Selectia sexuala si feminismul
Conform teoriei lui Darwin, selectia naturala e motorul evolutiei. Indivizii care prezinta un avantaj relativ intr-un anumit mediu, vor avea mai multi urmasi viabili, care le vor transmite caracterele in urmatoarea generatie. Ceea ce mai putin se stie, este ca aceasta idee, a selectiei naturale, e mai veche, preceda aparitia cartii “Originea speciilor”. Au fost si altii care au exprimat-o, chiar legata de evolutie (v. teorii ale evolutiei). Era si simplu, pentru ca fermierii creaza pe acest principiu soiuri de plante si rase de animale de mii de ani. De ce nu ar face si natura acelasi lucru?
Dar Darwin a avut o mare ideea originala: selectia sexuala. In “The descent of man” vorbeste despre ea chiar la specia noastra. In plina epoca victoriana, el arata faptul ca femeile fac selectia sexuala, asa cum la alte specii tot sexul feminin are aceasta grea obligatie. Femeile isi aleg partenerii, asta e ideea. De ce? Dawkins aduce o explicatie in “Gena egoista”, pe care o nuanteaza apoi in “Ceasornicarul orb”. El spune ca sexul care investeste mai mult in reproducere isi “vinde” mai scump participarea la acest act. Femelele investesc mai mult in ovulele lor, care sunt mult mai mari, deci ele isi aleg partenerul, spune Dawkins. In interesul lor e sa nu isi risipeasca ovulele combinandu-le cu orice gene. Trebuie sa aleaga doar cele mai bune gene disponibile. In “Ceasornicarul orb”, Dawkins nuanteaza aceasta idee, dar pana la urma rezultatele sunt aceleasi. Chiar daca ovulele sunt mari, iar spermatozoizii sunt mici, spermatogeneza este un proces energofag. Dar numarul de ovule este mai mic decat cel de spermatozoizi. Pentru ea un ovul e pretios, deci trebuie sa il investeasca mai bine.
De la coada paunului la generozitate
Dar daca despre selectia naturala s-a vorbit mult, selectia sexuala a intrat in discutii cu mult mai tarziu, in secolul XX. E drept, in general selectia a fost greu de digerat de biologi, inca de la sfarsitul secolului al XIX-lea. Ea s-a impus abia o data cu sinteza moderna, teoria evolutiei care reuneste mecanismul selectiei naturale cu noile descoperiri ale geneticii, adica la jumatatea secolului al XX-lea. Unii autori s-au intrebat de ce selectia sexuala a fost oarecum lasata deoparte atata timp. S-a vehiculat ideea ca statusul femeii a fost “de vina”. Femeii (femelei) ii revenea un rol biologic foarte important, care era greu de acceptat in acele conditii sociale. Totusi, asa cum subliniaza alti autori (idee la care subscriu), aceasta idee a fost pur si simplu mai greu de inteles. E drept ca impunerea ei a coincis oarecum cu avantul miscarii feministe, dar a coincis probabil si cu o mai buna intelegere a unor fenomene. Orice teorie stiintifica e foarte greu de inteles de catre altii decat autorul ei, de aceea se impune mai greu.
De ce e atat de importanta aceasta idee? Pentru ca explica fenomene imposibil sau greu de explicat prin selectie naturala. Asa cum subliniaza Tor Norretranders (cu o taiat, care se citeste o cu umlaut) in “Omul generos” (editura Publica 2008), daca selectia naturala este conservatoare, selectia sexuala e foarte creativa. Ea fixeaza caractere care nu par esentiale pentru supravietuire, mai mult, care par nocive sau chiar foarte nocive pentru supravietuirea individului respectiv. Prin selectie sexuala se incearca explicarea multor caractere dificil de explicat pentru darwinisti, de la coada paunului pana la inteligenta umana, creierul urias si chiar generozitatea umana.
