Darwin day
Azi se implinesc 201 an de la nasterea lui Charles Darwin. Nu am de gand sa vorbesc despre contributia lui Darwin, autorul, impreuna cu Alfred Wallace, al primei teorii a evolutiei. Jean Baptiste de Lamarck a fost insa primul care a emis cateva idei evolutioniste, iar de la el avem termenul de “evolutie”.
Problema e cum s-a sarbatorit la noi Darwin day? Pot sa spun ca mare lucru nu a fost. Nu am vazut stirile la tv, nici nu am citit ziare Romanesti azi (cateva stiri online doar) ca sa stiu daca s-a vorbit in media despre aceasta. Dar stiu ca Asociatia Umanista Romana sau fosila ei, mai precis, a organizat ceva. Prezenta a fost modesta, iar discutiile care au avut loc m-au surprins prin aceeasi calitate. In fiecare zi imi descopar propria naivitate referitoare la tara in care traiesc. Ceea ce ni s-a intamplat in ultimii 60 ani se vede cu prisosinta.
Secularismul- benefic pentru toata lumea
Putini stiu ca teoria evolutiei a fost exclusa din programa scolara. De ce? Se spune ca din cauza influentei Bisericii Ortodoxe Romane. Eu ma incapatanez sa nu cred asta, cred doar ca e imensa incompetenta a factorilor responsabili, care nu realizeaza importanta acestei teorii. In schimb, religia se preda in preuniversitar incepand din clasele primare. Mai mult, in scoala este prezentata viziunea crestina asupra antropogenezei, dar nu cea evolutionista. O doamna prezenta la aceasta manifestare chiar a povestit cat de confuza a fost fiica ei, atunci cand a invatat la scoala ca “omul a aparut din maimuta” dar si ca ” Dumnezeu l-a creat dupa chipul si asemanarea lui”, de unde logic a dedus ca Dumnezeu e o maimuta! Bineinteles ca aceasta concluzie la care a ajuns singura, a indepartat-o iremediabil de biserica, toate incercarile mamei ei de a o apropia au esuat. Ceea ce era foarte interesant e ca majoritatea celor prezenti nu au fost de acord cu scoaterea completa din programa scolara a religiei predate confesional, ramanand sigur predarea istoriei religiilor, echidistant fata de toate curentele spirituale. Asta intr-un stat care ar trebui sa fie secular, dar constitutia e confuza in acest sens ca in toate…
Sigur ca sunt pentru libertatea de religie, dar pentru separarea totala a statului de biserica. Putini stiu ca aceasta ar fi in interesul tuturor, inclusiv…al bisericii. Recent am citit “Democratia in America” (de fapt era o traducere engleza “Democracy in America”) de Alexis de Tocqueville. Filosofie politica, foarte interesanta, o recomand tuturor, raspunde la atatea intrebari, face atatea predictii care s-au verificat si se verifica in prezent. In State, atat in prima jumatate a secolului al XIX-lea (primul volum apare pe la 1830, dupa o vizita a autorului in aceasta tara), cat si acum, sentimentul religios era si este puternic. Dar statul era separat de biserica, asa cum este si acum, gratie primului amendament al Constitutiei. De Tocqueville gaseste o relatie de cauza-efect intre aceste fenomene. Sentimentul religios era si este puternic tocmai pentru ca nu era “manjit” si confiscat de politicieni, asa cum se intampla in Europa in epoca. Daca ar fi asa si la noi, biserica ar suferi acea mult dorita reformare, de care se vorbeste, dar care nu da semne sa inceapa. Nu inteleg de ce o pozitie seculara clara e evitata de toti in Romania, cand aceasta nu ar fi nici pe departe antireligioasa. Daca vrem sa separam puterile in stat nu inseamna ca suntem contra uneia sau alteia (dar avem parlamentari care nu stiu care sunt acelea!).
