Faatasi ai ma aseta tetele a Sisifo, o se tasi o mea sili ona taua o le mea tatou te taʻua o le "saienisi i sisifo". O le ituaiga o malamalama lea na mafai ai ona maua le Industrial Revolution. Ae i luma o le faasaienisi papalagi, ona tutusa ai lea, sa i ai ma o loo i ai foi le malamalama i sosaiete uma o tagata. Mataituina masani i mea tutupu faanatura (ma sosaiete) o se uiga o le mafaufau o le tagata. O vaega uma o tagata e iai a latou aganuu (ma le faaleagaga), în care se reflectă această cunoaștere. Ma le mea e ta’u o le aganuu, adică tezaurul cunoștințelor, ia avea ma faavae o nisi mea taua po o nisi faiga o le mauaina o meaai, o auala o le puipuiga ma isi mea e iai foi i manu. E pei o se puipui, există și ceea ce s-ar numi proto-limbaj, o lona uiga, o se faiga o fa'ailoga leo po'o ni fa'ailoga e momoli atu ai fe'au. Ma pei o soo se ituaiga o aganuu, o lenei malamalama e tu'uina atu...fa'ale-aganu'u.
Sailia se auala e fagogota ai anai, faia e se tama'i simpanse (fa'afeagai ma fa'aituau masani, lea fo'i na ati i pese a faaili e pei oTaxi, fafine, aemaise lava le au talavou, e masani lava ona latou faia ni su'esu'ega po'o ni mea fou i primates i le lautele, e le na o chimpanzees), e fa'atatauina e le vaega atoa, o lo'o a'oa'oina tekinolosi, ma pe afai o lona fa'aogaina o lo'o tumau pea le mafai fa'alesiosiomaga, o lona uiga, e nofo le vaega i lena nofoaga poʻo se tasi e tutusa tulaga, Ou te tufa atu foi i tamaiti. O loʻo i ai lena faʻataʻitaʻiga taʻutaʻua o le macaques Iapani oe na aʻoaʻoina e fufulu pateta suamalie aʻo leʻi 'aina, ona, ia sili atu le tofo, e fufulu ai i latou i le sami.
Ae o le a le mea e faʻapitoa ai le mea ua taʻua o le saienisi i Sisifo? Faatasi ai ma isi tusitala, Sandra Harding i totonuO Saienisi Tu'ufa'atasi? Postcolonialism, Fa'afafine, ma Epistemologies, si'itia le lautele o le poto fa'asaienisi. Mai lana tusi o loʻo tulaʻi mai ai le manatu o le faʻapitoa o le saienisi i Sisifo o le a faʻaliliuina i le matapeʻapeʻa mo le poto., mauaina o ituaiga uma o le malamalama, aemaise o i latou ua nofoia. Fa'ato'aga fa'ato'aga ma fa'ato'aga fa'ato'aga na fa'atūina e su'esu'e ma fa'aogaina ituaiga fou o manu ma la'au. O le mea e ofo ai atonu e taumanatu se tasi pe sa i ai foi se mana'oga mo pa manu a tagata. Na ave faamalosi tagata o nofoaga nofoia, tetee atu i nisi tulaga tau tau, ae fa'apea fo'i... ma a latou fa'amatalaga i le fa'ato'aga o le suka, faataitaiga. pologa, i le taimi nei e pei o Anamua, e le na o le galue lima, ae o se tagata agavaa foʻi mo le galuega o le a ia faia. O nisi taimi e sili ona tomai…
Ae o le faʻaaogaina mai le vaaiga o le malamalama o kolone e le gata i lena. Soo se malamalama e mafai ona faʻaaogaina na maua. Ma e fia ni mea fou ma mea na maua na aumaia mai Sasaʻe ma tua atu! Ia ta'ua na'o mea na maua i le soifua maloloina, pei o tui, o vailaau fa'ama'i (!), tratamentul malariei… Multe lucruri banale, tatou te aoaoina i le aoga po o le kolisi, latou te o mai mai aganuu mamao. I Initia masani sa i ai se ta'uta'ua o le kalama, Panini (între secolele VI și IV î.e.n.). o le a lana tala? E masani lava i tagata su'esu'e gagana e pei o le faiga tesimale ma ona fa'ailoga fa'atusa, e sau foi mai Initia, e ui lava i le vaitafe Isalama, i luma o malo faakolone a Europa.