Exemplul clasic este coada paunului. Cu cat un paun are coada mai lunga, el e mai dorit de femele, ba mai mult, paunitele cu care se imperecheaza depun mai multe oua decat cele care se imperecheaza cu masculi cu cozi mai modeste. De ce? Atat Dawkins in “Ceasornicarul orb”, cat si Norretranders (care nu este biolog) vorbesc despre ipoteza, contestata in anii ‘70, cand a fost lansata, dar care s-a impus ulterior, a lui Zahavi, un Israelian. Zahavi lanseaza ideea principiului handicapului. Adica daca un paun are coada foarte lunga, el este expus pradatorilor mai mult decat cei cu coada scurta, mai mult, el consuma mai mult pentru mentinerea acestei podoabe, are si probleme la zbor. Totusi, prin coada aceea lunga, el comunica femelelor ca in ciuda acestor handicapuri, el e in viata, deci genele lui sunt foarte bune, deci merita sa fie tatal unor pui. De aici, ipotezele se tin lant. Ce gene importante ar semnaliza? De exemplu cele de rezistenta la diferiti paraziti. Exista gene de rezistenta pentru un anumit parazit, dar cu cat un individ are mai multe astfel de gene, care confera rezistenta la diversi paraziti, cu atat coada lui e mai lunga. Raspunzand altor probleme legate de aceasta ipoteza de exemplu cum stiu totusi paunitele ce se aleaga, s-a avansat ideea ca daca ele au gene de coada lunga, aleg masculi cu coada lunga, conservandu-si si intarindu-si fenotipul in generatia urmatoare.
De cand selectia sexuala a intrat in vizorul evolutionistilor, ea devine solutia aproape a tuturor problemelor darwinistilor. Selectia sexuala explica totul, de la absenta osului penian la om, ca la alte primate, ceea ce ar permite o erectie fara ajutor, cea ce ar constitui un indicator al sanatatii masculului (exemplu gasit la Dawkins) pana la altruism, creatie artistica, limbaj etc.
Ce gandeste paunita, dar si alte femele?
De acord cu existenta sexuala, care intr-adevar explica existenta unor caractere care nu numai ca nu ajuta la supravietuire, o pot pune chiar in pericol. Totusi, sa credem ca exista asemenea subtilitati in creierul paunitei, care nu e pana una alta decat o gaina cu parul lung (definitia nu-mi apartine)? Pasarile vad foarte bine, mult mai bine decat primatele, nu vorbim de alte mamifere. Raspund bine la stimuli vizuali. Stiu ca la vederea masculului, cel putin la porumbita, are loc ovulatia. Nu stiu la paunita, dar daca e asa, in momentul in care vede un stimul sexual mai puternic, ovuleaza. Stimulul ar fi coada. Paunita nu ar face altceva decat ar discrimina stimulii mai puternici de cei mai slabi. O coada mai mare e un stimul mai puternic.
Sa ne gandim la varietatea extraordinara a preferintelor unor femele cu creier foarte sofisticat: femelele de om. Si la “utilitatea” pentru noua generatie a genelor unor masculi precum Passaris sau Nica, foarte doriti dupa ce au devenit celebri. Femeile au nevoie de stimuli, indiferent de unde vin si cat de puternici sunt, de la aspect exterior, bani, succes, pana la subtilitati afective, un principiu ar fi insa ca barbatii care comunica mai bine ceva, indiferent ce, ar fi cei preferati de femei. Daca nu comunici, nu ai. Cu cat comunici mai bine, indiferent ce, ai mai multe sanse. Cate femei care prefer contabilii cu personalitate gri, ochelari si depresie?
In ce priveste ipoteza lui Zahavi, cred ca spune mai multe despre el decat despre paunite. Barbatii sunt buni sa vada competitia (sunt obsedati de competitie), femeile sa vada comunicarea. Imi aduc aminte ca acum cativa ani, in discutia cu un un barbat care imi e ruda, el a emis ipoteza ca barbatii prefera femeile cu tocuri pentru ca ele pot sa faca ceva deosebit, ele sunt mai tari decat altele. Nu stia de principiul handicapului, cum nu stie nici acuma, dar afirmatia asta e ceva in genul acestei ipoteze. Aici avea poate dreptate Zahavi, cand zicea ca femeile vor ce au ele, ele vad comunicarea la care se pricep atat de bine. Dar el se referea la faptul ca daca in familia unei paunite sunt cozi lungi, ele prefera cozile lungi. Dar cum ramane cu teama consangvinizarii? Femeile se stie ca nu isi prefera verii primari. Personal imi produce sila orice barbat la care vad o vaga asemanare fizica cu mine. Femeile vor si vad comunicare, barbatii vad competitie. Toata lumea e multumita. Asta e diferenta dintre barbati si femei (in explicarea acestui fenomen).