Limba romana si biserica ortodoxa
Se spune ca nu putem face asta, pentru ca Biserica e indisolubil legata de istoria noastra, ca ea a ajutat la mentinerea fiintei nationale. Adica ea a ajutat la pstrarea latinitatii limbii…Cum? Se stie ca biserica ortodoxa din tarile vorbitoare de romana tinea slujbele in…slavona, ceea ce a reprezentat principalul factor de infuzie tardiva de cuvinte slave in Romana. Chiar radeam cu un prieten german de ironia situatiei in Evul mediu, cand biserica era locul unde in Europa cei mai multi nu intelegeau nimic. Romanii ascultau slujbe in slavona, iar germanii in latina. Invers ar fi fost mult mai bine pentru toata lumea. Am citit o carte de lingvistica (Eugen Munteanu, “Introducere in lingvistica”, editura Litera) in care apareau termeni religiosi latinesti, a caror origine era evidenta pentru orice afon in lingvistica, care au disparut in ultimii 400 ani (in secolul al XVII-lea erau inca prezenti in limba). Oare ce s-a intamplat inainte de a avea acele izvoare? Cate astfel de cuvinte au disparut?
A fost Biserica factor de pastrare a limbii? George Murnu in Istoria Aromanilor, spune ca Romanii din Grecia erau recunoscuti ca putin religiosi in timpul Imperiul Bizantin. Si-au pastrat limba poate tocmai din cauza asta, mai precis pentru ca erau pastori. Pastorii sunt greu de stapanit, nu asculta nici de autoritatile politice, nici de cele religioase. Adica tocmai un factor laic a ajutat la mentinerea limbii, adica ocupatia lor. Totusi, crestinismul are un merit foarte mare in istoria noastra. Pana la urma Europa e unita cultural de religie, suntem occidentali si din aceasta cauza.
Oricat de dureros ar parea, statusul bizar pentru secolul XXI al BOR e doar o consecinta a comunismului cu accente nationaliste. E o idee banala, care nu-mi apartine. Asa ca excesul de religie in spatiul public, ca o contrapondere a comunismului, ar putea fi de fapt o consecinta a acestui sistem fundamentalist ateu.
Cred cǎ “principalul factor de infuzie de cuvinte slave in [limba] Romana” a fost migraţia slavǎ din secolele 6-7 cand popoarele slave au intrat în peninsula Balcanicǎ şi au asimiliat multe din popoarele locale (bulgari, avari) şi au lǎsat şi au influenţat puternic şi limba românǎ (afirmativul “da” din lb. rom., ca sa dau doar un exemplu). Oricum, nu contest faptul cǎ biserica slavofonǎ ortodoxǎ din ţǎrile române a contribuit la o slavizare suplimentarǎ a limbii.
Era vorba in special de ultimele secole, perioada la care se face referire. Merci oricum.
Cred ca teoria evolutionista isi merita locul, insa cultul personalitatii lui Darwin in nici un caz.
De acord. Teoria, si aia criticata cand e cazul, cu argumente, sigur, dar nu cultul personalitatii. Desi sunt unele glume, adresate ateilor in special, in care se spune: “sa dea Darwin!” sau “daca imi ajuta Darwin”. Sunt glume, sigur, dar subliniaza faptul ca Darwin e cel care ne-a revelat “creatia”, acum sa se spele pe cap cu noi. Dincolo de gluma, eu nu sunt darwinista fanatica.
Pai daca nu era a lui Darwin era a lui Wallace. Mare branza. Era in aer. sau si-ar fi dat seama vreun crescator de caini.
Darwin a dat-o in bara cu 2 chestii:
1. Ideea lui despre ereditate;
2. Misoginismul.
In rest daca parcurgi On the Origin of Species vezi ce inapoiata era gandirea biologica la vremea aia, si ce ipoteteze trase de par trebuia sa combata.
Da, de acord cu tine. Intr-adevar, era o idee care plutea in aer. Mai mult, sunt date care arata ca au fost altii inaintea lui care au facut analogia dintre selectia efectuata de fermieri si cea facuta de natura, care ar duce la evolutie, si e vorba de oameni care nici macar nu se pretindeau biologi. Mai mult, Lamarck stia si el de selectia in evolutie, dar nu o considera esentiala. Darwin avea de combatut idei absurde in epoca sa.
