Civilizaţia Foametei

Recent, rezultatele unui studiu de psihologie evolutionista (evolutionara nu prea suna bine romaneste) a facut ceva valva pe unele site-uri cu tenta umanista. Este vorba de studiul realizat de Satoshi Kanazawa de la  London School of Economics and Political Science. Ce spunea acesta? Ca ateii si liberalii au un IQ in medie mai ridicat decat conservatorii si credinciosii. Diferenta nu e mare, desi semnificativa, de 6-11 puncte.

Studiul prelucreaza de fapt rezultatele (datele) unor studii americane cum ar fi National Longitudinal Study of Adolescent Health (Add Health) efectuat pe elevii din clasele 7-12, urmariti apoi si la 18-28 ani, in 2000-2001. Un alt studiu national de unde s-au colectat datele este General Social Survey. Adica urmareste cum se coreleaza IQ-ul cu optiunile politice si spirituale. (Studii de genul asta s-ar putea face si la noi, eventual cu alte idei !!!!).  Pe langa corelatia cu un IQ usor mai mare, ateismul si liberalismul se  se coreleaza, conform acestui studiu, cu exclusivitatea sexuala, dar numai in cazul barbatilor, dar nu si a femeilor. Cu alte cuvinte, daca esti ateu sau liberal, ai un IQ usor mai mare, dar esti si mai fidel.

Explicatiile…

Care sunt insa explicatiile date de autorii studiului, dar si de alti psihologi evolutionisti, care nu au luat parte la studiu? Atentie, explicatiile incearca sa urmeze paradigma darwinista, conform careia e avantajos orice duce la un numar cat mai mare de urmasi viabili. Ce avantaj ar fi avut ateii si liberalii? Ce rost sa fi avut in istoria speciei sa fii ateu si liberal? Kazanawa crede ca acel avantaj vine din IQ-ul usor mai mare.  James Bailey de la George Washington University, care nu a participat la studiu, considera ca oamenii cu IQ mai ridicat au sanse sa aduca idei revolutionare, dar de asemenea aderarea la idei neconventionale ar semnaliza cumva apartanenta la elitism, adica unii s-ar declara atei si liberali ca altii sa vada cat de inteligenti sunt:)

Ce cred eu? In “Civilizatia…” exista la cateva idei despre ce s-ar intampla in creierul celor mai inclinati spre misticism fata de cei mai atasati de stiinta. Sunt atee si liberala, cunosc multi oameni ca mine din acest punct de vedere, dar nu consider ca inteligenta face neaparat diferenta. Intr-adevar, rezultatele studiului sunt conforme cu ceea ce as fi prezis, adica o diferenta cel mult modesta. Dar si aceasta ar putea veni tot din acel ceva care face de fapt diferenta.

IQ-ul creste in conditiile in care functiile creierului sunt exersate. Facem exercitii zi de zi, gandim sau ne exersam functiile psihice tot timpul, zi de zi. Nu facem exercitii numai la scoala, facem mereu. Chiar daca testele sunt rare, exercitiile sunt permanente, unii au pasiune pentru un anumit tip de “flotare”, altii pentru alta. Cu ce ne ocupam creierul?  Exista un anumit tip de oameni, care duc rationamentele mai departe, care isi pun mai multe probleme.

Ateii si liberalii ar putea simti si gandi mai mult, eventual un pic diferit. De fapt ei si-ar antrena aceste functii mai mult decat altii. De ce? Pentru ca au o tendinta, chiar o satisfactie din a face asa ceva. Ar avea o inclinatie spre reflectie. Universul lor virtual ar fi  ai mare. Nu stiu daca ati observat, dar foarte multi oameni mai degraba s-ar lasa batuti decat sa fie pusi sa gandeasca sau sa treaca prin probleme afective asociate cu intelegerea unor lucruri dificile. Alfred Wallace, codescoperitorul teoriei evolutiei prin selectie, se indoia ca selectia ar fi condus la aparitia unor functii psihice umane extraordinare, pentru ca unii oameni nu ar spune un lucru spiritual nici daca asta le-ar salva viata.

