Utopia etymologically o lona uiga o se mea e leai se mea. Ae e foliga mai o le a, tele. E mautinoa, soo se galuega talafatu e tautala i le vaitaimi ma le nofoaga na aliali mai ai. O le mea e faanoanoa ai ona e le o se ese mamao mai lena nofoaga ma le taimi. O se "moni" utopia o le a avea ma se mea e te fa'ateteina ai, le malamalama i se mea o iai. O lenei, pe a fai faatufugaga uma e faateia ai, Tala faanenefu a Hollywood, ia fa'asaienisi foi, e sili ona taatele. Pau lava le mea e faateia ai o le paketi. O le tala o le aoga faataitai, ma le feau, vasega 4 i le tele. O lea ua tatou feagai nei ma se lamala tele o manatu ma le lototele e teu faafaigaluega i le fatufatuaʻi ua leva ona lauiloa..
Ae sa ese muamua? Sa tulaga ese le vaai a tagata?
Ina ia tali nei fesili, e tatau ona tatou tali muamua i mea e mananao ai tagata mai le utopia. Talu ai ona o lo latou faapotopoto faatasi i se aofaiga tele, talu mai le tula'i mai o fa'atonuga faigata, ae maise o le pologa, na iloa e tagata e le mafai ona e fiafia moni i se sosaiete faapena, ma sa amata ona latou moemiti i le mea e tatau ona suia. O i latou o tagata fiafia muamua? Faigata ona fai atu, auā tatou te lē iloa lelei pe fa‘apefea le lalolagi, pe na faapefea ona latou faatulagaina ua uma nei 10000 tausaga le matua. O lenei 10000 tausaga le matua, ina ua mavae le oo mai o faatoaga, o loo i ai ni a tatou faaataataga. sosaiete e le o ni faatoaga (e ui lava o loʻo i ai ni nuances iinei foi), o sosaiete ia e ta'ua o sosaiete masani, o tagata tuli manu (o le mea moni o le faafeagai o le a sili atu ona saʻo, e matua tele naua pasene o mea'ai e maua mai i le pikiina- cam 90%, ae ona o fafine o le faapotopotoina ia…) sa eseese i latou, ma semanu e aliali mai i le taimi e tasi e pei o mea taufaatoaga, ina ua mavae le glaciation mulimuli. O le mea tatou te iloa o le maʻi mafaufau e leʻo faʻamauina i nei sosaiete, pei ole schizophrenia (v. O le fa'aleaganu'u o le fia'ai/se isi auala i le fa'aletagata). E i ai le mea tatou te ta'ua o le atuatuvale iina?
E ui lava i totonu o sosaiete agrarian o Aferika o loʻo i ai ituaiga uma mai ia i tatou, atonu o nisi taimi e sili atu ona faamamafa, mai le matau'a ma le taufaavalea, loto leaga, a latou o mai i Sisifo ua matua faateleina le fua faatatau o ma'i mafaufau, ni nai taimi, aemaise i le tupulaga lona lua o tagata malaga. Faʻaaliga ia i latou o loʻo talanoa pea e uiga i le faʻasalaina pe a latou faʻamatalaina ia osofaʻiga "tagata faatupu faalavelave" a tupulaga talavou e pa'ū i lenei vaega.. O se foma'i fa'afoma'i mai Peretania Tele na fa'atupuina le manatu, na tuuina atu i se fono a le mafaufau i Vienna, 2010, lena sootaga faaleaiga, ituaiga o mafutaga i nuu i tua i totonu o aiga, o le a maua ai le puipuiga. E iai aiga lautele iina, a o lei oo i le AIDS sa leai ni tamaiti matuaoti, e leai se tasi na tuua moni lava, e tusa lava pe o le mativa. Ana tatou le iloa foi a latou masani (o tagata uli Aferika, ae le gata i lea, fa'apea fo'i tagata Sasa'e Tutotonu, na faitioina e Ayaan Hirsi Ali mo lenei mea) e lafo tupe i le fale, e fesoasoani i o latou aiga lautele, atonu o le a sili atu ona faigata ona tatou malamalama. Latou te manatu o se agaleaga ia i tatou le le faia o lena mea. E foliga mai ia i tatou o se mea e tetee i le alualu i luma, fa'ailoga tagata ma isi. O faiga piʻopiʻo mataʻina i Aferika e fesoʻotaʻi ma nei tu ma aga. E fa'afefea ona sau lo'u tausoga i le faleoloa e totogi ai? E faapefea ona ou le fesoasoani ia te ia pe a oo i puapuaga? Afai o le matafaioi lautele (AUAUNA) faatagaina a'u?
