Pe cand un vaccin pentru coruptie si imoralitate?
Vineri am asistat timp de mai multe ore la prezentarea a ceea ce ar putea fi scenariul unui film horror. M-am intalnit cu un actual coleg, care mi-a fost profesor la facultate, unde inca lucreaza. Dar este atat de atipic incat nu stiu ce cauta acolo, sau, asa cum l-am si intrebat, cum de a rezistat atat. Tenacitatea, curajul, dublate de o mare pasiune pentru stiinta l-au facut sa reziste tuturor hartuielilor, mai mult, sa-si duca proiectele indraznete mai departe. Si asta cu sacrificii care ar soca multi oameni care vin dinafara stiintei. Pana aci nimic deosebit. In cercetarea Romaneasca, mai ales in domeniul biomedical, toate astea sunt normale. Asta e tratamentul standard aplicat oamenilor care vor si mai ales POT sa faca lucruri. Recunosc, ca am beneficiat si eu din plin de el, dar nu ma plang, legile naturii umane trebuie respectate. Intrebare e insa cum unii rezista, cum de merg mai departe acesti oameni atat de rari, dar despre care se vorbeste atat de mult, mai precis se vorbea.
Exista o legatura intre curaj, determinare, pasiune, nonconformism si moralitatea? In sensul ca aceste trasaturi ar avea ceva in comun la nivel biologic, ar avea o origine comuna, sa zicem, ceea ce ar face ca sansa de a fi gasite la acelasi individ ar fi mai mare decat daca distributia lor ar fi intamplatoare, ca si cand ar fi date de gene disparate? Conform ipoteze prezentate in “Civilizatia” despre evolutia unor trasaturi psihice tipic umane, inclusiv a aparitiei constiintei tipic umane (nu a constientei), ar trebui sa fie legate, si legate de o trasatura care poate fi oarecum masurata: memoria afectiva pe termen lung. Dar a cauta o gena pentru acestea ar fi la fel de hazardat ca si a cauta una pentru diabet de tip II (unde sunt multe cu ponderi diferite si diferite in diverse populatii). Aici sunt studii de facut, dar e mai simplu cand stii unde sa cauti.
Si dincolo de gene ar mai fi ceva, sa zicem, tot tipic uman, care vine din grija pentru copiii, atat de neajutorati cand sunt mici. Ca sa faci asemenea investitii afective pe termen lung, e nevoie de un anumit mod de viata, cel putin in primii ani. Copiii crescuti de animale nu invata sa vorbeasca si sa mearga biped. Copiii neglijati au probleme cu invatarea limbajului. Copiii neglijati, dar mai ales abuzati, au tot felul de alte probleme. Am cunoscut copii abuzati. Nu stiu daca exista cazuri de astfel de oameni care si-au depasit traumele la maturitate. Se pare ca exista, dar sunt cazuri exceptionale, oricum e de discutat cu un psiholog. Copiii abuzati raman, dincolo de irascibilitate, lipsa de rabdare, violenta, cu sechele ca imoralitatea, conformismul, lipsa de curaj (adica asumarea de riscuri controlate), incapacitatea de a avea pasiune pentru lucruri abstracte si pasiune in general (nu viciu), si nu in ultimul rand, capacitatea de a avea idealuri? Nu am cunostinta de studii in acest sens, dar se pare ca mizeria sociala, economica si morala umana, asociata cu neglijarea si abuzarea copiilor duce la adulti mistici, fatalisti, incapabili de mobilizare pentru schimbarea situatiei lor mizere.
Tocmai am descris societatea Haitiana, unde neglijarea copiilor e la moda, iar adultii, adeptia ai practicilor Voodoo, considera ca viata e un dat, nu poate fi schimbata. Republica dominicana, vecina, e martorul care arata ca nu numai istoria e de vina pentru mizeria economica. Oamenii educati, care nu au fost neglijati, dar care au suportat pe pielea lor toate ororile secolului XX European, fara sa isi schimbe convingerile, ramanand rationali, sunt un alt martor. Felul in care au fost crescuti copii ar fi avut o importanta in istorie? E oare o intamplare ca acea cultura care a avut si are cea mai mare grija fata de om a adus si cele mai mari progrese?
Exista o sansa pentru Haiti? Pentru Africa? Se pot opera pe creier atatia oameni? Da, dar in timp…prin educatie. Prin medicina? Daca toate racilele mentale au o cauza biologica, determinata pana la urma de activitatea unor enzime, trasaturile de comportament ar putea fi tratate la fel ca orice maladie. S-ar putea trata imoralitatea, dar si prostia. Ma gandesc la ce societate ar fi aceasta, in care nu ar mai exista culpabilitate, ci doar probleme individuale. Cum ar arata bioetica atunci? Ar trebui sa alegi daca vrei sa ramai imoral, mistic, conformist, promiscuu sexual, fara idealuri inalte sau sa devii exact invers, cu pretul acceptarii unor suferinte psihice, care devin rutina, dar le poti controla, cum controlezi atatea?
O sansa pentru Romania, cu toata coruptia de neimaginat de la varf? Se spune ca pestele de la cap se impute, dar se repara de la coada. Problema Romaniei e ca oamenii s-au occidentalizat mult, dar conducerea a ramas la fel, superierarhizata, predispusa coruptiei. Din nou istoria, mostenirea comunismlui. Raman optimista, dar e bine sa iau in calcul ofertele companiilor aeriene:)
http://www.nytimes.com/2010/01/14/opinion/14bhatia.html?th&emc=th
http://www.nytimes.com/2010/01/14/opinion/14kidder.html?th&emc=th
eu cred ca toate societatile sarace au mai putina grija de copii lor, tocmai pentru ca sunt sarace si au ramas in urma cu totul, inclusiv cu educatia. iar Haiti este o tara saraca, extrem de saraca. cea mai saraca tara de pe continentul american.
si cred, diferit de ceea ce crezi tu, ca istoria e foarte importanta cand vine vorba de mizeria economica. unele tari au fost supuse sistematic „jafului” de catre altele mai puternice. e foarte greu de recuperat distanta dintre aceste tari si celelelate. e ca o intrecere intre doua persoane. prima persoana alearga cu o mare greutate pe umeri a doua alerga usor. la mijlocul alergarii, primului alergator ii iei greutatea de pe umeri si ii spui sa-si continue drumul ca si cand nimic nu s-a intamplat. pai e corect? al doilea alergator va avea un mare avantaj fata de primul. pentru a compensa dezavantajul, aceste tari ar trebui ajutate si mai putin aratate cu degetul.
PS. stau de o ora pe blogul tau si tot citesc postari foarte interesante. felicitari!
don’t worry, nanotehnologia va rezolva si asta. Din punct de vedere neuronal, cei predispusi pentru a fi politicieni (corupti), sunt diferiti, au cel putin “creierul reptilian” este inca puternic activ, dar sigur sunt si alte diferente detectabile.
Eu spun ca “politicienii” – nu ma refer la cei neaparat inregimentati, ci definesc prin politician persoanele care rezolva orice problema prin “descurcare”, imoral – sunt o specie pe cale de disparitie, iar asta sigur o vom datora unui om de stiinta.
Nu e nevoie de nanotehnologie pentru asta. Ajunge niste biochimie bine plasata. Daca citesti “Civilizatia” o sa vezi ce anume.