Daca vrei ceva nou, care nu e darwinism ortodox, citeste “Civilizatia foametei”.
salut, atat timp cat clericii nu pot detine functii in statul roman datorita unei interdictii interne a bisricii nu cred se poate vb de o influenta a acesteia in treburile statului
apoi eu cred ca statul, poate ma insel, este o un organism reprezentativ al unei polulatii. Or populatia Romaniei imbratiseaza in mod covarsitor valorile religioase, preponderent pe cele crestine; ma intreb atunci de ce statul roman ar trebui sa pormoveze in politicile sale publice alte valori, respectiv cele seculare, decat cele in care cred cetatenii sai. Statul poate sa fie laic acolo unde aceste valori sunt reprezentative, de exemplu in Franta, dar nu in Romania.
apoi acesta este un mit, cum ca influenta bisericii ar dauna bunastarii statului, exemplul cel mai elocvent fiind Imperiul Roman in care influenta Bisericii a fost covarsitoare si cu toate acestea acesta a ramas pentru multe sute de ani principala putere militara, economica şi culturala a spatiului european si nu numai.
Legat de limba ramana si biserica ortodoxa am cateva observatii.
In primul rand nu cred ca ar tebui sa demonizam influenta limbii slavone. Eu cred ca superioritatea unei civilizatii nu sta monotonia ci in multitudinea influenteleor culturale pe care le primeste si le asimileaza. Asfel influenta slavona este departe de a ne face sa ne pierdem indentitatea ci din contra.Ca sa iti dau un singur exemplu crezi ca ne-am fi pastrat limba mai bine daca aveam doar latinescul “amor” nu si slavonele “iubire” si “dragoste”; eu cred ca nu.
Referitor la slujbele in limba slavona trebuie stiut ca incepand cu anul 1560 diaconul Coresi tipareste in lb ramana principalele carti de cult. Sunt astfel aproape 450 de ani de cand limba ramana a inceput sa inlocuiasca slavona in cultul bisericii.
Iar despre rolul Bisericii in formarea si pastrarea libii romane e suficient sa mentionez
Tetraevangheliarul lui Filip Moldoveanul, 1551 – cea mai veche carte in limba romana pastrata şi Psaltirea in versuri a mitropolitului Dosoftei, anul 1673, continand primele poezii alcatuite in limba romana cu o influenta majora in formarea limbii literare. Sa mai amintesc doar de Mitropolitii Andrei Saguna si Veniamin Costachi care practic pun bazele invatamantului public in libmba romana din Tansilvania şi Moldova.
Astfel, biserica ortodoxa, departe de a fi un factor de alterare a lb ramane a fost de departe, prin tipariturile si creatiile literare ale clericilor sai, principalul agent care a ajutat la formarea si pastrarea limbii literare romanesti.
Foarte interesant! Da, ce influenta negativa poate avea biserica atunci cand nu e separata de stat sau cand se amesteca rau in treburile statului? Pai uite Evul mediu European, ce bine era! Apoi Iranul, un stat in care iti vine sa ceri azil anti-secular. ..Ma indoiesc ca mi-ar da visa, ca maine as pleca acolo. Dar cel mai apropiat exemplu de noi este comunismul, unde religia (ideologia lor) era totuna cu statul. Intr-adevar, era bine, de-aia il regreta lumea.
S-a ajuns la valorile secularismului in urma a numeroase abuzuri ale bisericii cand nu e separata de stat. Oamenilor le era sila de biserica din cauza asta. Si la noi au fost abuzuri, nu asa de grave probabil, dar Tudor Vladimirescu, din cate imi amintesc, critica autoritatile bisericesti.
Din nefericire, ai dreptate. Probabil multi nu vor secularism, cum multi nu vor nici parlament bicameral, multi ar vota pentru desfiintarea parlamentului cu totul. Simtul civic e foarte jos la noi. Oamenii nu stiu cu ce se mananca lucrurile astea, nici nu-i intereseaza. Nefiind dezbateri publice, nediscutandu-se in media despre aceste valori, cum stim daca oamenii chiar vor sau nu secularism? Cum sa vrea ceva despre care nu stiu nimic?
