यो पोष्ट ISI प्रणालीको बारेमा लेख्ने उत्कृष्ट अवसर हो, जुन मैले धेरै लामो समयको लागि एक साथीलाई वाचा गरें. तर इतिहासले कत्तिको राम्ररी कविता लेख्छ भनेर समीक्षा गर्ने अवसर पनि हो (वा खराब). केही वर्षअघिको कुरा हो, लगभग दुई, मैले एउटा फर्निचर पसलमा देखेँ, सायद Kika, Ignaz Semmelweis को बारे मा जर्मन मा एक पुस्तक. यो जर्मन मा थियो, त्यसैले जर्मन भाषी देशहरूमा, सम्भवतः अस्ट्रियामा, यो बेचेको थिएन. म त्यही गर्छु, म फर्निचर पसलहरूमा बिक्री नहुने पुस्तकहरू लिन्छु. मलाई यो किन्न मन लाग्यो, तर यो गर्न सकिएन. मैले हत्यारा विचारहरु संग मेरो हातमा समातें, ठीक क्यामेराको अगाडि. जब म दोस्रो पटक माग्न गएँ, यो अधिक थिएन, तिनीहरूले अन्य पुस्तकहरू राखेका थिए वा मलाई अब कहाँ खोज्ने थाहा थिएन. अहिले पनि पछुताउँछु. मैले लामो समयदेखि जर्मन पुस्तक पढेको छैन, थप रूपमा, इग्नाज सेमेलवेइसको कथा धेरै पीडादायी छ र वास्तवमा विज्ञानले कसरी काम गर्दछ भनेर देखाउँदछ, विशेष गरी चिकित्सा विज्ञान, तर मात्र होइन. हंगेरीका डाक्टर सेमेलवेइस (1818-1865) जीवाणु र तिनीहरूले कसरी रोग निम्त्याउँछन् भन्ने थाहा नभएको युगमा एक असाधारण खोज गरे (यद्यपि तिनीहरूको अस्तित्वको बारेमा विचारहरू मध्य युगदेखि नै छन्, कालो मृत्यु को समय देखि). पहिलो माइक्रोस्कोपले केही स-साना जीवहरूलाई हाइलाइट गरेको थियो जुन पानीमा खसेको थियो, तर अझै पनि संक्रामक रोगहरू ... miasms द्वारा उत्पादन गरिएको थियो, आधिकारिक विज्ञान अनुसार.
Semmelweis के गर्दै हुनुहुन्छ?? Observă ca în spitale, मातृ मृत्युदर थियो 3 सुँडेनीहरु संग जन्म को मामला मा भन्दा धेरै पटक धेरै पटक. यी महिलाहरूको मृत्युको कारण पिरपेरल ज्वरो थियो, र एक विशेष समाधान संग हात धोएर (अहिले मामूली, क्लोरीनमा आधारित), उहाँ द्वारा विकसित, यसको घटना घटेको छ 1%. इग्नाजले यसबारे एउटा किताब पनि लेखेकी छिन्. र प्रकाशित. तर के फरक पर्छ? उनलाई त्यतिबेलाका चिकित्सा वर्गले खिल्ली उडाएको थियो. उसको नर्भस ब्रेकडाउन थियो र एक पागल शरणमा समाप्त भयो, unde după 14 दिनदिनै गार्डहरूले दिएको कुटाइबाट गैंग्रीनका कारण उनको मृत्यु भयो.
Pare dincolo de tragedie? भाग्य को विडंबना, तपाईंले व्यावहारिक रूपमा रोक्न सक्ने कुराबाट मर्न! एन्टिबायोटिक भन्दा पहिले संसार कस्तो देखिन्थ्यो? Ce însemna atunci o infecție? डरलाग्दो चलचित्रका लागि मेकअपहरू अहिलेको वास्तविकताको तुलनामा हास्यास्पद छन्.