Dar probabilitatea e ca o femeie sa inteleaga mai bine cum merge selectia sexuala din simplul motiv ca ea e mai mult implicata in acest proces. Tor Noretranders spune in “Omul generos”: “Fa un efort si vei face sex!” Mai precis ar fi “Transmite semnale puternice si vei fi preferat de femele! ” E valabil si pentru masculi? Chiar mai rau. Probabil diferenta dintre masculi si femele e aceea ca ele sunt mai subtile, accepta semnale mai variate si mai bizare, in schimb creierul masculin, programat sa raspunda puternic la stimuli sexuali “clasici”, orbeste pur si simplu in prezenta lor. De aceea probabil cei mai multi barbati nu pot trece de farmecele unei papusi Barbie care cunoaste 500 cuvinte, si sa ii ofere o sansa unei femei culte si sofisticate precum Zoe Petre. Barbatii au si o putere de concentrare mai mare, ceea ce ii face sa piarda din vedere aspecte colaterale, in acest caz le ingusteaza interesul fata de calitatile femeilor.
Chiar daca idealul de frumusete e variat in diverse culturi si epoci, ea trebuie sa fie fizica in primul rand. Ce semnifica frumusetea? Ipoteza cea mai acceptata e aceea ca semnifica tinerete, deci fertilitate. Nu am facut un studiu, dar as fi curioasa ce prefera barbatii, o tarancuta plina de sanatate, dar total nearanjata sau una eleganta care isi ascunde cearcanele dupa machiaj? In culturile traditionale, oamenii, indiferent de sex, sunt inca si mai “artificiali”, folosesc machiaj si podoabe abundente. Ce semnifica frumusetea? In primul rand receptivitate sexuala. Cand o femeie e aranjata intr-un fel sau altul, ea transmite mesajul receptivitatii. Unele o fac in mod natural, mimeaza “aranjarea”. Dar de ce prostituatele se machiaza atat de intens si se imbraca atat de provocator?
De ce e bine sa pastram selectia sexuala? Pentru ca selectia sexuala, pe langa unele caractere fara rost, intr-adevar asigura transmiterea unor caractere utile precum generozitatea, diferite talente, dar asigura si dezvoltarea culturii. Femeile fac o societate. Occidentul e ceea ce e datorita femeilor. Dincolo de faptul ca societatea nu pierde forta de munca a unei jumatati din populatie, “toanele” femeilor determina o selectie sexuala complexa, cu o influenta culturala diversa. Cu cat femeile sunt mai libere, mai independente material, vor prefera intr-o masura mai mica pur si simplu siguranta materiala necesara, ci tot felul de lucruri bizare, multe utile pentru dezvoltarea culturii.
Ieri s-au implinit 150 ani de la aparitia “Originii speciilor…” a lui Darwin.
Ma Amalia, asta e multa rationalizare. Cred ca oamenii sunt suficient de diversi incat sa fie pentru toata lumea ceva interesant.
Da ui mie imi miroase a:
1. in cazul omului, selectia partenerului nu se rezuma numai la un sex, si nici macar la parteneri. In trecutul nostru, in islam etc. era treaba parintilor sa gaseasca un partener.
2. investitia in celule sexuale e irelevanta. Toate ovulele pe care le face o femeie intr-o viata ajung pt o cutiuță de icre. Pe cand un barbat toarna cam 5 galeti de sperma in acelasi timp. (valori medii aprox.)
3. beauty is in the eye of the beholder.
