Sunt societățile matriliniare mai pașnice decât cele patriarhale? Bunul simt spune că așa trebuie sa fie, iar istoria sugerează că așa a fost. 僅有的, așa cum știm, societățile tradiționale, 狩獵採集者的, erau foarte diferite între ele ca mod de organizare. 艾布爾-艾伯斯費爾特, în „Agresivitatea umana” spune că toate societățile au cunoscut războiul, orice ar însemna asta (adică nu ceea ce vedem acum în Ucraina), dar unele sunt cu ideal pacific și altele cu ideal războinic. Societățile în care trăim acum cei mai mulți dintre noi sunt cu ideal războinic. Și patriarhale. Ar putea fi societățile cu ideal pacific adesea matriliniare? 可能, 和. Deși există și excepții, 例如電纜, o societate matriliniară, 透過女性血統傳承財富和地位, dar războinică.
Probabil e o legătură între lipsa de resurse și idealul războinic, 許多數據建議. 還有父權制 (transmiterea rangului și a averii pe linie masculină), cu dominarea masculină asupra societății, e mai eficient in servirea idealului războinic. Asta ar explica răspândirea imensa a patriarhatului pe glob, care ar putea fi de fapt urmarea răspândirii idealului războinic, avantajos în condiții de criză, în situația în care se întâlnesc populații diferite cultural si lingvistic, care nu pot negocia în mod clasic, cum o fac societățile cu ideal pacific. Acestea diluează șansele apariției războiului prin negocieri multiple și ritualuri complicate.
Printre societățile cu ideal pacific descrise de Eibl-Eibesfeldt sunt eschimoșii (inuiții), dar și ei au cunoscut războiul. Societățile matriliniare sunt descrise la aceste populații, prezente până de curând, 幾十年前. Un cercetător scandinav care studia virusul gripei spaniole prin anii ’50, a negociat cu matriarha grupului de inuiți din nordul Americii de Nord pentru accesul la studii pe membrii grupului decedați de această boală la începutul secolului XX. Câteva decenii mai târziu a discutat cu nepoata ei, ajunsă în această poziție.
Prezența feminină în structurile de decizie ale comunității ar diminua mult șansele războiului. 然而, în societățile matriliniare, 性別角色被分離, deși diferite în diverse culturi, ceea ce arată ce e genul (cultura în jurul unei realități biologice, dar cultura e diferită în locuri și epoci diferite). Și în societățile matriliniare, războiul e treaba bărbaților cel mai adesea. Adică tot ei sunt războinici.
Ne putem imagina o societate matriliniară modernă? Această societate ar transmite rangul și averea pe linie exclusiv feminină, dar dacă ar fi evoluat în timp și s-ar fi dezvoltat, ar fi avut alte instituții, alte relații între sexe și in cadrul aceluiași sex. Dacă ar fi cunoscut războiul? 可能是的, 但理想應該是和平的, iar războaiele distrugătoare ale modernității ar fi fost greu de conceput. Ar fi avut mai puține victime sau deloc, dar ar fi fost mai eficiente și mai specifice. Pumnalul și otrava au fost arme politice feminine din timpuri străvechi. 我們不僅可以回顧女性實施的著名政治暗殺事件，還可以進一步推測, 比如馬拉的, dar și comandoul creat de Golda Meir pentru a ucide capii mișcărilor teroriste palestiniene. Interesant ar fi câte femei au acum cu fantezii cu asasinarea unui anumit lider care a inițiat și continuă războiul din Ucraina. 我們可以推測, luând în considerare comportamentul altor primate, dar și al propriei specii, că în cazul femeilor, războiul sau crima politică au funcții pur utilitare, nu reprezintă o demonstrație de forță, ca în cazul bărbaților. 但可以肯定的是, 需要研究.