E tatou te lē iloa po o ā o latou faalogona, auā e le‘i ola a‘e i tatou e pei o i latou, ae a tatou vaavaai i gasegase o le mafaufau, e foliga mai e sili atu. E foliga mai o isi faʻailoga e faʻasino atu i le sili atu. Ma ona o latou lagona lelei, amio lelei. O le a se mea e fia iloa ai le tala mata'utia oLe tupu o lago o le a faia ma le galulue faatasi moni, loto gatasi ma le faamaopoopo lelei, tulafono faaaloalogia, i le tulaga o tamaiti mai sosaiete masani? Ae o le mea lea na tupu i ni nai tausaga ua mavae i le tulaga o nisi o talavou mai Niu Kini na malepelepe i se motu toafa.. O tamaiti na malepelepe na feagai ma tulaga faigata, le lava o meaai, seia oo ina maua i latou. Ma, o le mea tonu lava ona e le o le Igilisi, sa latou faia se ata lelei. E mautinoa, sa latou iloa e le tasi le isi. Ma sa tumau pea i laua o se uo. O ai na te faia se ata e uiga i se mea faapena?
E ui lava o nei faʻamatalaga, ae faapea foi isi, fautua mai o le tutusa, lotogatasi, leai se pule fa'atonu, o puna ia o le fiafia. E mafai e tagata ona talia mala faalenatura, e oo lava ia Malthus fai mai e ofoofogia le vave ona toe maua mai o tagata mai mala, lea e le faatusalia i taua. E mafai e tagata ona talia le leaga o le natura, ae le o ni uo. Aua e ese mai le tiga, o le sauā o tagata e aumaia ai le faalumaina. E foliga mai o mea o lo'o ta'ua i luga e tutusa le a'afiaga i ituaiga ma aganu'u. O suʻesuʻega fiafia uma e tuʻu ai atunuu Nordic i le pito i luga o loʻo fautua mai ai le mea lava e tasi. Ma afai e te mafaufau i ai, e toetoe lava leai se mea e nofo ai iina! Auala e fiafia ai i le Arctic Circle?! O faʻamaumauga o loʻo faʻaalia ai le maualuga o le fiafia na ausia i totonu o Peretania 1976, ina ua faamauina le maualuga o le tulaga tutusa o agafesootai ma meafaitino. O loo faaalia i se faamaumauga i le taimi o le Taua Lona Lua a le Lalolagi, e ui ina sa i ai le mativa ma le utiuti o meaai, na lagona e tagata le lelei, sa latou nonofo umi i Peretania. I Hanikeri, ina ua mavae le faaumatiaga o faiga faaKomunisi, tutusa lava, ua faaitiitia le mativa, ae ua faaitiitia le umi o le olaga, e tusa ai ma lea lava tusitusiga. E sili atu i tagata le tutusa nai lo le saolotoga lava ia, mafaufau i sociologists pei o Serge Moscovici. O le tele o su'esu'ega fa'alavelave a pagota o lo'o fa'aalia ai le tele o le 'ino'ino o tagata i le fa'aleagaina e se tagata, ae le o se taavale. Masalo o i latou ua salamo i faiga faa-Komunisi, le amana’ia o le pule malosi ma le mativa, ou te lagona moni lenei mea? Ae o pulega fa'a Leninist o le fa'alumaina lautele muamua ma sili ona taua. Ae e foliga mai ua galo i nisi.
O le mea moni, pe a tatou ave le utopias sili ona manuia, o lona uiga, le faaKerisiano ma le aiga laitiiti, isalama, O lea ou te talanoa i ai. I le faa-Kerisiano e le toe i ai ni eseesega i le va o tagata, o le tamaoaiga, tatagi, feusuaiga. I Islama, ua faia le umma, o se nuu Mosalemi e tatau ona i ai i le lalolagi atoa (o fea na ou vaai muamua ai i se mea faapena??) e leai ni pologa, lea e lolotu ai taitai, ae latou te ola tauagafau ma amio tutusa. Ma mo le tele o augatupulaga sa faapena, se'ia o'o...na fa'ae'e e le au faipule talenia i latou lava e fai ma caliph ma faoa tulafono (v. Ansari i le "Altered Destiny"). Komunisi, ina ua mavae le tele o manatu, o le mea moni o se isi ituaiga o Kerisiano. O monasteries ma Essenes ua pasia e fai ma faʻataʻitaʻiga o nuʻu moni komunisi. O loʻo faʻaopoopoina foi Kibbutzim iinei.
