Home > Uncategorized > Despre evolutie si prostie

Despre evolutie si prostie

November 13th, 2012

Un articol recent aparut in ”Trends in Genetics” sugereaza ca trecerea timpului nu inseamna neaparat progres. Ceea ce se stia deja, dar nu si in ce priveste specia umana, mai precis inteligenta ei. Pe scurt, articolul spune ca, deoarece presiunea selectiva pe inteligenta a scazut de cand oamenii practica agricultura, genele pentru inteligenta, oricum sensibile la mutatii care pot fi dezavantajoase, se vor modifica in urmatorii 3000 ani. Cu alte cuvinte, peste cateva milenii vom asista la materializarea scenariului din ”Idiocracy”. Desi filmul respectiv vorbeste foarte bine despre epoca noastra…

Sigur, predictiile legate de gene, de ce se va intampla cu ele, nu au cum sa fie decat vagi. Mediul se poate modifica in mod imprevizibil si rezultatul va fi neasteptat. Pe de alta parte, e adevarat ca de ceva timp lumea nu mai moare din prostie (la propriu) sau nu in proportia de altadata. Si da, ”salbaticii” (adica vanatorii-culegatori) sunt mai destepti decat noi. Din nou, sa nu ne miram de succesele copiilor din astfel de culturi, care ajung sa studieze in scolile occidentale. Acesti oameni se descurca in medii incredibile, pentru ca au cunostinte vaste despre aceste medii. Culegatorii stiu sute (chiar mii) de specii de plante, fac deosebiri fine intre ele. Au nume pentru ele, stiu ce sa faca cu ele.  Descrierea naturii, cel putin la un anumit nivel, e foarte vasta in lumea lor. Nu e deloc usor sa fii ”salbatic”.

Pe de alta parte, nu stim ce era inainte de vantori-culegatori, mod de organizare sociala probabil contemporan cu cel al agricultorilor. Cu alte cuvinte, societatile umane au inceput sa fie una sau alta cam in acelasi timp. Ce era inainte? Nu stim, dar sigur nu era ceva placut. Inainte insa, acum peste 10000 ani, in timpul ultimei glaciatiuni, probabil relatiile dintre grupurile umane erau foarte dure.  Ceea ce mai putin se stie este ca societatile de vanatori-culegatori sunt caracterizate de intrajutorare intensa. ”Salbaticii” se sperie si se deprima de existenta home-less-ilor din Occident. Ei colaboreaza pana si la testele de inteligenta pe care li le facem noi.
Dar si la vanatori-culegatori, nu numai la agricultori, dimensiunile creierului au scazut acum cca 10000 ani. Sa fie inceputul intensei cooperari interumane, in cadrul propriului grup, mai mare oricum? Asta s-ar fi putut spune pe timpul lui Darwin, dar nu am spus-o in ”Civilizatia”. Sincer, nici nu m-am gandit, ideea asta mi-a venit chiar acum. Iar de lipsa intrajutorarii, noi, cei din societatile neoliberale, nu prea avem de ce ne teme.

Dar cel mai probabil schimbarile de mediu, climatice adica, ar fi cele mai responsabile de toate aceste schimbari. Sigur, exista gene implicate in inteligenta. Si sufera mutatii…Dar cel mai important, sunt supuse reglajelor genetice. Modificarile epigenetice insele pot conduce la aparitia unor alte gene prin mutatii datorate de modficarile materialului genetic. In inteligenta pot fi implicate gene care sa aiba la origine cu totul alte functii, si nu numai la origine. Unde dai si unde crapa! Adica inteligenta poate suferi influente la distanta, de la gene de la care nu te astepti.

