ይህ ልጥፍ ስለ ISI ስርዓት ለመጻፍ ጥሩ አጋጣሚ ነው።, ለጓደኛዬ ለረጅም ጊዜ ቃል የገባሁት. ግን የታሪክ ዜማዎች ምን ያህል ጥሩ እንደሆኑ ለመገምገም እድሉም ነው። (ወይም መጥፎ). ከጥቂት አመታት በፊት, ወደ ሁለት, በአንድ የቤት ዕቃ ቤት አየሁት።, ምናልባት ኪካ, በጀርመንኛ ስለ ኢግናዝ ሴሜልዌይስ መጽሐፍ. በጀርመን ነበር።, ስለዚህ ጀርመንኛ ተናጋሪ አገሮች ውስጥ, ምናልባት በኦስትሪያ ውስጥ, አልሸጥም ነበር።. እኔ የማደርገው ይህንኑ ነው።, ለዕቃ መሸጫ መደብሮች የማይሸጡትን መጻሕፍት እወስዳለሁ።. ልገዛው ፈልጌ ነበር።, ግን ማድረግ አልተቻለም. በገዳይ ሐሳቦች በእጄ ያዝኩት, በካሜራዎች ፊት ለፊት. ለመጠየቅ ለሁለተኛ ጊዜ ስሄድ, ከዚህ በላይ አልነበረም, ሌሎች መጽሃፎችን አስቀምጠዋል ወይም የት እንደምፈልግ አላውቅም ነበር።. አሁን እንኳን አዝኛለሁ።. ለተወሰነ ጊዜ የጀርመን መጽሐፍ እንዳላነበብኩት, በተጨማሪም የIgnaz Semmelweis ታሪክ በጣም የሚያሠቃይ እና ሳይንስ እንዴት እንደሚሰራ ያሳያል, በተለይም የሕክምና ሳይንስ, ግን ብቻ አይደለም. የሃንጋሪው ሐኪም ሴሜልዌይስ (1818-1865) ጀርሞች እና በሽታ አምጪ ተህዋሲያን በማይታወቁበት ዘመን ያልተለመደ ግኝት አድርጓል (ምንም እንኳን ስለ ሕልውናቸው ሀሳቦች ከመካከለኛው ዘመን ጀምሮ ነው, ከጥቁር ሞት ጊዜ ጀምሮ). የመጀመሪያዎቹ ማይክሮስኮፖች በውሃ ውስጥ የተንቆጠቆጡ አንዳንድ ጥቃቅን ፍጥረታትን አጉልተው አሳይተዋል, ነገር ግን አሁንም ተላላፊ በሽታዎች በ…miasms ተፈጥረዋል።, በኦፊሴላዊው ሳይንስ መሠረት.
Semmelweis ምን እየሰራ ነው?? Observă ca în spitale, የእናቶች ሞት ነበር 3 ከአዋላጆች ጋር ከወሊድ ጊዜ በበለጠ ብዙ ጊዜ. የፐርፐራል ትኩሳት ለእነዚህ ሴቶች ሞት ምክንያት ነበር, እና በልዩ መፍትሄ እጅን በመታጠብ (ተራ አሁን, በክሎሪን መሰረት), በእሱ የተገነባ, ክስተቱ ወደ ያነሰ ቀንሷል 1%. ኢግናዝ ስለ እሱ መጽሐፍ ጽፏል. እና ታትሟል. ግን ምን ዋጋ አለው? በጊዜው በነበሩ የህክምና ባለሙያዎች ተሳለቁበት. የነርቭ ጭንቀት ገጥሞት ወደ እብድ ጥገኝነት ገባ, unde după 14 በጋንግሪን በጠባቂዎች በደረሰበት ድብደባ ምክንያት ለቀናት ህይወቱ አልፏል.
Pare dincolo de tragedie? የእጣ ፈንታ አስቂኝ, በተግባር መከላከል በሚችሉት ለመሞት! ከአንቲባዮቲክስ በፊት ዓለም ምን ይመስል ነበር? Ce însemna atunci o infecție? የአስፈሪ ፊልሞች ሜካፕ አሁን ከነበረው እውነታ ጋር ሲወዳደር አስቂኝ ነው።.
