Sunt liberalii si ateii mai inteligenti? Daca da, de ce?
Recent, rezultatele unui studiu de psihologie evolutionista (evolutionara nu prea suna bine romaneste) a facut ceva valva pe unele site-uri cu tenta umanista. Este vorba de studiul realizat de Satoshi Kanazawa de la London School of Economics and Political Science. Ce spunea acesta? Ca ateii si liberalii au un IQ in medie mai ridicat decat conservatorii si credinciosii. Diferenta nu e mare, desi semnificativa, de 6-11 puncte.
Studiul prelucreaza de fapt rezultatele (datele) unor studii americane cum ar fi National Longitudinal Study of Adolescent Health (Add Health) efectuat pe elevii din clasele 7-12, urmariti apoi si la 18-28 ani, in 2000-2001. Un alt studiu national de unde s-au colectat datele este General Social Survey. Adica urmareste cum se coreleaza IQ-ul cu optiunile politice si spirituale. (Studii de genul asta s-ar putea face si la noi, eventual cu alte idei !!!!). Pe langa corelatia cu un IQ usor mai mare, ateismul si liberalismul se se coreleaza, conform acestui studiu, cu exclusivitatea sexuala, dar numai in cazul barbatilor, dar nu si a femeilor. Cu alte cuvinte, daca esti ateu sau liberal, ai un IQ usor mai mare, dar esti si mai fidel.
Explicatiile…
Care sunt insa explicatiile date de autorii studiului, dar si de alti psihologi evolutionisti, care nu au luat parte la studiu? Atentie, explicatiile incearca sa urmeze paradigma darwinista, conform careia e avantajos orice duce la un numar cat mai mare de urmasi viabili. Ce avantaj ar fi avut ateii si liberalii? Ce rost sa fi avut in istoria speciei sa fii ateu si liberal? Kazanawa crede ca acel avantaj vine din IQ-ul usor mai mare. James Bailey de la George Washington University, care nu a participat la studiu, considera ca oamenii cu IQ mai ridicat au sanse sa aduca idei revolutionare, dar de asemenea aderarea la idei neconventionale ar semnaliza cumva apartanenta la elitism, adica unii s-ar declara atei si liberali ca altii sa vada cat de inteligenti sunt:)
Ce cred eu? In “Civilizatia…” exista la cateva idei despre ce s-ar intampla in creierul celor mai inclinati spre misticism fata de cei mai atasati de stiinta. Sunt atee si liberala, cunosc multi oameni ca mine din acest punct de vedere, dar nu consider ca inteligenta face neaparat diferenta. Intr-adevar, rezultatele studiului sunt conforme cu ceea ce as fi prezis, adica o diferenta cel mult modesta. Dar si aceasta ar putea veni tot din acel ceva care face de fapt diferenta.
IQ-ul creste in conditiile in care functiile creierului sunt exersate. Facem exercitii zi de zi, gandim sau ne exersam functiile psihice tot timpul, zi de zi. Nu facem exercitii numai la scoala, facem mereu. Chiar daca testele sunt rare, exercitiile sunt permanente, unii au pasiune pentru un anumit tip de “flotare”, altii pentru alta. Cu ce ne ocupam creierul? Exista un anumit tip de oameni, care duc rationamentele mai departe, care isi pun mai multe probleme.
Ateii si liberalii ar putea simti si gandi mai mult, eventual un pic diferit. De fapt ei si-ar antrena aceste functii mai mult decat altii. De ce? Pentru ca au o tendinta, chiar o satisfactie din a face asa ceva. Ar avea o inclinatie spre reflectie. Universul lor virtual ar fi ai mare. Nu stiu daca ati observat, dar foarte multi oameni mai degraba s-ar lasa batuti decat sa fie pusi sa gandeasca sau sa treaca prin probleme afective asociate cu intelegerea unor lucruri dificile. Alfred Wallace, codescoperitorul teoriei evolutiei prin selectie, se indoia ca selectia ar fi condus la aparitia unor functii psihice umane extraordinare, pentru ca unii oameni nu ar spune un lucru spiritual nici daca asta le-ar salva viata.
