vreti de la mine? Acolo se consuma tot felul de droguri…”

Noua lege imi aduce aminte de discutia despre euthanasie, aici in Europa. Ateii nu au nicio problema cu euthanasia, mi se pare greu sa nu accepti sa curmi viata cuiva cand acea viata nu e decat suferinta. Nu vad de ce crestinii, pentru care dragostea e o mare valoare, lasa niste oameni sa sufere ingrozitor.  Eliberarea de o asa suferinta se poate considera sinucidere? Dar si suferinta psihica, care duce uneori la sinucidere, e asa de intensa, incat nu mai poate fi suportata. Se poate vorbi si aici de euthanasie? Sunt multe de discutat.

Ateii nu cred in spirit nemuritor, dar daca sunt oameni de stiinta, cred in stiinta, in puterea ei, iar orice maladie incurabila e o palma la adresa stiintei medicale si a celor implicati in ea. Personal, oricat de scandalos ar parea, as accepta folosirea celor mai tari si mai sofisticate droguri in maladii grave asociate cu durere fizica, astfel incat durerea sa fie atenuata. Asta ar fi de preferat euthanasiei. In orice moment se poate descoperi ceva care sa duca la tratamente, asa ca e bine ca acea persoana sa fie tinuta in viata cat mai mult.  Dar viata trebuie sa fie demna. E de preferat sa mori din cauza drogurilor decat din cauza unei maladii grave, de preferat sinuciderii asistate.  Se poate extinde aceasta discutie la suferinta psihica? Din nefericire, societatea noastra nu pune atat pret pe cat pretinde pe adevarata demnitate umana. Si natura umana e putin explorata.

http://www.nytimes.com/2010/01/13/opinion/13wed3.html?th&emc=th

Uncategorized

Cine ar fi crezut, dar si mustele au penis? Bine pentru ei (mi-a raspuns cineva la aceasta afirmatie)! Dar penisurile lor au tot felul de carlige, tepi etc. Bine pentru ele!
Dincolo de glume, Darwin a asemanat rolul acestor ornamente aparent ciudate cu celebra coada a paunului. Ele ar fi implicate in selectia sexuala, femelele ar alege masculii cei mai impodobiti. Asta s-ar numi selectie preinseminare, pentru ca se pare ca la insecte (dar nu numai) exista si selectie postinseminare. Adica masculul care a facut sex cu o femela nu poate sta linistit dupa aceea. Pentru ca lupta lui pentru reproducere continua, fiind dusa de sperma lui, care competitioneaza cu cea a altor masculi. Femelele se imperecheaza cu mai multi masculi intr-o perioada scurta de timp (si mai bine pentru ele!). Iar toate aceste podoabe ar avea rolul de a inlatura sperma altor masculi care s-au imperecheat inainte. Aceasta idee, greu de testat in mod direct, e sugerata de faptul ca ritualul de imperechere incepe la unele insecte numai dupa ce copulatia a inceput.

Numai ca tehnologia laserelor a permis recent testarea acestei ipoteze. Michael Polak  de la  Universitatea din Cincinnati, Ohio si entomologul Arash Rashed de la Universitatea California, Berkeley, s-au jucat un pic de-a doctorul Ciomu, si au taiat niste spini de pe penisul unor muste. Surpriza, acesti masculi nu s-au mai putut imperechea, ei alunecand de pe musculite in timpul copulatiei. Acesti tepi aveau deci rolul de fixare in timpul actului sexual. Daca totusi reuseau sa-si duca la bun sfarsit misiunea, masculii fara tepi erau la fel de fertili ca si cei teposi.

Acum insa urmeaza interpretarea studiului: tepii si rolul lor confirma ipoteza lui Darwin, ei fiind rezultatul selectiei sexuale preinseminare, nu postinseminare. Un fel de coada a paunului, despre care insa se stie ca n-are vreun rost functional.  Desigur, au fost si unii care au spus ca nu se exclude nici faptul ca femelele ar putea sa investeasca mai putin in sperma care provine dintr-un penis fara tepi (mai putini nutrienti), asta daca au ocazia, sa inteleg.

Cum ar fi sa interpretam asta la oameni? E destul de greu de facut o analogie pentru ca oamenii au creier dezvoltat, gandesc complicat, au control comportamental. Sa zicem ca femeile prefera barbatii cu erectie, nu cu penisul flasc, care au mai multi urmasi, de aceea erectia e destul de des intalnita… E selectie sexuala pre- sau postinseminare? Am putea spune ca e simpla functionare, eventual selectie naturala, chiar daca apare in sfera sexuala.  La fel la musculite. Dar…

http://sciencenow.sciencemag.org/cgi/content/full/2010/106/3?etoc

Uncategorized

Celebrul deja Tiktaalik, o specie veche 386 milioane de ani, a fost detronat ca fiind cel mai vechi stramos al animalelor terestre. Recent s-a descoperit intr-o mlastina din Polonia urma unui tetrapod mai vechi cu 9 milioane de ani. Acest animal se pare ca nu avea un fel de aripioare, ca pestii, ci chiar patru picioare. Cel putin asa sugereaza  modul de coordonare a mersului acestuia.  Ceea ce e interesant este mediul in care a fost descoperita aceasta urma, ca si fosilele nevertebratelor din jur, sugereaza ca primele tetrapode ar fi aparut in lagune cu apa sarata, nu in rauri cu apa dulce, asa cum se credea anterior.  Aceasta descoperire, anuntata in Nature, pare sa rescrie istoria tetrapodelor. Iata inca o posibila urma a unei missing link.  Deci apar inca alte doua…

http://sciencenow.sciencemag.org/cgi/content/full/2010/106/2?etoc

http://www.youtube.com/watch?v=YgGwBm4HI8Q&feature=player_embedded

Uncategorized