Cel mai important, nivelurile de ”finantare” a activitatii unei gene sunt determinante pentru aparitia, mentinerea sau dezvoltarea unui caracter. Adica numarul de copii ale unei gene care pot aparea in unitatea de timp. Si aici intervin interactiuni cu alte gene. Dar pana la urma ce e inteligenta? Cum apare si de ce? Daca noi nu stim asta, nu prea putem face predictii prea clare despre ceea ce se va intampla. Problema noastra acum ar trebui sa fie bolile care afecteaza inteligenta prin tulburari metabolice. Supraalimentarea e mai periculoasa acum decat soarta misterioaselor gene ale inteligentei.

http://news.yahoo.com/humans-becoming-less-intelligent-173400651.html

http://www.dailymail.co.uk/sciencetech/article-2231924/Are-getting-stupid-Researchers-claim-longer-need-intelligence-survive.html#ixzz2C4ecIAfZ

Uncategorized , , ,

  1. Ontelus Dan Gabriel
    November 14th, 2012 at 09:25 | #1

    Afectarea inteligenței, a lucidității, a gândirii rațional-critice prin supraalimentare sau alimentație dezechilibrată reprezintă o ipoteză viabilă, în logica efectelor nefaste ale exceselor de orice fel. Iată de ce evoluția sau progresul înfăptuite prin excese biologice și/sau sociale sunt în cel mai bun caz temporare, oricum iluzorii. Homeostazia umanității contemporane este relativă, precară, fiind minată nu doar de dezechilibrele socio-economice sau tehnologic-informaționale, ci și de imprevizibilele modificări climatice. Din păcate, scenariul din ”Idiocracy” se realizează sub ochii noștri, favorizat fiind de terorismul financiar-mediatic-politic. În absența transfigurării spirituale autentice, posibilă doar individual, dar cu consecințe colective benefice, avem două scenarii, ambele deprimant-înfricoșătoare: pe de o parte, blestematul instinct de proprietate, ce generează lăcomie, invidie și prostie; pe de altă parte, distopia transhumanistă, elitistă, eugenistă, care promite o soteriologie științifică. Se va instaura o întrajutorare la scară planetară doar în urma unui cataclism care va afecta toți oamenii. Altfel, ,,gena egoistă” își va face de cap, în continuare.

  2. Civilizaţia Foametei
    November 16th, 2012 at 00:12 | #2

    In Civilizatia era vorba despre factorii care au condus la umanizare, cum actioneaza ei, in ce conditii etc. Daca situatiile de criza au condus la dezvoltarea creierului (bine, lucrurile sunt mai complexe), atunci supraalimentarea va face inteligenta si dezvoltarea creierului inutila. Si de fapt supraalimentarea e asociata cu diabet de tip II, care oricum afecteaza creierul, cu Alzheimer. Dar abundenta alimentara face creierul inutil, viermii intestinali care nu au grija mancarii nu prea au creier.

  3. Ontelus Dan Gabriel
    November 16th, 2012 at 12:36 | #3

    Istoria ne oferă un exemplu de ironie amară: foametea a contribuit la procesul umanizării, în vreme ce supraalimentarea generează re-animalizarea omului. Inteligența, ca soft de adaptare eficientă la mediul natural și social pare exclusiv o ecuație biochimică. Discriminarea operată prin selecția naturală și socială diminuează altruismul, exacerbând egoismul ,,nevoii” de a domina și de a poseda. Confirmarea darwinismului social prin nenumărate probe istorice anulează optimismul progresist al ,,egalității de șanse”, aruncând civilizația umană în amoralism, cinism, relativism. În aceste condiții, evoluția speciei umane golește de conținut finalitatea facultății de simbolizare, transformând procesele psihice în simple unelte ale supraviețuirii. ,,Păcatele omenirii civilizate”, inventariate admirabil de către K.Lorenz pun sub semnul întrebării principiul antropic și se adaugă mitologicului ,,păcat strămoșesc”.

  4. Nercogus
    November 25th, 2013 at 12:03 | #4

    cialis for women does it work threads 1 to
    cialis online
    cialis 5mg cost total posts
    – cialis online

  1. No trackbacks yet.