Mae'r swydd hon yn gyfle gwych i ysgrifennu am y system ISI, yr hyn a addewais i ffrind am amser hir iawn. Ond mae hefyd yn gyfle i adolygu pa mor dda y mae rhigymau hanes (neu ddrwg). Ychydig flynyddoedd yn ôl, tua dau, Fe'i gwelais mewn siop ddodrefn, mae'n debyg Kika, llyfr yn Almaeneg am Ignaz Semmelweis. Roedd yn Almaeneg, felly mewn gwledydd Almaeneg eu hiaith, mae'n debyg yn Awstria, nid oedd wedi gwerthu. Dyna dwi'n ei wneud, Rwy'n mynd â'r llyfrau nad ydynt yn gwerthu i siopau dodrefn. Roeddwn i eisiau ei brynu, ond ni ellid ei wneud. Daliais ef yn fy llaw â meddyliau llofruddiog, reit o flaen y camerâu. Pan es i yr ail waith i ofyn amdano, nid oedd mwyach, roedden nhw wedi rhoi llyfrau eraill neu doeddwn i ddim yn gwybod ble i chwilio amdano bellach. Rwy'n difaru hyd yn oed nawr. Nad ydw i wedi darllen llyfr Almaeneg ers tro, yn ogystal, mae stori Ignaz Semmelweis yn boenus iawn ac mewn gwirionedd yn dangos sut mae gwyddoniaeth yn gweithio, yn enwedig gwyddoniaeth feddygol, ond nid yn unig. Y meddyg Hwngaraidd Semmelweis (1818-1865) gwneud darganfyddiad rhyfeddol mewn cyfnod pan nad oedd germau a sut maent yn achosi afiechyd yn hysbys (er bod syniadau am eu bodolaeth yn dyddio o'r Oesoedd Canol, o amser y farwolaeth ddu). Roedd y microsgopau cyntaf wedi amlygu rhai organebau bach a oedd yn sgutio yn y dŵr, ond roedd clefydau heintus yn cael eu cynhyrchu gan…miasms, yn ôl gwyddoniaeth swyddogol.
Beth mae Semmelweis yn ei wneud?? Observă ca în spitale, marwoldeb mamol oedd o 3 gwaith yn amlach nag yn achos geni gyda bydwragedd. Twymyn puerperal oedd achos marwolaeth y merched hyn, a thrwy olchi dwylo â thoddiant arbennig (dibwys nawr, yn seiliedig ar clorin), a ddatblygwyd ganddo, ei mynychder wedi ei leihau i lai na 1%. Ysgrifennodd Ignaz lyfr amdano hefyd. Ac a gyhoeddwyd. Ond beth yw'r ots? Cafodd ei wawdio gan elît meddygol y cyfnod. Cafodd chwalfa nerfol a daeth i ben i fyny mewn lloches wallgof, unde după 14 dyddiau y bu farw o ganlyniad i gangrene a achoswyd gan y curiadau a weinyddwyd gan y gwarchodwyr.
Pare dincolo de tragedie? Eironi tynged, i farw o'r hyn y gallech fod wedi'i atal yn ymarferol! Sut roedd y byd yn edrych cyn gwrthfiotigau? Ce însemna atunci o infecție? Mae'r colur ar gyfer ffilmiau arswyd nawr yn chwerthinllyd o gymharu â'r realiti bryd hynny.
Dyna sut mae'n mynd os ydych chi'n ceisio gwneud daioni, os ydych chi'n meddwl am syniadau newydd. Hunanladdiad neu wallgofrwydd. Dydw i ddim yn gwybod pa un sy'n waeth. Ond y peth mwyaf poenus yw bod yna bobl ddylanwadol sy'n gwawdio meddyg sydd jest yn dweud ei fod yn bosib, yr hyn a ddysgodd yn y coleg, ond hefyd o arfer bob dydd, lleihau amlder effeithiau difrifol haint firaol trwy reoli llid. Hynny yw, peidiwch â meddwl am ddarganfyddiadau, ond i gymhwyso'r hyn a ddysgoch yn yr ysgol. Beth mae Dr. Groșan yn ei wneud?, efallai gyda sylweddau eraill ag effeithiau tebyg, mae'n debyg bod rhai meddygon yn Affrica yn gwneud hynny, India neu wledydd eraill heb hawliadau, unde se pare că efectele covid nu sunt atât de dureroase ca la noi. Nid dim ond bod mwy o bobl ifanc yno, e mai cald etc. Mae gofal cymunedol yn llawer cryfach yno, tu hwnt i ffactorau eraill. Moașele din poveste adică… Și nu atâtea somități care sa spună medicilor și farmaciștilor ce să facă în cele mai mici amănunte cazul unui virus de răceală muntant. Asta în condițiile în care ieri l-am auzit pe Andrei Baciu că nu știa că există substanțe care ar putea combate furtuna citokinică.
„În atenția colegilor din presa, un pont de investigație:
Cum știi că un medic e cu adevărat un cercetător și nu un impostor care se plimbă pe la televizor pretinzând că are un tratament minune?
Syml iawn. Trebuie să aibă în CV publicații științifice, adică articole cu câteva caracteristici obligatorii:
1. Idee originală și protocol de cercetare
2. Studii în condiții controlate strict
3. Casgliadau wedi'u dilysu
4. Opinii ale altor medici reputați, într-un proces numit „peer review” care certifică calitatea știintifică a materialului.
Am căutat de curiozitate să vad care e activitatea științifică a doamnei Flavia Groșan, er enghraifft.
Am găsit un singur articol din 2011, publicat în Jurnalul de Chimioterapie Microbială Oxford. Nid ei hastudiaeth hi mohoni, ci al unui medic din străinătate. La care ea a participat, alături de alte câteva zeci de cadre medicale, din care destui români.
În el, medicii au dat două antibiotice pacienților cu pneumonie și au urmărit efectele. Doamna Groșan a avut probabil câțiva pacienți înrolați și a trimis datele cercetătorilor din străinătate care au scris articolul.
https://academaidd.oup.com/…/66/suppl_3/iii19/669346…
Asta e activitatea ei științifică într-o publicație reputată globală pe care am putut s-o găsesc. E menționată la „și alții care ne-au ajutat” într-un singur articol. Nu mă îndoiesc însă că mai are și alte articole publicate în România, căci aici avem o groază de reviste medicale de nișă, cu impact științific real de obicei redus.
Însă ca om de știință reputat și care contează… ei bine, putem spune destul de simplu că doamna Groșan nu a depășit Bihorul în mod semnificativ.
Deci, dragi colegi din presă, pont: Dacă vreți să aflați câte parale face în lumea științifică unul dintre medicii care apar la televizor, căutați-i numele în Google Scholar. E varianta motorului de căutare care indexează articolele științifice care contează cu adevărat. Mai sunt utile și PubMed sau ResearchGate.
Vă las plăcerea să descoperiți acolo și operele științifice ale Adinei Alberts, er enghraifft. Awgrym: bydd yn anodd iawn…)
Cu plăcere.”