መልካም ለማድረግ ከሞከርክ እንደዛ ነው።, አዳዲስ ሀሳቦችን ካመጣህ. ራስን ማጥፋት ወይም እብደት. የትኛው የከፋ እንደሆነ አላውቅም. ነገር ግን በጣም የሚያሠቃየው ነገር ቢኖር ብቻ ይቻላል ብለው ዶክተርን የሚሳለቁ ተፅዕኖ ፈጣሪ ሰዎች መኖራቸው ነው።, ኮሌጅ ውስጥ የተማረው, ነገር ግን ከዕለት ተዕለት ልምምድ, እብጠትን በመቆጣጠር የቫይረስ ኢንፌክሽን የከባድ ጉዳቶችን ድግግሞሽ ይቀንሱ. ግኝቶችን አታምጣ ማለቴ ነው።, ግን በትምህርት ቤት የተማርከውን ተግባራዊ ለማድረግ. ዶክተር ግሮሰን ምን እያደረጉ ነው?, ምናልባት ተመሳሳይ ተጽእኖ ካላቸው ሌሎች ንጥረ ነገሮች ጋር, በአፍሪካ ውስጥ ያሉ አንዳንድ ዶክተሮች ሊያደርጉ ይችላሉ, ህንድ ወይም ሌሎች አገሮች ያለ የይገባኛል ጥያቄ, unde se pare că efectele covid nu sunt atât de dureroase ca la noi. እዚያ ብዙ ወጣቶች መኖራቸው ብቻ አይደለም።, e mai cald etc. እዚያ የማህበረሰብ እንክብካቤ በጣም ጠንካራ ነው, ከሌሎች ምክንያቶች በላይ. Moașele din poveste adică… Și nu atâtea somități care sa spună medicilor și farmaciștilor ce să facă în cele mai mici amănunte cazul unui virus de răceală muntant. Asta în condițiile în care ieri l-am auzit pe Andrei Baciu că nu știa că există substanțe care ar putea combate furtuna citokinică.
„În atenția colegilor din presa, un pont de investigație:
Cum știi că un medic e cu adevărat un cercetător și nu un impostor care se plimbă pe la televizor pretinzând că are un tratament minune?
በጣም ቀላል. Trebuie să aibă în CV publicații științifice, adică articole cu câteva caracteristici obligatorii:
1. Idee originală și protocol de cercetare
2. Studii în condiții controlate strict
3. የተረጋገጡ መደምደሚያዎች
4. Opinii ale altor medici reputați, într-un proces numit „peer review” care certifică calitatea știintifică a materialului.
Am căutat de curiozitate să vad care e activitatea științifică a doamnei Flavia Groșan, ለምሳሌ.
Am găsit un singur articol din 2011, publicat în Jurnalul de Chimioterapie Microbială Oxford. ጥናቷ አይደለም።, ci al unui medic din străinătate. La care ea a participat, alături de alte câteva zeci de cadre medicale, din care destui români.
În el, medicii au dat două antibiotice pacienților cu pneumonie și au urmărit efectele. Doamna Groșan a avut probabil câțiva pacienți înrolați și a trimis datele cercetătorilor din străinătate care au scris articolul.
https://academic.oup.com/…/66/suppl_3/iii19/669346…
Asta e activitatea ei științifică într-o publicație reputată globală pe care am putut s-o găsesc. E menționată la „și alții care ne-au ajutat” într-un singur articol. Nu mă îndoiesc însă că mai are și alte articole publicate în România, căci aici avem o groază de reviste medicale de nișă, cu impact științific real de obicei redus.
Însă ca om de știință reputat și care contează… ei bine, putem spune destul de simplu că doamna Groșan nu a depășit Bihorul în mod semnificativ.
ውሳኔ, dragi colegi din presă, ድልድይ: Dacă vreți să aflați câte parale face în lumea științifică unul dintre medicii care apar la televizor, căutați-i numele în Google Scholar. E varianta motorului de căutare care indexează articolele științifice care contează cu adevărat. Mai sunt utile și PubMed sau ResearchGate.
Vă las plăcerea să descoperiți acolo și operele științifice ale Adinei Alberts, ለምሳሌ. ፍንጭ: በጣም ከባድ ይሆናል…)
Cu plăcere.”