Ua leva ona iloa le toilalo o faiga faaKomunisi ma Isalama. O le a le mafuaaga? natura faaletagata, e fa'alogoina le tali masani. Le lelei lelei, le manatu faapito o tagata, e foliga mai o le mafuaaga taatele lea. Mo mafuaaga lava e tasi, e leai se mea e aoga, e aofia ai le faiga faavae. Isaiah Berlin în culegerea de eseuri sub numele „Adevăratul studiu al omenirii”, ta'ua ma au'ili'ili le tele o tusitala Rusia, e oo mai i le faaiuga e le mafai ona maua se sosaiete lelei, semanu e te le iloa foi pe faapefea ona fai, ma afai e te manaʻo ai. Ma o le a le aoga lava. E le mafai ona aveesea mafatiaga i le lalolagi, sa latou talitonu. E leai se mea e talafeagai pe a oo i le suia o le lalolagi. E mautinoa, sa faigata foi ona mafaufau i le lelei lautele i Rusia, o se atunuu e matua tele le le tutusa, lea e valu ituaiga o pologa sa faaletulafono i le taimi o Katerina ma mulimuli ane. E pei lava ona le mafai ona mafaufauina le lelei lautele i Initia masani, fa'atasi ai ma fa'atagata ma ana tapu e fa'atatau i le fa'atonuga. E faapefea ona le fanau mai le lotu Puta iina? Na pau lava le fofo o le fiu, TU'UFUA, ola i totonu.
Ua faaalia e Rusia lena mafatiaga (ma le pologa) e mafai ona auina atu ma le manuia. Ma ua faaalia i le talafaasolopito e tele vavega e mafai ona faia pe afai e te aveesea le mativa ma tuuina atu se tulaga tutusa. E le mafai ona ou taofia le tuuina atu o le faataitaiga a Eleni, se atunuu 85% mauga, matua matitiva lava a o lei faia le taua. Ma ina ua uma... E matua faateia o tatou matua matutua ma matua matutua o le a asiasi atu i Eleni nei! Ua ese tagata i le taimi nei nai lo le taimi na iai, e ese a latou amio. E mafai e se tasi ona mafaufau e gaoi se mea itiiti i Eleni? Ae o le faalavelave o 2009 ua vaaia le suia o le sosaiete Eleni, ua matua faateleina le fua o le pule i le ola. O le tele o fa'afitauli fa'aagafesootai e amata mai i le mativa.
O a mafuaaga o le le fiafia na talanoa i ai le utopias o aso ua mavae? E mafai ona tatou faia se faʻavasegaga o utopias e tusa ai ma faʻafitauli faʻaagafesootai latou te manatu e nafa ma le leaga i le lalolagi, ma le fea, ina ua aveese, semanu e taitai atu ai i le fiafia (agalelei?). I tusitusiga anamua, mai ia Palato i le Feagaiga Tuai, sa i totonu o le tagata le leaga, o se tagata amio le mama. I Atlantis, sa i ai i tagata se natura paia i se tulaga tele, o le a le mea na latou maua ai le ola mama. I le Feagaiga Tuai ua pau le tagata, ae sa i ai le fiafia a o lei oo i faatoaga ma aganuu. O le lagi e maua mai i le tele o mea masani, lea e le mana'omia ai ona galulue tagata. Ma o fea e tutusa ai. O se fa'ata'ita'iga mo fa'alapotopotoga tuli manu-fa'aputu? Atonu i totonu o sosaiete a Sasae, o lo'o iai lenei mea fa'anoanoa. Atonu sa manatua pea a latou fesootaiga ma ia sosaiete (mafaufau foi i foliga o tusitusiga tuai). O sosaiete fa'apitonu'u lava latou na fa'amauina le tele o elemene o sosaiete tuai, preclavagiste. O pologa masani sa i Europa. E le o toesea mai le utopias i lenei vaega o le lalolagi foi.
RepublicO Plato's e aumaia le tele o mea matautia i sosaiete Initia e faavae i caste. E iai le vasega faigaluega, o fitafita, ae faapea foi le vasega pule, fa'aola e le poto. E na o tagata maualuluga e mafai ona pule, ae o isi e tatau foi ona i ai uiga lelei, mai le lototele ma le malosi, i le faautauta. E iloa e tagata uma lo latou nofoaga, e sologa lelei mea uma.