De acord cu acea rationalizare. Numai ca ideile la care faci referire nu-mi apartin, inafara de cea cu comunicarea, dar la care nu tin. Apartin unor darwinisti “ortodocsi”, printre care Dawkins. Arat ca el insusi, probabil si ca raspuns la critici, nuanteaza ulterior ideea investitiei in celulele sexuale (diferenta intre cele doua sexe). Apoi fac referire la o carte despre generozitate si selectie sexuala care e pe piata, toate pe un ton care se voia usor ironic, dar se pare ca nu a fost sesizat. Mai ales chestia cu penisul…
Daca mi-ai fi citit cartea, ai fi observat ca nu sunt parerile mele acolo. Mai mult, nu sunt darwinista ortodoxa. Nici pe departe. Cred ca exista selectie, naturala si sexuala. Dar lucrurile sunt atat de complexe in natura, sunt atat de multi factori de mediu, de cele mai multe ori e riscant sa te aventurezi sa spui ce anume factor de selectie a determinat un anume caracter. Chiar am specificat: selectia nu-i treaba mea, eu vin cu idei cum anume au aparut anumite caractere, restul il fac altii, eventual. Exprim chiar ideea ca selectia poate actiona undeva asupra unui caracter, care e determinat de exemplu de o gena sau un grup de gene cu actiune pleiotropa. Asa apar si se mentin caractere care sunt numai efecte secundare ale selectiei pentru altceva. Asta se intampla si in cazul omului.
In “Civilizatia” sunt prezente ipoteze despre altruism, generozitate, cultura etc. Sper ca destul de clar. Sigur, aceste caractere pot fi supuse selectiei sexuale, ca multe altele, dar sunt consecinte ale dezvoltarii creierului uman si a gandirii de tip uman…Am facut supereforturi cand am inceput sa lucrez la ipoteza din “Civilizatia” sa-mi eliberez creierul de selectie, sa vad biologia fara ea in prim plan.
O problema a darwinismului e aparitia sexelor, reproducerea sexuata. Am o ipoteza, cred noua (n-am gasit-o pe nicaieri), despre asta, dar nu e publicata, deci…
De acord cu toate punctele.
Tronule, la pct 2 chiar asta e! Daca am doar o cutiuta cu icre de mancare, o dramuiesc sa-mi ajunga cat mai mult! Daca am 50L de smantana, pot sa dau la altii si sa-mi ramana sa ma scald in ea!
Investitia nu se rezuma la marimea ovulului. Se pune la socoteala si sarcina si alaptarea. Diferenta investiei femeii si barbatului este foarte mare, doar dpdv biologic.
Foarte adevarat! Da, selectia sexuala e mai puternica atunci cand investitia parentala e diferita la cele doua sexe. Sarcina, alaptarea, grija parentala inclina balanta in favoarea femelelor la multe specii. La paun si alte specii cu dimorfism sexual puternic, masculii nu ofera decat gene, niciun fel de grija parentala. La speciile monogame, in care maculii ofera multa grija parentala, se implica in cresterea puilor (hiena, gibon, multe pasari), dimorfismul sexual este aproape inexistent, chiar sexele sunt greu de deosebit, cum se intampla la hiena… Diferenta de investitie parentala (aportul in cresterea puilor etc.) e un factor puternic care inclina balanta selectiei sexuale in favoarea femelei. Dar atunci cand masculii ofera si ei ceva, iau parte intr-o oarecare masura la selectia sexuala. Asta se intampla intr-o oarecare masura si la om, avand in vedere ca masculii ofera resurse necesare cresterii puilor. Sunt si specii de artropode la care masculii ofera femelele niste secretii foarte nutritive, utile in cresterea puilor, masculii fac o anumita selectie a femelelor.
Dar atentie…grija parentala apare destul de tarziu in evolutie. La cele mai multe specii nu exista asa ceva. Dawkins se referea la originea acestei selectii, cand grija pentru progenitura nu exista. Selectie sexuala exista si la insecte, dar si la vertebrate unde nu exista grija parentala. Ceva interesant, cele mai multe vertebrate, dupa cum se stie, sunt pesti (ca numar de specii, dar nu numai). Masculii au teritorii, pe care femelele isi depun icrele. Se poate spune ca masculii, care apara acel teritoriu, dar nu numai, ofera mai multa grija parentala. De fapt cei mai multi pestisori “isi cunosc” tatal, nu mama. Desigur, sunt multe alte forme de “familie” la pesti, dar asta e majoritar. Nu am un calcul, dar poate la cele mai multe specii de vertebrate, masculul se implica mai mult in cresterea puilor, din simplul motiv ca acestea sunt pesti. Cine face selectia sexuala la pesti, la aceste specii? Tot femelele. Atunci?