Cred ca la ateii si liberalii (cu putin noroc pot coincide, umanistii sunt adesea atei), sistemul de recompensa le-ar permite “aventuri” reflective si afective mai dure si indelungate. Diferenta s-ar afla in zonele asociate cu functiile tipic umane, cum ar fi aria prefrontala (amanunte in “Civilizatia”). Sigur ca acesti oameni pot da mai multa atentie relatiilor interumane. De fapt studiul defineste liberalii ca persoane carora le pasa mai mult de oameni neinruditi cu ei, pe cand conservatorii sunt interesati mai mult de soarta celor cu care au legaturi (oare nu e rusine in Occident sa fii conservator??). Intr-un univers virtual mai mare, intra mai multe lucruri, mai multi oameni. Dar oamenii vor fi mai importanti pentru ei, iar relatiile lor sexuale trebuie sa fie mai exclusiviste din punct de vedere afectiv.
Predictia teoriei din “Civilizatia” ar fi ca ateii si liberalii sa aiba o menorie de lucru mai mare, dar sa fie si mai curajosi. Vreun rol in evolutie? Acesti oameni sunt importanti, pentru ca in conditii de criza, ei sunt cei nonconformisti, care gandesc cu creierele lor, care rezolva problemele.
Cat despre inclinatia oamenilor spre misticism, conservatorism, nu consider ca nu a avut vreun avantaj, asa cum spune Kazanawa, ca ar fi fost asociat cu paranoia, ceea ce ar fi dus la reactii exagerate la stimuli de pericol. Mi se pare ridicol. Parerea mea e ca acest tip de comportament e un fel de atavism, e des intalnit cum sunt si alte atavisme. Ateismul si liberalismul (de fapt nonconformismul) arata o sanatate mentala superioara (ar trebui sa avansez niste criterii ale sanatatii mentale!).
Din nefericire, istoria arata ca nonconformistii au fost adesea eliminati de conformistii mistici si conservatori. Exemplul lui Giordano Bruno e clar. Bolnavii au ucis oamenii mai sanatosi…Din nefericire, selectia are putine sanse sa elimine aceasta boala. Numai daca rolul ei in evolutie nu e asa important…
http://edition.cnn.com/2010/HEALTH/02/26/liberals.atheists.sex.intelligence/index.html
http://www.asanet.org/images/journals/docs/pdf/spq/Mar10SPQFeature.pdf
http://scienceblogs.com/pharyngula/2010/02/stop_patting_yourselves_on_the.php
Da, nenea ala pune punctul pe i. Cum am scris deja, nu cred ca e vreo diferenta de inteligenta. Cat despre semnificatia statistica a testelor de IQ, despre rolul acestui test, ce sa mai vorbim? Dar ideea pe care o subliniez este ca da, exista diferente psihologice intre liberali si conservatori (nu zic atat atei si credinciosi, pentru ca multi oameni care de fapt gandesc ca ateii nu se declara atei). Optiunie politice sunt doar varful icebergului. Conservatorii pot fi foarte inteligenti, au unele calitati pe care liberalii nu le au, ceea ce cred ca ii face adesea mai apti pentru adaptarea la societate, nu la natura. Dar nu vreau sa-i am in apropiere…
Cred ca mai degraba persoanele inteligente se orienteaza spre ateism si liberalism. Nu faptul de a fi ateu te face mai inteligent, ci faptul ca esti mai inteligent te face sa te apropii de ateism…
Probabil sunt mai multi atei inteligenti decat mistici inteligenti. Nu am studii insa. Dar pana la urma ce e inteligenta? Ceea ce masoara IQ-ul, in care intra la greu si factori culturali (de-aia transcultural da niste rezultate aiurea) nu acopera toate fenotipurile inteligente. Dar am cunoscut conservatori, probabil si mistici, foarte capabili de a rezolva probleme (ceea ce masoara IQ-ul printre altele). Exista matematicieni de top mistici, fizicieni de top. Dar ateii si liberalii au un anumit fenotip al inteligentei (mai frecvent), dar si functiile afective trebuie sa fie diferite. Articolul spune pe scurt unde ar fi diferentele.