Cred ca la ateii si liberalii (cu putin noroc pot coincide, umanistii sunt adesea atei), sistemul de recompensa le-ar permite “aventuri” reflective si afective mai dure si indelungate.  Diferenta s-ar afla in zonele asociate cu functiile tipic umane, cum ar fi aria prefrontala (amanunte in “Civilizatia”). Sigur ca acesti oameni pot da mai multa atentie relatiilor interumane. De fapt studiul defineste liberalii ca persoane carora le pasa mai mult de oameni neinruditi cu ei, pe cand conservatorii sunt interesati mai mult de soarta celor cu care au legaturi (oare nu e rusine in Occident sa fii conservator??).  Intr-un univers virtual mai mare, intra mai multe lucruri, mai multi oameni. Dar oamenii vor fi mai importanti pentru ei, iar relatiile lor sexuale trebuie sa fie mai exclusiviste din punct de vedere afectiv.

Predictia teoriei din “Civilizatia” ar fi ca ateii si liberalii sa aiba o menorie de lucru mai mare, dar sa fie si mai curajosi. Vreun rol in evolutie?  Acesti oameni sunt importanti, pentru ca in conditii de criza, ei sunt cei nonconformisti, care gandesc cu creierele lor, care rezolva problemele.

Cat despre inclinatia oamenilor spre misticism, conservatorism, nu consider ca nu a avut vreun avantaj, asa cum spune Kazanawa, ca ar fi fost asociat cu paranoia, ceea ce ar fi dus la reactii exagerate la stimuli de pericol. Mi se pare ridicol. Parerea mea e ca acest tip de comportament e un fel de atavism, e des intalnit cum sunt si alte atavisme. Ateismul si liberalismul (de fapt nonconformismul) arata o sanatate mentala superioara (ar trebui sa avansez niste criterii ale sanatatii mentale!).

Din nefericire, istoria arata ca nonconformistii au fost adesea eliminati de conformistii mistici si conservatori. Exemplul lui Giordano Bruno e clar. Bolnavii au ucis oamenii mai sanatosi…Din nefericire, selectia are putine sanse sa elimine aceasta boala. Numai daca rolul ei in evolutie nu e asa important…

http://edition.cnn.com/2010/HEALTH/02/26/liberals.atheists.sex.intelligence/index.html

http://www.asanet.org/images/journals/docs/pdf/spq/Mar10SPQFeature.pdf

Uncategorized ateism, IQ, kazanawa, liberalism, psihologie evolutionista

In campania electorala, Elena Basescu a promis, pentru scurt timp, ca va lua in considerare legalizarea drogurilor usoare daca va ajunge europarlamentar. A revenit apoi asupra acestei declaratii.  Crin Antonescu, presedintele PNL a criticat-o pentru aceasta promisiune, considerand-o un fel de mita electorala, nestiind ca liberalii Europeni sustin aceasta masura.

Ce parere are un biochimist despre legalizarea drogurilor? Foarte simplu: interzicerea drogurilor, nu numai a celor usoare, e o masura pe cat de nedemocratica pe atat de inutila. De ce? Prin interzicerea acestor substante, pretul lor creste foarte mult. Nu stiu preturile dozelor de cocaina, heroina, hasis, heroina etc., dar stiu ca sunt mult mai scumpe decat pretul lor de productie.  Aceste substante ar trebui sa nu coste mai nimic.  Alti alcaloizi care se extrag din mac Papaver somniferum, inafara de morfina, cum ar fi papaverina, folosita in medicina, costa extrem de putin.  Daca incerci sa te imbogatesti din cultivarea de mac pentru extragerea papaverinei, nu ai nicio sansa sa te imbogatesti, ca atunci cand ai incerca sa extragi morfina. Afaganistanul ar fi si mai sarac daca macul cultivat in aceasta tara pentru morfina ar fi cultivat pentru alti alcaloizi. De fapt, productia de mac a acestei tari ar scadea foarte mult. Papaverina nu da dependenta, nu are efectele morfinei, este doar un analgezic.  Morfina ar trebui sa aiba un pret comparabil. Heroina, adica acetilmorfina, ar trebui sa coste un pic mai mult, dar de asemenea ar trebui sa fie foarte ieftina.

Dar aici intervine contradictia pietei, descrisa de Marx:  pretul de productie nu e acelasi cu pretul de la piata. Cererea dicteaza pretul. Daca cererea ar fi mare, pretul ar fi mai mare.  Dar interesul comerciantilor ar fi infinit mai mic, avand in vedere lipsa pericolului, care ridica mult pretul.  Dar daca drogurile ar fi legale, problema pretului, care conduce la infractionalitate, s-ar diminua.

