Bu post ISI tizimi haqida yozish uchun ajoyib imkoniyatdir, Men do'stimga juda uzoq vaqt va'da berganman. Ammo bu tarix qanchalik yaxshi qofiyalanganligini ko'rib chiqish imkoniyatidir (yoki yomon). Bir necha yil oldin, taxminan ikki, Men uni mebel do'konida ko'rdim, ehtimol Kika, Ignaz Semmelweis haqida nemis tilida kitob. Bu nemis tilida edi, shuning uchun nemis tilida so'zlashadigan mamlakatlarda, ehtimol Avstriyada, sotilmagan edi. Men shunday qilaman, Mebel do'konlariga sotilmaydigan kitoblarni olib boraman. Men uni sotib olmoqchi edim, lekin buni amalga oshirish mumkin emas edi. Qotillik xayollari bilan uni qo‘limga tutdim, kameralar oldida. Ikkinchi marta so'ragani borganimda, endi yo'q edi, ular boshqa kitoblarni qo'yishgan yoki men endi uni qayerdan qidirishni bilmasdim. Hozir ham afsusdaman. Anchadan beri nemischa kitob o‘qimaganligim, bundan tashqari, Ignaz Semmelweisning hikoyasi juda og'riqli va aslida fanning qanday ishlashini ko'rsatadi, ayniqsa tibbiyot ilmi, lekin nafaqat. Venger shifokori Semmelveys (1818-1865) mikroblar va qanday kasalliklarga olib kelishi noma'lum bo'lgan davrda g'ayrioddiy kashfiyot qildi (Garchi ularning mavjudligi haqidagi g'oyalar o'rta asrlardan boshlangan, qora o'lim davridan boshlab). Birinchi mikroskoplar suvda cho'kib ketgan ba'zi mayda organizmlarni ajratib ko'rsatdi, ammo baribir yuqumli kasalliklar ...miazmlar tomonidan ishlab chiqarilgan, rasmiy fanga ko'ra.
Semmelweis nima qilyapti?? Observă ca în spitale, onalar o'limi ko'p bo'lgan 3 doyalar bilan tug'ilish holatlariga qaraganda bir necha marta tez-tez uchraydi. Puerperal isitma bu ayollarning o'limiga sabab bo'lgan, va qo'llarni maxsus eritma bilan yuvish orqali (endi ahamiyatsiz, xlorga asoslangan), u tomonidan ishlab chiqilgan, uning kasallanish darajasi kamroq kamaydi 1%. Ignaz ham bu haqda kitob yozgan. Va nashr etilgan. Lekin nima ahamiyati bor? O‘sha davr tibbiyot elitasi uni masxara qilishdi. U asabiy tushkunlikka tushib, jinnixonaga tushib qoldi, unde după 14 kunlar davomida u soqchilar tomonidan kaltaklangan gangrenadan vafot etgan.
Pare dincolo de tragedie? Taqdirning istehzosi, Siz deyarli oldini olgan narsangizdan o'lish! Antibiotiklardan oldin dunyo qanday ko'rinishga ega edi? Ce însemna atunci o infecție? Hozir qo'rqinchli filmlar uchun bo'yanish o'sha vaqtdagi haqiqatga nisbatan kulgili.
Yaxshilik qilishga harakat qilsang, shunday bo'ladi, agar siz yangi g'oyalar bilan chiqsangiz. O'z joniga qasd qilish yoki aqldan ozish. Qaysi biri yomonroq ekanini bilmayman. Lekin eng alamlisi shuki, shunday bo'lishi mumkin, degan shifokorni masxara qiladigan nufuzli odamlar bor., u kollejda nimani o'rgangan, balki kundalik amaliyotdan ham, yallig'lanishni boshqarish orqali virusli infektsiyaning jiddiy ta'sirining chastotasini kamaytirish. Aytmoqchimanki, kashfiyotlar bilan chiqmang, lekin maktabda o'rgangan narsangizni qo'llash uchun. Doktor Groşan nima qilyapti?, Ehtimol, shunga o'xshash ta'sirga ega bo'lgan boshqa moddalar bilan, Afrikadagi ba'zi shifokorlar shunday qilishadi, Hindiston yoki boshqa davlatlar da'vosiz, unde se pare că efectele covid nu sunt atât de dureroase ca la noi. Gap shunchaki u yerda yoshlarning ko‘pligida emas, e mai cald etc. U yerda jamoatchilik g‘amxo‘rligi ancha kuchli, boshqa omillardan tashqari. Moașele din poveste adică… Și nu atâtea somități care sa spună medicilor și farmaciștilor ce să facă în cele mai mici amănunte cazul unui virus de răceală muntant. Asta în condițiile în care ieri l-am auzit pe Andrei Baciu că nu știa că există substanțe care ar putea combate furtuna citokinică.
„În atenția colegilor din presa, un pont de investigație:
Cum știi că un medic e cu adevărat un cercetător și nu un impostor care se plimbă pe la televizor pretinzând că are un tratament minune?
Juda oddiy. Trebuie să aibă în CV publicații științifice, adică articole cu câteva caracteristici obligatorii:
1. Idee originală și protocol de cercetare
2. Studii în condiții controlate strict
3. Tasdiqlangan xulosalar
4. Opinii ale altor medici reputați, într-un proces numit „peer review” care certifică calitatea știintifică a materialului.
Am căutat de curiozitate să vad care e activitatea științifică a doamnei Flavia Groșan, masalan.
Am găsit un singur articol din 2011, publicat în Jurnalul de Chimioterapie Microbială Oxford. Bu uning o'qish joyi emas, ci al unui medic din străinătate. La care ea a participat, alături de alte câteva zeci de cadre medicale, din care destui români.
În el, medicii au dat două antibiotice pacienților cu pneumonie și au urmărit efectele. Doamna Groșan a avut probabil câțiva pacienți înrolați și a trimis datele cercetătorilor din străinătate care au scris articolul.
https://akademik.oup.com/…/66/suppl_3/iii19/669346…
Asta e activitatea ei științifică într-o publicație reputată globală pe care am putut s-o găsesc. E menționată la „și alții care ne-au ajutat” într-un singur articol. Nu mă îndoiesc însă că mai are și alte articole publicate în România, căci aici avem o groază de reviste medicale de nișă, cu impact științific real de obicei redus.
Însă ca om de știință reputat și care contează… ei bine, putem spune destul de simplu că doamna Groșan nu a depășit Bihorul în mod semnificativ.
Qaror, dragi colegi din presă, ko'prik: Dacă vreți să aflați câte parale face în lumea științifică unul dintre medicii care apar la televizor, căutați-i numele în Google Scholar. E varianta motorului de căutare care indexează articolele științifice care contează cu adevărat. Mai sunt utile și PubMed sau ResearchGate.
Vă las plăcerea să descoperiți acolo și operele științifice ale Adinei Alberts, masalan. Maslahat: juda qiyin bo'ladi...)
Cu plăcere.”