Poate ca ar trebui sa se faca testele astea pe patul de moarte:D
Sa vedem cati atei raman si chiar liberali.
Eu sunt ateu pentru ca tolerez ipoteza foarte probabila ca “dincolo” sa nu exista, sa nu mai fie nimic… Tine asta de inteligenta? Nu cred. O sa cred asa si in situatii critice? Nu stiu…
Mensa primeste oamenii care se incadreaza dupa IQ in 2% din populatie si da teste tip matrice progresiva Raven, care nu tine de cultura (macar de limba)
Studiul presupune masurarea IQ, treaca mearga, a orientarii politice (cu cine a votat ultima data? sau dupa un chestionar legat opinii? sau cum?) si exclusivitatea sexuala (aia declarata?). Pare cam indrazneata intreprinderea.
Dincolo de criticile stiintifice ale acestui articol (am pus linkuri spre el), meritul lui e ca pune o problema, chiar daca ii da un raspuns schiop. E mare lucru in ziua de azi! Sunt teste care iau in calcul aspecte lingvistice, altele nu. Dar oricum, cultura nu poate fi exclusa pentru ca influenta ei e uneori atat de subtila…
Descriu ce numesc ei liberal, unul caruia ii pasa si de altii, nu doar de familie si grupul lui. Asta s-a luat in calcul, nu ideile economice. Liberalii sunt si individualisti, pe de alta parte, nu au spirit gregar.
Testul pe patul de moarte? Nu am statistici, dar am cunoscut cazuri de atei care au trecut prin experiente foarte traumatizante, nici nu s-a pus problema sa simta altfel. Au murit la peste 80 ani tot atei. Dupa experiente traumatizante unii isi pierd credinta, asta se stie, Darwin fiind un astfel de caz. Bine, daca ai Alzheimer, nimeni nu stie ce se intampla…Daca esti ateu, nu te astepti la nimic bun din partea naturii, nu ii ceri nimic, decat sa te lase sa-i cunosti regulile ca sa-ti fie mai bine, asa ca nu are cum sa te dezamageasca.
Despre influenta culturii in masurarea IQ mi s-a parut foarte buna Genetica inteligentei – Jacques Larmat. In unele grupuri obiceiurile impiedica practic posibila masurare a IQ. De exemplu, sunt triburi unde nu este conceputa rezolvarea individuala a unei probleme; toata lumea trebuie sa faca “brainstroming”, inclusiv musafirul care a enuntat problema.
Este o diferenta intre judecata si comportament, nu doar la copii (Judecata morala la copil – Jean Piaget). Un adult, cat de onest posibil, poate sa declare opinii pe care nu le respecta intocmai in practica.
Pariez ca sunt si exemple de oameni care au inceput sa creada de la un moment dat, fara sa dea in Alzheimer (la asta se refera metanoia).
Un exemplu de credincios care totusi nu cerea nimic, asa cum spui tu, este Descartes: el a scris o carte in care “demonstra” existenta lui Dumnezeu si in Discurs despre metoda spune ca isi impusese sa nu vrea sa fie sanatos atunci cand este bolnav, sau liber atunci cand este inchis tot asa cum nu-si doreste sa zboare ca pasarile sau sa fie imparatul Chinei:)
Nici oamenii religiosi nu cer nimic lui Dumnezeu, pentru ca “nebanuite sunt caile Domnului”. Religia este un izovor de sens, de semnificatie pentru cei care nu-l gasesc in alta parte in viata.