Ua fa'atupuina e Thomas More, „Utopia” (tusia i totonu 1515) o ona foliga fa'atusa e latalata mai ia i tatou, masalo o le mea lena e sili atu ai le fefe. O lona sosaiete lelei e pulea e se tupu, tulaga maualuga tau pulega e umia e sui filifilia, ae...o le toatele o tagata e le mafai ona auai i le faiga-palota ona o loo pipii i asosi faapolofesa. Aua nei galo, o le taimi lea o guild, o lana pule na avea ma faafitauli mo le lumana'i fou-fa'atemokalasi foufouvale. O le vaega sili o le a oʻo mai. Utopia e iai pologa, o e faia galuega faigata uma. O lo'o fa'afaigaluegaina i latou mai tagata malaga mai i le fa'asalaga oti ma pagota. Ioe, Utopia! Ae mo isi, e fai si galuega. E leai se meatotino tumaoti, leai se tupe, o eseesega i le va o tagata e laiti. E toniga le sosaiete, ma le faatufugaga e le o iai. O le fa'alogona o le fa'atama'aigaina lea o lo'o pa ai meatotino tumaoti, e remarcabilă. Dar măcar e libertate de religie…
O utopie cu efecte care pare și mai mult… po o le dystopia ma faamuta ia te ia Thomas Bell, „Cetatea Soarelui” (Le aai o le la). E iai le fa'aKomunisi mama, fa'aoga lelei, ma mea uma e tutusa, mai le potumoe i le potu 'ai. I tafatafa o meatotino tumaoti o le leaga sili, Campanella e aumaia foi le aiga monogamous. I lenei sosaiete e pei o Pol Pot, o le ta'ita'iga e a le saienitisi-ositaulaga e faia mea uma e tusa ai ma tulafono o le natura. E matua masani lena mea, pe afai e te iloa o le socialism sa faasaienisi!
E manaia i tua atu o le fanua, bani, o le isi mea leaga o le nofo toatasi. Ma sa iloa e le au komunisi muamua lenei mea, ae foliga mai o le peteriaka, o lona uiga, o le naunau e pule i fafine, sa malosi atu. Ua filifili Stalin e tatau i tamaitai ona toe ulufale i le matafaioi mamalu a tina, ina ua uma Alexandra Kollontai, o se tamaitai taʻutaʻua o le fouvalega a Rusia, sa tele naua lana tala e uiga i le saolotoga o feusuaiga. O le mea e leʻi malamalama i ai le au faitio o le monogamy na mafua mai i peteriaka.
E leai se tasi na manatu i le amataga o le le tutusa manino, o sauaga i totonu o sosaiete, o punavai autu o le le fiafia, e aofia ai le lotoleaga, o le a...le peteriaka? Societățile matriliniare erau studiate, peita'i, e ui ina itiiti, e aofia ai ma Engels o loo talanoa e uiga ia i latou i le “O Le Amataga o le Aiga, o meatotino tumaoti ma le setete". Ae o se tusitala ofoofogia, ma uluai mafaufauga, o le na malamalama i le biology, Charlotte Perkins, tusia se utopia faapena. „Herland”. Sigur că acea societate e feministă, pulea e fafine. O se sosaiete e leai se vevesi, solitulafono, o taua, o le pule i isi tagata. O tamaitai e atamamai ma amio lelei, e leai ni faailoga o le eseesega i lo latou va, e le oo foi i ofu. E fanafanau asexually, ma latou te le iloa foi e uiga i tagata. Na faapefea ona sosola ese le lalolagi mai lenei leaga?? E ala i sauaga, e te manatu, pe afai e te sii maia le Enlightenment classics poo le Marx. E mautinoa, e lei lafoaia e tagata le pule toatasi, e pei ona faamoemoeina. Le ita o le natura, ae maise o se pa mauga mu na maliliu ai le toatele o alii i seneturi ua mavae. O ē na sao mai na avea ma pologa, ona fasiotia lea o i latou.