Avem pe de o parte, problema economica a toxicomanului dependent care ajunge sa fure, sa comita infractiuni pentru a face rost de bani pentru droguri, punandu-se pe el, familia lui, dar si pe alti oameni in pericol. Pe de alta parte, avem problema medicala a acestuia. Daca societatea ar fi atat de avansata incat ar recunoaste ca exista oameni care se drogheaza, care sunt atat de fragili psihic incat au nevoie de stimulente, iar unii dintre ei ajung dependenti de droguri, situatia acestor oameni, atat de nefericiti, ar fi mult mai buna. Exista studii care arata ca aceste persoane se recruteaza din randurile unor indivizi cu anumite particularitati biochimice, in special la nivelului sistemului de recompensa. Cu alte cuvinte, ei ajung mai greu la satisfactiile accesibile oamenilor care prezinta un risc mic de a deveni toxicomani. A nega existenta acestor oameni e ca si cum se neaga existenta homosexualilor in Iran.

In loc sa fie incriminati (nu stiu daca in codul penal mai exista consumul de droguri, adica daca si consumul, nu numai traficul se pedepseste, iar daca exista, e o mare nedreptate), acesti oameni ar trebui sa fie ajutati. Ei au o problema, societatea ar trebui sa ii inteleaga si sa-i sustina.  In cazul dependentilor, drogurile ar trebui sa se procure pe baza de reteta de la farmacie.  Iar toxicomanii ar trebui sa fie asistati cand isi administreaza doza, pentru evitare pericolelor. De fapt, in cafenele unde se vindea opiu in China (dar nu numai) atunci cand opiul era vandut legal, consumatorul era asistat. Societatea noastra e atat de primitiva incat lasa acesti oameni sa se expuna unor pericole mortale. Intr-o societate avansata, in care omul ar avea valoare, toxicomanii ar trebui sa fie luati in evidenta medicala, la fel ca orice bolnavi. Si ei sunt cetateni, au drepturi.

De ce e inutila interzicerea substantelor de abuz? Pentru ca se pot procura foarte simplu, fara a apela la traficul ilegal. Cultivarea canepii pentru hasis e doar cel mai simplu exemplu. Miniculturi de canepa sunt prin apartamente, peste tot. Dar asta e nimic. Se pot fabrica alte substante, unele noi, poate mai puternice decat cele existente, din medicamentele care se pot procura legal de la farmacie. Se stie ca motociclistii, in special, produc amfetamine din medicamente care se gasesc la farmacie, care nu pot fi interzise, pentru ca sunt foarte uzuale.  Am avut candva un conflict cu niste motociclisti si, nefacand fata tirului lor de agresiune, i-am blestemat sa nu le mai iasa amfetaminele. Si era blestem greu, de biochimista:)

De ce nu se vrea legalizarea drogurilor? Pentru ca aduce bani, la fel ca si prostitutia. Coruptia la nivel inalt de peste tot e vinovata,desi presedintele Hondurasului, Manuel Zelaya, se pronunta pentru legalizarea drogurilor. Si ignoranta si neimplicarea celor care voteaza. Nu am nimic in comun cu consumatorii de droguri,  cred ca daca ar curge la chiuveta nu m-ar interesa. Nu fumez macar, nu beau cafea sau alcool decat social. Sunt dintre norocosii care nu au nevoie de stimulente pentru a fi inspirati.  Dar cand faci stiinta, trebuie sa fii inspirat, dar si exact, lucid, deci drogurile nu te-ar ajuta decat intr-o anumita faza.  Dar multe opere de arta au fost create sub influenta substantelor de abuz.

Totusi, nu sustin consumul de astfel de substante, care, chiar daca nu dau dependenta fizica, in toate cazurile (hasisul de exemplu), sunt nocive pentru sanatate.  Dar consumul ar trebui descurajat in alt fel, mult mai inteligent. Interzicerea alcoolului in State nu a condus nicaieri. Dar e mai usor sa bati un copil decat sa-l educi, la fel si cu o societate, e mai usor sa introduci restrictii decat sa educi oamenii.

http://www.ziare.com/articole/legalizare+droguri

ro amfetamine, Cannabis, Crin Antonescu, droguri, Elena Basescu, hasis, heroina, liberalism, Manuel Zelaya, morfina, papaverina, toxicomani