Ma bag in vorba pentru ca in raspunsul tau simt distanta si “superioritatea” savantului, asa cum am simtit-o in Himera credintei in Dumnezeu a lui Dawkins. El a mai si gafat in cartea aia, dar are scuza ca nu a cunoscut religia crestina decat in vest si in state. Cu toate gafele, ramane o carte buna pentru mine. Nu stiu cum se face, dar dupa ce am citit-o n-am mai calcat pe la Inviere;)
Da, prima lucrare e cunoscuta, ea sau referirile la ea, dar cred ca diferentele culturale sunt si dincolo de exemplul binecunoscut. Oamenii sunt obisnuiti sa se gandeasca mai mult sau mai putin la ceva, la anumite aspecte din viata, sigur in functie de mediul social in care traiesc.
Nu sunt in masura sa spun ce gandesc credinciosii. Tot ce voi mentiona nu are valoare stiintifica, statistica, sunt doar niste observatii. Aceste observatii se refera la faptul ca mi se pare ca oamenii credinciosi intr-adevar accepta unele lucruri ca pe un dat, nu incearca sa schimbe lucrurile in viata cu aceeasi forta cu care incearca ateii. Spui ca ei nu asteapta nimic de la natura. Atunci de ce se roaga? Ateii nu se roaga, ei incearca sa faca ceva, sa schimbe lucrurile. Am citit cartea lui Collins “The language of God”. Am vazut resemnarea lui in fata incapacitatii de a ajuta un pacient din lumea a III-a. Ateii, chiar daca sunt lenesi, au o cu totul alta atitudine, nu isi accepta cu usurinta incapacitatea de a face, nu capituleaza usor.
Dar sigur, credinciosii au alte calitati. Repet, nu are valoare stiintifica ceea ce spun, ci sunt doar observatii. Dar ce cred e ca, avand valori mai clare, luandu-si sarcini mai punctuale, ei sunt adesea mai eficienti decat ateii liberali care vor sa schimbe lumea. SI chiar mai de succes, daca imi aduc aminte un studiu. Spui ca aceasta credinta le da un sens. Ai idee cate pietre de moara iti iei de pe umeri daca vezi un sens clar in ce ti se intampla? Ateii trebuie sa caute mereu sensuri.
Nu stiu unde vezi tu superioritate in ceea ce am spus. Nu consider ca ateii sunt superiori credinciosilor, ci doar ca diferenta, care nu depinde de IQ (sau intr-o masura foarte mica) vine mai ales din diferente afective.
Nu am citit “Himera”, dar am citit alte carti ale lui Dawkins. Tipul stie sa faca gafe, dar scrie bine.
Oricum, eu nu prea cunosc credinciosi, cel putin nu indeaproape. Daca stii mai multe despre felul cum gandesc ei, ma intereseaza.
De spus ar fi multe… N-o sa incerc sa fiu sistematic. Dawkins n-a auzit de “Viitorul unei iluzii” a lui Freud. Nici ca Lenin a zis inaintea lui ca religia este opiul popoarelor (D. zice ca ar fi un drog). Sa-i fie rusine.
Cunosc destui credinciosi, ii studiez si multi ma enerveaza. Ma enerveaza trufia lor. Asta e un concept “puternic”: atei sau credinciosi avem de pierdut daca nu ne dam seama de propria trufie. Ii spuneam unei credincioase ca nu am reusit sa citesc Patericul si ea mi-a zis ceva de genul “nu e pentru toti prostii”. Ma intereseaza asa de mult credinciosii incat am fost la o slujba de exorcizare:D “Piesa” s-a jucat exact cum mi se povestise si “biletele” s-au achitat la iesirea din biserica; insusi preasfintitul tinea cutia milei. Am zis ca daca in secolul XXI se intampla asta in Romania, trebuie sa vad:)
Dintre credinciosi, la multi vad delirul sau gandirea magica, dar nu in toate domeniile sau subiectele. Ex: unul bea coca-cola fara codbar dar nu d-aia cu codbar pentru ca este semnul fiarei in codbar. Cunosc si credinciosi care nu au alunecari, derapaje in rationamente. Un neurolog “meserias”, un biolog evolutionist sadea, autor de carti de etologie.