Cat despre chestia cu slavona, despre acele carti tiparite de oamenii bisericii se invata la scoala. Scolile erau pe langa biserici, ei se ocupau de asta, sigur ca si tipareau primele carti. Cat despre limba, puteam foarte bine sa vorbim bulgara sau alta limba slava, dar era vorba de pastrarea limbii, latine, nu slave, cu ajutorul bisericii. Pare extraordinar pentru multi ca in conditiile de izolare, limba s-a mentinut. Era vorba de factorii care au concurat la acest fenomen, nu daca e bine sau rau. Cuvintele despre care vorbesti sigur au patruns prin biserica deoarece sunt importante pentru religia crestina.
legat de evolutionism şi Darwin ceea ce nu inteleg este de unde rezida importanta acestei teorii cu tu insati o numesti. Pai daca evolutionismul ramane si acum dupa mai bine de 150 ani tot la nivel de teorie, adica de ipoteza stintifica insuficient demonstrata, care e pierderea pt elevi dc nu invata despre ea? E plina istoria stiintei de teorii care au facut furori si apoi au fost demontate fara drept de apel; ce ar fi daca am invata despre toate la scoala; apoi de ce sa livram elevilor ca adevarat, cum se face de cele mai multe ori de catre prof de biologie, ceva ce ramane inca, dupa foarte mult timp, doar la stadiul de teorie?
obiectiile mele de fond legate de evolutionism sunt urmatoarele:
nu inteleg cum poate sa se dea ca exemplu de evolutie “sub ochii nostrii” diferitele adaptari la mediu pe care le sufera anumite specii. Asfel cutare randunica dobandeste in timp un cioc mai scurt sau mai lung din cauza unei modificari pe care o sufera mediul in care traieste. Dar cu ciocul scurt sau lung tot randunica ramne nu se tranforma in prepelita. Or eu am inteles, pote m-a insel, ca evolutia vizeaza transformarea unei specii in alta.
Apoi pentru ca o specie sa se transforme in alta este nevoie sa se produca o mutatie la nivelul ADN, pt ca dobandirea de catre o specie a unor caracteristici noi presupune informatii suplimentare introduse in codul genetic lucru care se produce printr-o mutatie la nivelul acestuia, mutatie produsa la randul ei de anumiti factori naturali.
Bun, nelamurirea mea este urmatoarea: in conditiile in care noi observam ca orice organism modificat genetic nu are capacitate reporductiva(eu asa stiu, daca ma insel sa ma corectezi)cu e posibila evolutia şi conservarea unei specii din alta printr-o asfel de mutatie produsa la nivelul ADN?
De altfel, am citit, ca s-a descoperit ca diversitatea formeleor pe care le imbraca o anumita specie nu se datoreaza uneor modificari la nivelul ADN ci datorita activari sau inactivarii unor gene. Asfel gena care e responsabila de grosimea ciocului la o anumita specie de pasari in funcite de semintele de care dispun pt hrana se activeza mai mult sau mai putin producand un cioc mai gros sau mai putin gros. Iata ca si in aceste cazuri nu e vorba o mutatie genetica ci de activarea diferita a unro gene pe care le au toti indivizii speciei respective.
chiar nimeni nu v-a explicat, voua, cei care tot spuneti ca “teoria lui darwin e o teorie, nu un fapt” ca evolutia e un FAPT, dovedit de o multime de date. Problema e cum are loc, nu daca are. Si chestia cu teoria, ipoteza, chipurile lipsite de valoare. Stii cum merge stiinta? Date experimentale, pe baza carora se construiesc ipoteze, apoi teorii, care au predictii, pe baza carora se fac alte experimente. Teoriile sunt esentiale in stiinta. Ele accelereaza cunoasterea.