Ina ua oo i le faasaienisi, E le faailogalanu tagata papalagi, ituaiga ma aganuu “maualalo”., lea e manaomia ai le taitaiga tonu a se aganuu maualuga, sa lava lava lo latou lelei e foia ai faafitauli e aunoa ma se fofo i Sisifo. O le faasaienisi papalagi o loʻo faʻaputuina, le fa'aituau ma o lona fa'ato'ilaloina o lo'o fa'atinoina i luga o se tulaga tau alamanuia. Aisea? Masalo ona o le tele o ia mea na faatalanoaina e tagata e le o ni tagata popoto, ae malaga, faioloa, pule, faimalo, militeri, tagata fa'atauva'a ma fa'aosofia, o lo'o naunau mo le 'oa ma le ta'uta'ua.
Mo le atinaʻeina o le saienisi sa i ai se faʻaosofia, le tamaoaiga. O le poto na maua ai tupe e ala i ana polokalama. O le poto sa i ai le taua faaletino, e le faaleagaga. O le mea moni, atonu o lona itu sili lea ona taua. Știința a devenit occidentală după ce a suferit o mutație importantă: fa'asa'oloto mai lotu, o le faaleagaga, e oo lava i le lalolagi o manatu o Plato. O le ulua'i tala'aga o le biology ua manatu fa'aonaponei o lo'o aumaia ai fa'amatalaga fa'apitoa o manu, e aunoa ma ni a'oa'oga tau amio masani o tala fa'atusa o galuega ua mavae. O manu e iai le morphology ma le physiology, e le o uiga.
O le faasaienisi faaonaponei ua manatu e amata ia Galileo. Atonu tatou te manatu faapea sa matua aafia le Ekalesia i ona manatu e le gata ona sa feteenai ma le faasaienisi aloaia a le Ekalesia, ae o Galileo ma isi saienitisi o lena taimi na latou o mai moni lava i se ituaiga faasaienisi ese, ua faasaolotoina e le faatuatua, e le na o le faa-Kerisiano, ae o soo se ituaiga o faatuatua.
O se mea fou, e le gata i Europa. O le va'alele fa'apa'u a Galileo ua na'o se va'alele fa'asaga, e aunoa ma se isi uiga. E leai se mea e sili atu i na tulafono! Afai e motusia le filifili o le paia, ma o iinei e le gata i le vaapiapi o manatu o le lotu Kerisiano, e mafai ona pa le malamalama, e tuuina atu le anoanoai o avanoa, pei o se taaloga. Malamalama, tonu ona e taua, i le tele o aganuu, e fesootai ma le uiga ese, lea e maua ai le felagolagoma'i fa'aleaganu'u i tua atu o mea tatou te ta'ua o tulafono fa'alenatura. O le Eskimos o loʻo i ai se tekinolosi lelei atoatoa mo le fausiaina o se igloo, ae o agaga e faia se sao taua i le fausiaina o faatonuga. I se aganuu e fesootai ai le poto ma le paia, e le mafai ona e faia aafiaga uma, e le mafai ona e su'esu'eina mea uma, e tusa lava pe leai se pule a le Ekalesia ma lana su'esu'ega. E ui lava o le faasaienisi e masani lava ona fesootai ma filosofia, o le tele o feso'ota'iga ma metaphysics e tutusa lava le fa'atapula'aina. Aua nei galo ia i tatou le nanaina o le dodecahedron o se foliga atoatoa, lea sa le tatau ona i ai, e tusa ai ma tagata Eleni anamua!
O se mea fiafia na tupu na amata ai ma le naunautai le faasaienisi faaonaponei i masini, lea na faia ai se fa'ata'ita'iga mo isi fa'asaienisi fo'i. O le lalolagi o se masini e tatau ona faauigaina. Na fesoasoani le pa'u o le Ekalesia. Ekalesia, Sa pulea e malumalu le malamalama taua, e pei o mea e faatatau i le vateatea. Mai Papelonia, tagata Saina, i le au Aztec, o le fegasoloai o fetu i le lagi o le galuega lea a ositaulaga na amataina.
Ae i senituri talu ai nei, e le'i tutusa le faasa'olotoga o le faasaienisi paia. Biology, pulea e ositaulaga (e aofia ai ma Charles Darwin sa i ai aoaoga faafaifeau), sa ia faasaolotoina o ia lava mai lotu ma se faigata tele. E ui lava sa tele tagata le talitonu i le Atua i totonu o sosaiete, ma manatu evolusione na aliali mai i le tele o tausaga aʻo lumanaʻi le tusi a Darwin "On the Origin of Species by Natural Selection, or the Preservation of Favored Races in the Struggle for Existence" (e aofia ai lona tamamatua, Erasmus Darwin, na ia ioeina le evolusione), o le mataʻu e fesootaʻi atu i osofaʻiga e ono tutupu a ē na uunaʻia le foafoaga, aoaoga faavae aloaia i lena taimi, na mafua ai ona faatuai e Darwin le lolomiina o le tusi. E foliga uiga ese e tatau ona tumau pea le olaola i mea fa'alenatura.