Mai este ceva: functie este mai cuprinzatoare decat scopul. Imi place de una si vreau sa ma culc cu ea (scopul). Functia comportamentului este sa-mi faca ea copii:) Asa si cu religia: credinciosul face cutare chestie cu un scop dar functia comportamentului este alta decat scopul si poate nobila si adaptativa. Ex: parastasul. E un obicei cu scop bisericos, dar functia lui este de a ajuta oamenii “sa faca doliu”. Adica sa accepte ca persoana apropiata, ruda a murit si ei continua sa traiasca: beau, mananca si glumesc; petrec dar isi amintesc de cel decedat. Reversul, doliul patologic este sa nu accepti ca ala a murit sau sa vrei sa te duci dupa el:D Noi tindem sa consideram obiceiurile astea ca exagerate, stupide si ne scapa functia lor. Din discutii cu lumea care traieste in state am inteles ca ei (unii) descopera acum “apa calda” care este pomenirea mortilor si care ajuta munca de doliu.
Iar despre Dawkins: zicea de tipul care a ucis un ginecolog care facea intreruperi de sarcina ca era influentat de educatia religioasa si nu un psihopat cum sustinea o tipa. In exemplul asta era vorba de un crestin. Daca ar fi vazut cum sunt crestinii de la noi, poate ar mai fi nuantat teoria. Asta pana nu ne dau ei multe filme, ca poate ii ajungem din urma:) De mare ajutot ne-ar fi si portul si folosirea la liber a armulor de foc:)) Cam atat pentru azi
Ai dreptate. Ai punctat bine. Multi atei nu stiu lucruri esentiale despre religie. Multi nu au citit Biblia, ceea ce e o lipsa de cultura generala. Vin cu unele idei pe care le considera originale, dar de fapt redescopera Biblia fara sa realizeze. Din nefericire, asta nu e ideea mea. Mi s-a atras atentia asupra acestui lucru. Unul dintre acesti oameni e Cristian Tudor Popescu. De atunci am citit Biblia, sa nu ma fac de ras. E interesanta. Multe idei de acolo sunt in cultura noastra. Freud probabil s-a inspirat din cultura lui:) In Biblie spune ceva despre vise, foarte similar cu ce spune Freud.
Din ce spui tu, aroganta credinciosilor seamana cu un fel de nationalism, pe cand ateii sunt ei, individual, foarte aroganti. Asta la prima vedere, nu stiu ce sa spun mai multe.
Sigur, credinciosii, ca si ateii, sunt heterogeni. NU cred ca putem judeca un credincios de acum ca pe unul de acum cateva secole. Ce ai zis de Descartes, ce ai zis de acel nene care scrie carti de etologie. Am cunoscut si eu oameni care adera la valorile religioase numai din motive filosofice. Acei oameni nu se declara atei, dar nu cred in viata eterna, sunt evolutionisti etc.
Oricare ar fi situatia, aroganta nu e buna. Daca ti se pare ca afisez asa ceva, imi pare rau.
Domnul de la care stiu de cartea ta mi-a spus sa citesc Biblia, tot din ratiuni culturale, nu mistice. Am incercat cu multi ani in urma sa citesc, dar m-am impotmolit in genealogiile din vechiul testament…
Freud s-a inspirat de la mai multi. “Viitorul unei iluzii” a lui e interesanta dar nu pot sa ma abtin sa nu spui si aici de “Cartea neagra a psihanalizei” care s-a tradus la noi si merita citita. Criticile sunt foarte la obiect, documentate. Cu toate ca e scrisa de 40 de autori care au tăbărât pe biata psihanaliza, din carte reiese si valoare psihanalizei (aia care e) si mai raman si psihanalisti pe soclu (de exemplu Gaston Bachelard).