Tu vorbesti de modificari epigenetice (atunci cand nu apar mutatii). Corect! Acelea pot interveni in evolutie. Citeste “Civilizatia foametei”, e plina de asa ceva. Ceea ce ai zis despre pasarile si ciocul lor se numeste lamarckism. A fost o teorie contestata (mai mult idee), dar acum sunt din ce in ce mai multe date care converg in acest sens.
Sunt deschisa la critici referitoare la teorii ale evolutiei, avand si eu una. Criticile sunt benefice, daca sunt la obiect. Daca vrei mai multe despre teorii ale evolutiei, e o sectiune pe acest blog.
O intrebare insa: daca ai afla de o teorie a evolutiei care iti explica multe lucruri de ce sunt cum sunt, face predictii despre cum ar putea fi reconstruite (predictii verificabile experimental) ai mai spune ca evolutia e o ipoteza, nu un fapt? Daca poti sa imi raspunzi…
trebuie sa faci o distinctie f. importanta: biserica ortodoxa e cu totul alta mancare de peste decat b. catolica. Aceasta din urma este o structura totalitara, cu puterea concetrata in mainile unei singure persoane:papa. Era normal ca la un moment dat societătile occidentale sa se delimiteze de ea, uneori chiar violent, vezi Revolutia franceza, si sa elaboreze ceea ce numesti tu secularism. Pe de alta parte bis. ortodoxa a avut din totdeauna o organizare democratica, fiind administrata de adunarea sau sinodul tuturor episcopilor, o structura foarte asemanatoare cu parlamentul statelor moderne (ar fi fost un mare pas inainte daca statele din aceasta zona ar fi imprumutat modul de organizare al bis)Din aceasta cauza in zona rasariteana niciodata nu s-au produs abuzurile din occident si ca atare nici socetarea nu a simtit nevoia sa adere la niste valori seculare.
Imi spui ca lumea nu adera la secularism pt ca nu se vorbeste despre asta; nu e tocmai aşa, cei 50 de comunism constituie totuşi o perioada de propaganda agresiva si sistematica a secularismului. Cu toate acestea dupa 89 populatia in proportie covarsitoare adera, fara sa o oblige nimeni la valorile religioase. Daca biserica ortodoxa isi mentine influenta prin indoctrinare cred ca poporul asta avea timp sa-si revina in cei 50 de ani de absenta mediatica a bisericii.
Si mai e un lucru important: statul roman contemporan este produsul revolutiei din 89, or revolutia s-a facut si sub stindardul valorilor religioase, daca nu ma crezi te invit sa cauti imaginile cu revolutionarii din Piata Universitati aşezati in genunchi si rostind Tatal nostru; or in conditiile astea mi se pare nepotrivit sa sustii necestiatea ca staul roman sa fie unul secular care sa nu aiba nici o treaba cu biserica si valorile religioase cand oamenii care au murit pentu ca noi sa avem acest stat democratic credeau si in biserica si in valorile religioase. Secularismul poate sa fie minunat dar, pana la o noua revolutie, statul in care traim nu e produsul unei mentalitati seculare.
Nu stiu cum e organizata biserica ortodoxa, stiu ca au fost mai putine abuzuri insa. Dar problema e ca amestecarea unui ONG in treburile statului, dincolo de separarea puterilor, care sa reflecte democratia, conduce la coruptie. Dar ai dreptate, cand problemele nu sunt grave, oamenii nu actioneaza. Problema cu comunismul e ca el insusi era o religie, acolo nu putem vorbi de secularism.
Dar propaganda antireligioasa a condus la exacerbarea acestui sentiment. Oricum, proportia celor care adera la valorile religioase nu e de 95%. Statisticile nu sunt bine facute, daca te-ai botezat, gata esti si crestin.
sunt intru totul de acord ca modelele teroetice sunt un motor al dezvoltarii stintifice dar faptul ca unele predictii facute pe baza lor se dovedesc adevarate nu ofera nici o garantie despre adevarul teoriei din spatele lor. De exemplu un astronom medival credea ca a descoperit in dinstantele dintre planetele sistemului nostru solar o anumita formula proportionala pe baza careia a prezis existenta unor corpuri ceresti care au fost descoperite mai apoi; in ciuda acestor predictii reusite totuşi teoria din spatele lor a fost in cele din urma infirmata.