E mafai ona finau e itiiti se malamalama, sa faigata ona maua se fa'ata'ita'iga. Ae sa i ai manatu lauiloa e sili atu ona faʻaogaina ma faʻatasi ai ma se faʻaogaina faʻalenatura. Faataitaiga, ideea generației spontane, e ui ina pepelo, e faasino i le tula'i mai o le ola i lalo o nisi tulaga masani. O lenei olaga sa tatau ona suia, e tusa ai foi ma se manatu lauiloa, faʻatulagaina e Lamarck. Ae ui i lea, Ua ou matua malamalama lava i le biology, ae e le'i alu ese lava le talitonuga o le foafoaga, e ese mai ai. Aisea ua tupu ai lenei mea?? E le fiafia tagata i le talitonuga o le evolusione e ala i filifiliga? E mafai ona tatou ioeina, e pei ona tupu i le faaiʻuga o le senituri lona 19, o nisi e teena le evolusione e ala i filifiliga, ae o le evolusione o se mea na talia e le toʻatele o tagata aʻoaʻoina i lena taimi. Ma o lea ua foliga mai e sili atu ona ese le le taliaina.
Dar cum „evoluează” știința în general? Thomas Kuhn i le "The Structure of Scientific Revolutions" o loʻo faʻaalia ai le suiga o faʻataʻitaʻiga faasaienisi. Fa'aputuina o fa'amaumauga, i'uga o fa'ata'ita'iga ma su'esu'ega, e taʻitaʻia ai le fausiaina o se faʻataʻitaʻiga. O fa'ata'ita'iga fou ua faia e fa'atatau i ana valo'aga, o nisi o ia mea e faafememeaiina ai le faataoto tuai. Ona tupu ai lea o se faalavelave, ma ina ua mavae sina taimi, se isi fa'ata'ita'iga, mafai ona faʻamatalaina faʻamatalaga fou, e sui ai le mea tuai. Na faavaeina e Kuhn lenei faʻataʻitaʻiga e faʻavae i luga o suʻesuʻega faʻasolopito o nisi o manatu faasaienisi.
Ae pe tupu faapena i taimi uma?? O le tala faasolopito o mea fou e faʻaalia ai o latou faʻatinoga e faʻalagolago i le avanoa i punaoa, o lona uiga o tupe faavae. O le afi a James Watt e sili atu lona malosi, ae le'i manuia mai le faatupega talafeagai. Se va'aiga toto'a i su'esu'ega fa'asaienisi, o le faʻamalosia o nisi manatu, e taʻitaʻia ai i tatou i se faaiʻuga faapena. Lagolago lautele, e le na o mea faitino, e taua tele. Mafaufau i le mea lava na maua e tasi na faia tutoatasi i atunuu eseese poʻo ni tagata suʻesuʻe eseese. Mata na tatou iloa e uiga ia Alfred Wallace i aso nei?, o le na tutoʻatasi na taunuu i le manatu o le natura filifiliga i le evolusione, pe ana fai e le o se tamalii Darwin? Tulafono a Mendel, le tama o genetics, sa latou taatia lomia e ala i faletusi, e aofia ai Darwin, mo le tele o tausaga. La latou toe maua tuto'atasi, e le tele o tagata suʻesuʻe, au dus la redescoperirea lui… Mendel.
O le saienisi o se mea fa'aagafesootai. O le lalolagi faasaienisi e le o se mea e foliga mai i fafo, ae o se vaega o tagata. Ma o tulafono tau tamaoaiga ma agafesootai e foliga mai o loo faamatalaina ai le manuia o nisi o manatu, mea na maua, manatu ma isi. E ui lava o le tamaoaiga ma le sociology e le o faʻasaienisi i le uiga o le faʻavae na faʻatuina e Karl Popper. Pe a le iloa se mea moni, faigofie mo tagata uma e siaki, e fa'alavelave na mea tau tamaoaiga, agafesootai aemaise lava upufai.
Peitai, i tua atu o faiga faapolokiki, e iai isi faafitauli o le faasaienisi. E mafai ona tatou mautinoa o le a manumalo le upu moni i le iʻuga? E mafai ona tatou mautinoa o nisi o manatu laveai o le a le tanumia e faavavau?
I vaega o loʻo mulimuli mai o le a matou tuʻuina atu mea moni mai le talafaasolopito o le faasaienisi e foliga mai e faʻamaonia le faʻafeagai.