O lenei sosaiete e pei o nisi o loʻo i ai nei? E ofoofogia, avatu. O ia nuu uma-tamaitai ua leva ona i ai mo le tele o tausaga 60-70, tausaga auro o faiga fa'afafine. O le toatele o tagata o le au paia o le au lesbian, ma sa ta'ua foi le au o le vavae ese. O tamaitai taitasi, e toatele o loo ola pea, sa latou talitonu e le mafai e se tamaitai ona fiafia i se sosaiete o loo i ai foi alii, auā po o le ā lava le mea na te faia, latou te fa‘asauā ma fa‘asauā ‘iā te ia. O nei tamaitai na atiina ae le vavaeeseina atoatoa mai alii. Na latou o'o lava i le le lagolagoina o le aia tatau i le faapau pepe. O le a le mea na manaʻomia e se fafine na te aloese mai alii le faapau pepe? E ui lava ua mou atu nei alalafaga ona o mafuaaga tau tamaoaiga ma faaupufai, o lo'o iai lava lenei manatu i le taimi nei, aemaise i Amerika Latina, i totonu o sosaiete sili ona sauā o le eria. O iina e va'aia ai e fafine le fa'atama'ita'i ma le tete'a e na'o le pau lea o le filifiliga e mana'omia, e tusa lava pe faigata ona mafai.
O le faaiuga o le a faapea o se "moni" utopia o le a avea ma tamaitai, o le a le avea lena lalolagi ma peteriaka. E mafai faapefea ona tatou talanoa e uiga i le tutusa?, o le faamasinoga tonu, i le faapeteriaka? Ina ua faia fa'alapotopotoga uma e pulea ma fa'aleagaina fafine? E mafai faapefea ona tatou talanoa e uiga i le fiafia i lenei lalolagi? O le fa’afitauli e le o iloa e tama’ita’i pe fa’afefea le sa’olotoga. Majoritatea utopiilor pornesc de la ideea că răul e în afara omului, o le tupe, le meatotino, monotaga, sa ou faatiga ia te ia. E iai le talitonuga e faapea e leaga nisi tagata, isi, lenei. o le a lale? Ma pe faapefea ona tuueseeseina i latou? I se auala sili ona sauā ma le le mafaufau: e ala i le tuuga, o lona uiga o le tupuaga. Ma o le mafaufau o se tamaitiiti o le a teena ai lea tulaga papa'u! E faapefea ona talitonu i se aiga, ae tuu i se faitau aofai, e na o tagata lelei pe popoto ma amio lelei e fananau mai, ma le isi, o le faafeagai tonu lava? E mafai faapefea ona e fai mai o le Darwinism e uunaia ia manatu, pe a faavae le talitonuga a Darwin i le fesuisuiai, i.e. sao i luga o eseesega? E mafai ona tatou taumatemate e na o se sosaiete vasega, faatasi ma castes, pe faapei le sosaiete Europa i le 19 senituri, masalo e folo se mea faapena. Ma e talitonu tagata i mea latou te mananaʻo ai mai soʻo se manatu, mai soo se tusi.
Fai mai e aoga le faiga faa-Komunisi, ae sa lei faaaogaina lelei. O nisi e mafaufau pe aisea e le o taʻua ai foi lenei mea e uiga i le fascism. E i ai a itiiti ifo ma le tasi le utopia o loʻo tautala i le faʻaogaina saʻo o fascism , le tasi mai le tala puupuu "Born on March" (Fanau mai 8 Mati) saunia e Ioana Petra. I lena utopia, fa'afafine (pe faapefea foi?), e iai tagata, a e pei o mea e mananaʻo ai fafine, o lea ua le toe mafai ai ona latou faia ni peteriaka. O se suiga olaola, ta'ita'ia e nisi o tagata su'esu'e fa'afafine, aveese le leaga mai le sosaiete. O tamaloloa e foliga ma amio e pei ona mananao tamaitai ia i latou (nisi). I lena sosaiete, lea e matua ese ai amio ma foliga vaaia o tamaitai, e pei o latou tofo faafeusuaiga, ae o le mafuaaga tonu lena e tutusa ai, e tele atu le malosi e foia ai faafitauli moni, e aofia ai faʻamaʻi ma le matua. Valerie Solanas ua tosina atu i le "The Scum Manifesto" i tau natia o peteriaka, lea o alii taitai, i soo se tulaga, latou te mananao muamua lava e faate'ia, ona foia lea o faafitauli. O le tele o taimi latou te faafoliga e foia. E le manaomia e tamaitai lena mea.
Concluzia legată de o utopie „adevărată” e că trebuie să fie una feministă, e talanoa e uiga i se sosaiete tutusa, lea e mafatia ai i mafuaaga uma, aemaise le mativa, ua aveese pe matua faaitiitia. O fegalegaleaiga i le va o tagata e taua, ae faapea foi le tulaga lelei o tagata. E fa'atatau i nei mea uma, Ou te manatu e sa'o Epicurus. O le fiafia e i ai i tagata e te fiafia i ai, o e amio lelei ma atamamai. E pei ona i ai i lona nuu?