Spui ca evolutia este un fapt.Te intreb: pentru ca individul unei specii sa se transforme intr-o alta specie este nevoie de o modificare substantiala la nivelul ADN-ului sau? Daca da, cum se produce aceasta modificare?
Nelamuririle mele pleaca din faptul ca observ ca orice modificare a ADN -ului unui animal, prin manipulare genetica, produce indivizi fara capacitate reproductiva, daca ma insel sa ma corectezi. Pe de alta parte nu am auzit sa se fi descoperit un mecanism celular care sa permita animalului sa-şi modifice structura ADN. De aceea te intreb cum sunt posibile modificarile la nivelul structurii ADN şi cum pot aceste modificari sa se perpetueze pentru a constiutui o specie noua?
Evolutia e un fapt, nu o teorie, efectele ei se vad. Ce zice teoria actuala? Apar mutatii intamplatoare, daca ofera avantaje, se perpetuaza preponderent la generatia urmatoare (adica acele mutatii ii fac pe posesori sa aiba mai multi urmasi sanatosi). Sunt mutatii care nu sunt compatibile cu reproducerea, supravietuirea, dar cele mai multe sunt indiferente, iar foarte putine confera avantaje. Primele sunt eliminate, restul…
Daca vrei mai multe despre asta, citeste “Civilizatia”. Acolo gasesti lucruri legate de speciatie, de felul cum mediul poate determina anumite modificari ale materialului genetic, cu sau fara mutatii.
Nu este deloc limpede ce produce nivelul mai mare sau mai mic de complexitate al organismelor – ultimile cercetari tind sa dea un rol important in aceasta chestiune ADN-ului necodificator; oricum lucrurile se afla foarte la inceput. In aceste conditii mi se pare foarte hazardat sa spui ca evolutia este un fapt cand suntem foarte departe de a intelege mecanismul care produce diferentierea speciilor.
Aici ai dreptate, acum lucrez la ce produce complexitatea in biologie. Am propria idee despre asta, ceea ce include conditiile de mediu, dar si alte aspecte. Din nefericie, nu e inclusa in “civilizatia”, de fapt lucrurile sunt doar schitate acolo. Dar daca ne gandim ca omul e o specie complexa, atunci aceste lucruri pot fi deduse.
Da, o intrebare pe care orice darwinist ar trebui sa si-o puna si ceva cu care intr-adevar cei care contesta evolutia ar putea sa ne puna in incurcatura este ca bacteriile sunt fiintele cele mai prolifice de pe pamant, cele mai de succes din punct de vedere darwinist. Cele mai multe gene sunt de bacterii. Atunci cum a aparut ceva mai complex, care e mai putin de succes, are mai putini urmasi? Cum? Sa presupunem ca a aparut un organism mai complex, care la inceput trebuie sa fi facut parte tot dintr-o specie de bacterie, pentru ca tot dupa teoria actuala microevolutia si macroevolutia sunt procese continui. Deci un astfel de ratat, care avea mai putini urmasi, dupa legile selectiei nu avea nicio sansa. Atunci sa presupunem ca era izolat, fara congenerii mai de succes, atunci nu mai era seletie, adica ajungea la complexitate tocmai ca evita selectia. Citeste “Civilizatia” o sa deduci niste aspecte. Dar daca vrei pe scurt, citeste acel moto de pe site: ce nu te ucide, te face mai complex! Cred ca intelegi ce vreau sa spun. Deja avansez o formula care cuprinde complexitatea in evolutie.
Motoul tau – ce nu te ucide te face mai puternic – poate fi valabil; de altfel el a fost aplicat de pilda de Arnold J. Toynbee, un istoric englez, pentru a explica apritia marilor civilizatii. Asfel el sustine ca toate marile civilizatii de la cea egipteana si pana la cea occidentala au aparut datorita unor porvocari, interne sau exterene, carora societatile lor au reusit sa le faca fata in mod creativ, cu alte cuvinte provocarea este motorul progresului.