Revenind la religie, mi-a placut la Dawkins ideea ca educatia religioasa in copilarie creste anxietatea. Nu stiu daca asa s-a exprimat dar la mine cred ca se potriveste. Imi amintesc de fricile “fara nume” care erau legate de educatia bunicii.
In afara de anxietate “in plus” si de pomana, educatia religioasa ne poate incurca rau in rationamente. Am citit undeva pe net cate probleme si-a facut o persoana daca se foloseasca sau nu remedii homeopate. Sa iei “doctorii” este ok, se cunoaste(sic) mecanismul de actiune. Dar la homeopatie nu se stie; deci, poate fi vrajitorie… Daca e vrajitorie e nasol:)
Eliade zicea intr-o carte ca tot omul este religios. Ca nu trebuie sa crezi in Dumnezeu ca sa fi religios. Trebuie sa distingi sacrul de profan. Si cum tot omul se naste cu categoriile astea, inseamna ca toti suntem religiosi:) Scrie frumos Eliade si la o anumita varsta si context te poate seduce:)
Nu pari aroganta.
Interesant ce-mi spui de anxietate! Inafara de cartile stiintifice ca “Gena egoista” sau “Ceasornicarul orb”, nu am citit altceva de Dawkins. El a facut multi bani pe “Iluzia…” sau “Himera..”, cum au tradus Romanii, ceva astronomic, se vanduse in peste 1 milion de exemplare in primul an numai in limba engleza. Mie, ca om de stiinta, nu-mi place cand cineva se foloseste de pozitia capatata in stiinta in felul asta. As vrea sa fac bani, sigur, si pe alte lucruri, nu numai pe stiinta, dar nu mi-as folosi numele in sensul asta, daca as avea deja mare succes in stiinta.
S-au facut studii care sa arate ca asa e cu copiii crescuti in mediu religios? Bunul simt spune ca asa trebuie sa fie, dar pana nu se fac studii…Au si copiii ateii frici? In calitate de copil ateu, crescut de atei (inclusiv bunica mea era atee), aveam frici? Da…Eram foarte mica atunci cand auzisem de meteoriti. Vara mai ales traiam cu groaza uitandu-ma pe cer si gandind sa nu vad asa ceva care sa cada pe mine. Mi se explicase cat de mica e probabilitatea ca acest lucru sa se intample, dar nu puteam intelege atunci asa ceva. Doar vazusem poze cu fenomenul Tungus intr-o carte de astronomie…
Mi-era frica de orice fenomen natural cu efecte spectaculoase. Intr-un timp cred ca imi era frica de schimbari climatice bruste, de fenomene astronomice ciudate, unele imaginate de mine, cum ar fi explozii solare care sa distruga Pamantul. Cat despre razboi atomic ce sa mai vorbim?? Voiam adapost anti-atomic in curte…Copilaria e cu frica. Poate fricile micilor atei difera de cele ale micilor credinciosi, dar exista.
Dar nicio secunda in viata mea nu mi-a fost frica de pedeapsa divina, dar nici n-am facut ceva asteptand recompensa, in care n-am crezut niciodata.
Am auzit de chestia cu sacrul si profanul la Mircea Eliade. Ca biolog, vad lucrurile altfel. Suntem oameni, gandim in simboluri. Cream simboluri tot timpul, le combinam etc. Gandirea noastra e un fel de halucinatie controlata (asta e definitia pe care o dau simbolului). Uneori ne permitem sa mergem cu controlul mai departe, alteori nu, in functie de felul nostru de a gandi, dar si de informatiile pe care le avem. Toti avem superstitii, idei irationale, dar diferita e tendinta de a le sistematiza, dar si modul de a ne atasa de ele. Religia nu face altceva decat reunifica temerile consacrate, simbolurile consacrate, incercand astfel sa controleze emotiile oamenilor. O afacere extraordinara, intr-adevar, aceea cu emotiile oamenilor, care exista si vor exista, ca si necesitatile lor!