Selectia la mamaifere in special o face femeia. Si asta e valabil si pentru om. Acest lucru se observa si in comportamentul sexual al omului si anume: barbatul are tendinta de “a insela” pentru ca el poate procrea in orice zi, pe cand femeia procreaza o data pe luna. Mai mult, de ce barbatii sunt in general mai gelosi si posesivi…tot din cauza selectiei naturale pentru ca in codul nostru genetic sta scris ca femeia e sigur ca isi transmite genele, pe cand un barbat nu e foarte sigur daca si le transmite depinzand enorm de mult de femeie si astfel are tendinta de a-si raspandi samantua.
@tronul
1. nu numai in islam parintii aranjau casatoriile si chiar si aici e vorba tot de o selectie naturala pentru ca erau alese exemplarele “cele mai bune” date fiind conditiile fiecarei familii.
2. femeia se naste cu ovulele gata facute in faza fetala, in timpul vietii ea doar le expuleaza si astea sunt in cel mai fericit caz vreo 400; dar sunt cazuri clinice cand o femeie poate la varsta de 30 de ani sa ramana fara ovule.
Selectia naturala si sexuala exista, dar e greu de crezut ca natura nu prezinta si aici, ca si in cazul biologiei celulare, numeroase setari. Asa cum in cazul reactiilor metabolice sunt multiple reglaje, numeroase interactiuni ale unor proteine, asa ar putea fi si in cazul comportamentelor. Lucrurile nu sunt cel mai probabil atat de simple.
Sunt date conform carora e clar ca femelele sunt implicate in selectia sexuala intr-o masura mult mai mare decat masculii la majoritatea speciilor. Sigur ca si la mamifere. Da, problemele legate de “inselat”, de faptul ca masculii de mamifere (om) pot avea pui in fiecare zi, sunt deja discutate. S-a luat si un premiu IgNobel, daca nu ma insel, acum cativa ani, pentru idei de genul asta. In general suporterii acestor idei sunt barbati, cum pare normal. Dar de aici pana la a recunoaste ca barbatii ar fi biologic facuti sa fie promiscui pentru ca ar fi in interesul lor…
Daca barbatii inseala mai mult (dincolo de factori sociali si economici, pentru ca in unele culturi pe femeile dependente material asta le costa cartela de masa si adapostul, daca nu si mai rau) ar putea fi un efect secundar al altor comportamente. Ei risca mai mult in orice directie, au un control comportamental mai slab. Inseala mai mult pentru ca intra in puscarie mai mult, pentru ca se spala mai putin pe dinti. Dar oare e in interesul biologic al femelelor mai multa “fidelitate”? Nu. Masculii sechestreaza femelele (inclusiv la om in unele culturi) tocmai din cauza ca nu e asa. Femela de diavol tasmanian e sechestrata de mascul in perioada caldurilor cand ea vrea sa iasa afara, sa se imperecheze cu mai multi masculi. La om la fel, sunt studii care arata ca femeile sunt mai receptive la relatii sexuale “promiscuie” tocmai la ovulatie. Selectia merge pana la nivelul materialului genetic. Femelele sunt mai selective, sigur, dar au nevoie de o baza de selectie, care uneori merge foarte departe. Interesul femelei e sa se imperecheze cu cat mai multi masculi de calitate cand e fertila. Asa se intampla la multe specii, iar cand nu se intampla, de multe ori e pentru ca unii masculi opresc alti masculi de la imperechere, nu pentru ca femelele nu ar dori asta. Cand exista haremuri, problemele tin de ecologia…distribuirii femelelor in mediu. Un mascul se imperecheaza cu multe femele, pentru ca e sansa lui sa se imperecheze. Ca si de alte dati, natura vrea sa iasa 5, uneori din greseala ia 10. Monogamia din societatile moderne nu e o inventie feminina, e in primul rand in interesul masculilor care au cu totii sanse sa se imperecheze, dar asa populatia are cele mai multe sanse sa creasca. Daca vrem sa vedem instinctele femeilor, avem societatile matriarhale, avem comportamentul femeilor independente material si social. Si acolo e orice numai monogamie, nu. A vazut cineva femeie satisfacuta de un singur barbat?
