He waahi pai tenei pou ki te tuhi mo te punaha ISI, he aha taku i oati ai ki tetahi hoa mo te wa roa. Engari he waahi ano tenei ki te arotake i te pai o nga waiata o mua (kino ranei). He tau ki muri, e rua pea, I kite ahau i te toa taonga, pea Kika, he pukapuka reo Tiamana mo Ignaz Semmelweis. I te reo Tiamana, na i nga whenua korero Tiamana, pea i Austria, kahore i hokona. Koia taku mahi, Ka mau ahau i nga pukapuka kaore e hokona ki nga toa taonga. I hiahia ahau ki te hoko, engari kaore i taea. Ka mau ahau ki toku ringa me nga whakaaro kohuru, i mua tonu o nga kamera. I taku haerenga tuarua ki te tono, kua kore, kua hoatu e ratou etahi atu pukapuka, kaore ranei au i te mohio ki hea ka rapua. Ka pouri ahau inaianei. Kaore au i panui i tetahi pukapuka Tiamana mo te wa roa, i tua atu, ko te korero mo Ignaz Semmelweis he tino mamae, he tino whakaatu i te mahi putaiao, rawa te pūtaiao hauora, engari ehara i te mea anake. Ko te taote Hungarian Semmelweis (1818-1865) he mea whakamiharo te kitenga i te wa kaore i te mohiotia nga iroriki me te pehea e puta ai te mate (ahakoa ko nga whakaaro mo to ratau oranga no te Middle Ages, mai i te wa o te mate pango). I kitea e nga karumaru tuatahi etahi rauropi ririki e ngau ana i roto i te wai, engari ko nga mate hopuhopu i puta mai i te…miasms, e ai ki te pūtaiao whaimana.
Kei te aha a Semmelweis?? Observă ca în spitale, mate mate whaea i o 3 he maha ake nga wa i te whanautanga me nga kaiwhakawhanau. Ko te mate puerperal te take i mate ai enei wahine, me te horoi ringa ki te otinga motuhake (mea iti inaianei, i runga i te maota), i whakawhanakehia e ia, kua heke tona mate ki te iti iho i te 1%. I tuhia ano e Ignaz tetahi pukapuka mo taua mea. Na ka whakaputaina. Engari he aha te mea nui? I kataina ia e nga tohunga rongoa o tera wa. I mate ia i te mate o te ngakau, ka mutu tana noho ki roto i te whare whakaruruhau porangi, unde după 14 i nga ra i mate ai ia na te gangrene na nga whiunga a nga kaitiaki.
Pare dincolo de tragedie? Ko te whakahianga o te aitua, ki te mate i nga mea ka taea e koe te aukati! He aha te ahua o te ao i mua i nga paturopi? Ce însemna atunci o infecție? Ko nga hanga-ake mo nga kiriata whakamataku inaianei he wawau ka whakatauritea ki nga ahuatanga o tera wa.
He pera ano mena ka ngana koe ki te mahi pai, ki te puta mai he whakaaro hou. Whakamomori, porangi ranei. Kaore au e mohio ko tehea te mea kino. Engari ko te mea tino mamae, he tangata whai mana kei te tawai ki te taote ka kii noa ka taea, he aha tana i ako ai i te koroni, engari mai i nga mahi o ia ra, whakaitihia te auau o nga paanga kino o te mate huaketo ma te whakahaere i te mumura. Ko taku tikanga, kaua e puta mai he kitenga, engari ki te whakamahi i nga mea i akohia e koe i te kura. Kei te aha a Dr. Groșan?, pea me etahi atu matū he rite nga paanga, Ko etahi o nga taote i Afirika kei te mahi, Inia me etahi atu whenua kaore he kereme, unde se pare că efectele covid nu sunt atât de dureroase ca la noi. Ehara i te mea he nui noa atu nga rangatahi kei reira, e mai cald etc. He kaha ake te manaaki hapori ki reira, i tua atu i etahi atu mea. Moașele din poveste adică… Și nu atâtea somități care sa spună medicilor și farmaciștilor ce să facă în cele mai mici amănunte cazul unui virus de răceală muntant. Asta în condițiile în care ieri l-am auzit pe Andrei Baciu că nu știa că există substanțe care ar putea combate furtuna citokinică.
„În atenția colegilor din presa, un pont de investigație:
Cum știi că un medic e cu adevărat un cercetător și nu un impostor care se plimbă pe la televizor pretinzând că are un tratament minune?
Tino ngawari. Trebuie să aibă în CV publicații științifice, adică articole cu câteva caracteristici obligatorii:
1. Idee originală și protocol de cercetare
2. Studii în condiții controlate strict
3. Nga whakatau kua whakamanahia
4. Opinii ale altor medici reputați, într-un proces numit „peer review” care certifică calitatea știintifică a materialului.
Am căutat de curiozitate să vad care e activitatea științifică a doamnei Flavia Groșan, hei tauira.
Am găsit un singur articol din 2011, publicat în Jurnalul de Chimioterapie Microbială Oxford. Ehara i tana ako, ci al unui medic din străinătate. La care ea a participat, alături de alte câteva zeci de cadre medicale, din care destui români.
În el, medicii au dat două antibiotice pacienților cu pneumonie și au urmărit efectele. Doamna Groșan a avut probabil câțiva pacienți înrolați și a trimis datele cercetătorilor din străinătate care au scris articolul.
https://academic.oup.com/…/66/suppl_3/iii19/669346…
Asta e activitatea ei științifică într-o publicație reputată globală pe care am putut s-o găsesc. E menționată la „și alții care ne-au ajutat” într-un singur articol. Nu mă îndoiesc însă că mai are și alte articole publicate în România, căci aici avem o groază de reviste medicale de nișă, cu impact științific real de obicei redus.
Însă ca om de știință reputat și care contează… ei bine, putem spune destul de simplu că doamna Groșan nu a depășit Bihorul în mod semnificativ.
Deci, dragi colegi din presă, he piriti: Dacă vreți să aflați câte parale face în lumea științifică unul dintre medicii care apar la televizor, căutați-i numele în Google Scholar. E varianta motorului de căutare care indexează articolele științifice care contează cu adevărat. Mai sunt utile și PubMed sau ResearchGate.
Vă las plăcerea să descoperiți acolo și operele științifice ale Adinei Alberts, hei tauira. Tohutohu: ka tino uaua…)
Cu plăcere.”