Pe de alta parte, cum spui si tu, in lumea animala, organismele simple, cum sunt bacteriile, fac fata mult mai bine provocarilor de orice fel, decat cele complexe, ca urmare provocarea nu poate fi un motor al progresului si de aceea tu propui un scenariu diferit in care evolutia este produsul conditiilor favorabile: apare intr-un mediu izolat, fara competitia uniceluarelor. Pe de alta parte din ce se observa pana acum tendita animalelor care traiesc intr-un mediu favorabil nu este spre amplificarea ci spre simplificare. As da ca exemplu oile Soay, din insula Hirta, N. Scotiei, la care s-a constatat o micsorare a dimensiunilor in urmba imbunatatirii conditiilor climaterice – ierni mai sucrte si mai blande. Desigur dimensiunea corporala nu e acelasi lucru cu complexitatea biologica, dar acest fapt da o idee despre tenditele pe care le au organismele cand au coditii climaterice favorabile.
scuze am gresit la moto: nu e vorba de mai puternic ci mai complex
Am auzit de acea idee, de fapt al moto e o parafrazare a ei. Se refera la faptul ca numai anumite conditii de mediu, ca si unele conditii sociale, conduc la progres. In rest, sistemele tind pur si simplu sa se mentina asa cum sunt.
Nu ai inteles ceea ce am spus eu legat de complexitatea in biologie. De fapt, ceea ce am descris era incercarea mea (esuata) de a explica un fapt biologic simplu din punct de vedere al darwinismului. Nu stiu de ce contestatarii darwinismului nu apeleaza la el. De fapt motivul e slaba lor intelegere, ei nu se recruteaza din motive logice, ci sentimentale. Deci, revenind, darwinismul, adica rolul selectiei, nu explica de ce au aparut organismele superioare, cand in orice conditie e mai bine sa fii bacterie (din punct de vedere darwinist, adica cat mai multi urmasi viabili, capabili de reproducere). Complexitatea e o contradictie a rezultatului selectiei, pentru ca e asociata cu fitness mai scazut. Propun izolarea (tragand totul de par) ca o solutie pentru ca un organism mai complex sa evite selectia. Dar chiar si asa, tot la contradictie se ajunge, pentru ca selectia nu e mai factor de evolutie, ci altceva…
SIgur, teoria mea nu se bazeaza pe asa ceva. Da-mi emailul si iti spun pe larg. As vrea sa aflu parerile unor oameni. As vrea sa gasesc si macar o singura contradictie cu ceea ce se observa in natura. Deocamdata nimic, si nimic nu e tras de par.
emailul meu este alexandruhantari@yahoo.com, sunt curios sa aflu teoria ta…
@Bezbojnicul
Adica Biserica a avut si o influenta pozitiva?
Intrebarea “de ce creste complexitatea si in ce conditii?” iese din domeniul biologiei. Cuvintele cheie si carti bune ar fi:
- Erwin Schrödinger – “Ce este viata?” si “Spirit si materie”;
- Ilya Prigogine – “Noua alianta”, “De la a fi la a deveni”, “Legile haosului”;
- teoria complexitatii (sau a haosului determinist), sisteme deschise (care schimba si caldura si substanta cu mediul), structuri disipative (I.Prigogine), autoogranizare, sisteme deschise departe de echilibru, spatiul fazelor, atractori, etc;
- John Holland – “Ordinea ascunsa”;
- Bourceanu, G., Grosu, I., Beldie, C. – Evoluţie şi autoorganizare în sisteme departe de echilibru – Editura Tehnică, 1989;
- principiul antropic cosmologic;
- Doru Georg Mărgineanu – Energetica lumii vii, Casa de Editură EDIMPEX-SPERANŢA SRL, Bucureşti, 1992
Inca o sugestie si va las:)
http://pespmc1.vub.ac.be/REDQUEEN.html
tot situl este interesant, nu doar pagina asta
Multumesc pentru tot!
Hey
te asteptam pe Tron cu povesti despre doctori!
Merci pentru invitatie!