राम्रो गर्ने कोसिस गर्दा यस्तै हुन्छ, यदि तपाइँ नयाँ विचार संग आउनुभयो भने. आत्महत्या वा पागलपन. मलाई थाहा छैन कुन खराब छ. तर सबैभन्दा पीडादायी कुरा यो हो कि त्यहाँ प्रभावशाली व्यक्तिहरू छन् जसले डाक्टरको खिल्ली उडाउँछन् जसले यो सम्भव छ भन्छन्, उसले कलेजमा के सिकेको थियो, तर दैनिक अभ्यासबाट पनि, सूजन व्यवस्थापन गरेर भाइरल संक्रमणको गम्भीर प्रभावहरूको आवृत्ति कम गर्नुहोस्. मेरो मतलब, आविष्कारहरूको साथ नआउनुहोस्, तर तपाईले विद्यालयमा सिकेका कुराहरू लागू गर्न. डा. ग्रोसन के गर्दै हुनुहुन्छ?, सायद समान प्रभावहरु संग अन्य पदार्थहरु संग, अफ्रिकाका केही डाक्टरहरू सायद गर्छन्, भारत वा अन्य देशहरू दावी बिना, unde se pare că efectele covid nu sunt atât de dureroase ca la noi. त्यहाँ धेरै युवाहरू मात्र छन् भन्ने होइन, e mai cald etc. त्यहाँ सामुदायिक हेरचाह धेरै बलियो छ, अन्य कारकहरू भन्दा पर. Moașele din poveste adică… Și nu atâtea somități care sa spună medicilor și farmaciștilor ce să facă în cele mai mici amănunte cazul unui virus de răceală muntant. Asta în condițiile în care ieri l-am auzit pe Andrei Baciu că nu știa că există substanțe care ar putea combate furtuna citokinică.
„În atenția colegilor din presa, un pont de investigație:
Cum știi că un medic e cu adevărat un cercetător și nu un impostor care se plimbă pe la televizor pretinzând că are un tratament minune?
धेरै सरल. Trebuie să aibă în CV publicații științifice, adică articole cu câteva caracteristici obligatorii:
1. Idee originală și protocol de cercetare
2. Studii în condiții controlate strict
3. प्रमाणित निष्कर्षहरू
4. Opinii ale altor medici reputați, într-un proces numit „peer review” care certifică calitatea știintifică a materialului.
Am căutat de curiozitate să vad care e activitatea științifică a doamnei Flavia Groșan, उदाहरण को लागी.
Am găsit un singur articol din 2011, publicat în Jurnalul de Chimioterapie Microbială Oxford. यो उनको अध्ययन होइन, ci al unui medic din străinătate. La care ea a participat, alături de alte câteva zeci de cadre medicale, din care destui români.
În el, medicii au dat două antibiotice pacienților cu pneumonie și au urmărit efectele. Doamna Groșan a avut probabil câțiva pacienți înrolați și a trimis datele cercetătorilor din străinătate care au scris articolul.
https://academic.oup.com/…/66/suppl_3/iii19/669346…
Asta e activitatea ei științifică într-o publicație reputată globală pe care am putut s-o găsesc. E menționată la „și alții care ne-au ajutat” într-un singur articol. Nu mă îndoiesc însă că mai are și alte articole publicate în România, căci aici avem o groază de reviste medicale de nișă, cu impact științific real de obicei redus.
Însă ca om de știință reputat și care contează… ei bine, putem spune destul de simplu că doamna Groșan nu a depășit Bihorul în mod semnificativ.
डेसी, dragi colegi din presă, एउटा पुल: Dacă vreți să aflați câte parale face în lumea științifică unul dintre medicii care apar la televizor, căutați-i numele în Google Scholar. E varianta motorului de căutare care indexează articolele științifice care contează cu adevărat. Mai sunt utile și PubMed sau ResearchGate.
Vă las plăcerea să descoperiți acolo și operele științifice ale Adinei Alberts, उदाहरण को लागी. संकेत: धेरै गाह्रो हुनेछ…)
Cu plăcere.”