Incepe sa semene discutie la bere, cum iti doreai:)
O sa caut partea cu educatia religioasa si anxietatea in Himera..
De ce sa nu faci bani profitand de prestigiul tau? Nu stiu cat ai plac lui Dawkins banii, dar show-ul ii place cu siguranta.
Poate ca fricile tale din copilarie erau proiectii ale anxietatii (cu cine stie ce cauza) asupra obiectelor si fenomelor periculoase pe care le stiai din educatia stiintifica pe care o primeai. Eu am stat la un unchi ipohondru si o matusa biolog:D care-mi vorbea doar de microbi si ajunsesem sa ma spal continuu pe maini si sa ma cred bolnav. Rudele astea imi prezentau doar o parte din adevar, si cu o incarcatura de teama sau groaza.
Copiii mei (12 si 9 ani) nu au temeri “irationale” si s-au bucurat cand le-am povestit din Himera…
A fost mai anul trecut o discutie despre manualele de religie si am vorbit cu ei un exemplu dat la ziar. Era ceva cu un copil care cade din pom sau de pe gard si asta era pedeapsa lui Dumnezeu pentru ca nu si-a ascultat parintii care i-au spus sa nu se suie. Asa ceva. Ce sa intelegi din asa ceva?
Sa-l lasam pe Eliade. Chiar Lorenz zice ca noi “credem in ipotezele noastre”, si ca e contra naturii ce cere Popper, sa testezi ipotezele si teoriile, sa le pui la indoiala. Pentru ca ipotezele in care crezi sunt rezultatul adevarului revelat (nu este un citat, dar cam asa suna); in varianta asta a lui Lorenz demersul stiintific are un tipar “religios”. Si credem in ipoteze pentru ca “majoritatii oamenilor le este cvaziimposibil sa asimileze notiunea de probabilitate” zice Marcel Boll.
Unii adulti au foarte multe idei bizare. Grav e cand interfera cu profesia sau cu relatiile cu ceilalti. Un fel de mare ti-e gradina si multi au sarit gardu’.
In primul rand despre temerile irationale la copii. Ai tai sunt deja destul de mari pentru temeri greu de controlat legate de fenomene naturale extrem de rare. Apoi, cand erau mai mici, poti sti ce temeri aveau? Copiii de cele mai multe ori nu vorbesc despre asta, le e rusine. Crezi ca in epoca am spus cuiva ca tremuram de frica meteoritilor? Eventual ceream date despre ei. Frica de boli insa e altceva. Ele sunt fenomene frecvente, cu multe necunoscute. Lipsa controlului asupra intelegerii si incapacitatea predictiei unui fenomen genereaza frica. Iar copiii iau contact cu fenomene fara a sti mare lucru despre ele.
Lorenz, Eliade etc. privesc lucrurile astea luand religia, sacrul, cum vrei, ca baza. Dar de ce sa nu luam pur si simplu aceste fenomene ca mecanisme ale gandirii umane.? Religia, misticismul le exploateaza doar.
Da, gandirea rationala, cu control, comparare a faptelor, e dificila si rara. Unii oameni au folosit-o mai des, “au inventat-o”, sa zicem asa, si impus-o, in unele culturi mai mult decat in altele. De ce? Acest tip de gandire e necesar in conditii critice, cand ai nevoie de rezultate reale. Mai multe despre asta gasesti in “Civilizatia”, atat despre mecanismul acestui tip de gandire, cat si despre conditiile in care s-a impus.
Acest tip de gandire se poate invata, exersa, odata ce a fost “inventat”, cum se invata inotul sau schiatul, la randul lor inventate de unii oameni. Ce e trist e ca societatea actuala e atat de mistica, irationala, chiar in Occident. O parte din identitatea noastra, castigata prin multa suferinta, se pierde, cu efecte foarte grave. E minunat ca mai sunt oameni care gandesc cu creierul lor…