Da, e adevarat, o femeie are ovulele din faza embrionara, cu ele defileaza. Dar de curand s-au descoperit celule stem ovariene la soareci. Normal ar fi sa fie si la om, dar nu s-au descoperit inca. S-ar putea totusi sa fie (studiul cu soarecii e citat in “Civilizatia….”).
Având în vedere la cum au ajuns oamenii în ziua de azi şi cât de rar întâlnesti oameni de calitate,ce credeti,fac femeile bine selecţia sau n’o fac?
De acord! Asta spune si despre calitatea celor care fac selectia. Daca mergem mai departe ne gandim ce fel de selectie au facut stramoasele femeilor din societatile male dominated de s-a ajuns la aberatiile de acum:) Oricum e mai bine sa fie decat deloc. Reamintesc ca e vorba de ipotezele actuale, mai putin de ale mele in aceasta postare. Cred ca exista selectie sexuala, ca si alte tipuri de selectie de nivel “inalt”, care implica aspecte comportamentale, agresivitatea etc.
Ma socheaza ca evolutionistii cand nu stie ceva zice ca “suntem mamifere care cautam sens acolo unde nu este niciunul”, insa ei insisi ridica la rang de lege universala asemenea speculatii tampe, de genul ca “femeia face selectia sexuala ca sa isi vanda mai scump ovulele”… sau ca e creativa. Pai ori e oarba, ori e creativa?!
Asa ceva este profund fals si o mascarada ca sa nu se prinda lumea ca selectia naturala este un proces cvasialeator, care nu favorizeaza pe cel mai adaptat sau pe cel cu mutatia care va ajunge cel mai departe… ci nu avantajeaza pe nimeni. Cum ar putea un proces aleator, orb, sa avantajeze pe cineva?!
Numai tampitii se preocupa de ce se imperecheaza paunii cu coada mai lunga!
Concluzia e pur si simplu hilara. Ar fi mai bine ca toate femeile sa fie strict interesate material, ca sa nu mai risipeasca banii barbatilor pe flori, cine romantice, plimbari cu balonul si alte porcarii!
Daca ai asociat frumusetea cu selectia sexuala, atunci nu mai are nicio valoare.
@Adi
Am senzatia ca tu faci baza non stop. Asa spui ca nu citesti ce zic ateii, atunci de unde stii ce zic? Ai citit ce zice Dawkins? Pai selectia e oarba (vezi “ceasornicarul orb”), dar de fiecare data pastreaza rezultatele favorabile in acel mediu, care se acumuleaza, conducand la chestii care (atentie!) par creative din punctul nostru de vedere.
El da sumedenie de exemple in acest sens, chiar controversatul exemplu al evolutiei ochiului. Rezultatele se mentin, apar alte modificari aleatorii, unele sunt favorabile, se mentin si lucrurile cresc tot asa.
Perfect de acord cu asta, numai ca spre deosebire de Dawkins (zoolog) si de Darwin, care nici nu cunostea termenul, ca nu se inventase, eu pun mai mult pret pe partea de biochimie, care ar avea un rol mai important in raspunsul fata de mediu.
@Civilizaţia Foametei, nu inteleg cum este posibil ca raspunsurile tale sa nu aiba absolut nicio legatura cu observatiile mele!
“pastreaza rezultatele favorabile” este o exprimare inselatoare… deoarece ca sa spui despre ceva ca e favorabil, trebuie sa ai informatii apriorice (sa stii dinainte ca va fi favorabil, astfel incat sa il alegi). Dar desigur ca selectia naturala nu poate “sti” asa ceva… de fapt nimic.
Deci vii tu apoi si zici ca selectia a ales pe cel mai favorabil… pentru ca acela a supravietuit. Dar faptul ca a supravietuit e chiar criteriul dupa care consideri ca a fost favorizat. Deci nu poti sa zici ca a fost supravietuit pentru ca a fost favorizat… deoarece a fost favorizat fiindca a supravietuit!
Da, aici ai dreptate! Am vrut sa-ti raspund, dar am pierdut din vedere.
@Civilizaţia Foametei, doar “aici” am dreptate?!?!?!?